2,618 matches
-
niciodată pe cruce”). “Nu eram singurii din vale care alergam, comandam și-i dam arvună tinichigiului sticla plină cu țuică de prună, pentru câte un Iisus mai altcum decât cel al vecinului.” Vezi, să fie Unu' cu părul galben ca spicul, să-I picuri vopsea din ai' de nu se ia când va ploua! Și spinii din coroană să fie din rug, nu din agâț ori măr pădureț, de care cresc pe marginea drumului! Să nu fie nici prea mare nici
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
slavă întru fericire/ Chemării din destinul omenesc// Dorințele se mistuie-mpreună/ Eșarfele de raze de pe plai/ Vor împleti trăirilor cunună/ Să preamărească pământescul rai// Sublima dăruire cu tandrețe/ Reverberează-n clipocit de râu/ Luceferii dau stelelor binețe/ Când sunt culese spicele de grâu// De amirat iubirea fără stavili/ Pe un pământ pierdut în infinit/ De admirat gândirea fără pravili/ Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de „imbecilii
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Toate Articolele Autorului Doamne sfinte, Dumnezeul nostru, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, Ziditorule și Făcătorule a toate, îți mulțumesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
har intelectual din țară și din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce și Titu Maiorescu și pentru Palatul Mogoșoaia, Casa Poporului și ulița copilăriei mele, pentru Ip și Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
cu flori. Și ninsoarea de flori îi troieni, îmbătându-i cu parfumul. Nu se treziră din feeria asta nici când Floricica îi semănă cu grâu. Atunci doctorul și soția sa se pomeniră într-un imens lan de grâu în care spicele dansau cu macii și cu albăstrelele. Se pierdură în lan legănați de atâta culoare dansantă, încât simțiră că plutesc ușor când Floricica îi atingea cu mănunchiul de raze. Dar Floricica îi trezi din plăcuta reverie când strigă : „Aho, aho, copii
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
răcoare, ne-atinse de soare Voi ziori de zi Coapte la pământ, ne-atinse de vânt Voi ziori de zi Fețișoara lui coală de hârtie Voi ziori de zi Logofătul scrie, ziua-n primărie Voi ziori de zi Mustăcioara lui spicul grâului Voi ziori de zi - Ba l-om fi văzut, nu l-am cunoscut Voi ziori de zi Voi ziori de ziuă nu vă revărsați! Voi ziori de zi Dar și aceste colinduri de la poartă difereau în funcție de starea familiei respective
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
în floare, Ți-a împletit cuvinte În vers ca niciodat’ Și din a Lui fântână, Căldare cu căldare, În jurul tău, fierbinte, Iubire-a presărat, Ca din sămânța-ți vie, Căci asta I-a fost vrerea, Cum naște pâine norul Din spic de el udat, Ți-a dat spre bucurie, La fel, să porți durerea Izvorului din pântec, De viață nesecat; Tu Evă, Mărioară, Sau orișicare ești, O stea-n Calea Lactee, Sau floare pe răzor, Ca-n prima primăvară, În veci să
DE ZIUA TA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367932_a_369261]
-
Autorului DOR...DE MACI Mi-e dor de-un câmp întins cu maci, În care să îți spun că-mi placi... Mi-e dor de-un lan cu albăstrele Din care să te chem în stele... Mi-e dor de spicele de grâu, În care să te scald ca-n râu... Mi-e dor... Ți-e dor atât de-un roșu mac Pe care-l sărutai cu drag... Ți-e dor de-o dulce albăstrea, Găsită-atunci sub geana mea... Ți-e
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
În care să te scald ca-n râu... Mi-e dor... Ți-e dor atât de-un roșu mac Pe care-l sărutai cu drag... Ți-e dor de-o dulce albăstrea, Găsită-atunci sub geana mea... Ți-e dor de spicul aurit, Ce-ți semăna c-un chip vrăjit... Ți-e dor... Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag... Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea, Când o găseai sub geana mea
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
vrăjit... Ți-e dor... Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag... Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea, Când o găseai sub geana mea... Mi-e dor de doru-ți de un spic, Când alintai un chip fantastic... Mi-e dor... Ți-e dor de dorul meu de maci, Când îți spuneam c-atât îmi placi... Ți-e dor de doru-mi de-albăstrele, Când te chemam să vii în stele... Ți-e dor
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
fantastic... Mi-e dor... Ți-e dor de dorul meu de maci, Când îți spuneam c-atât îmi placi... Ți-e dor de doru-mi de-albăstrele, Când te chemam să vii în stele... Ți-e dor de dorul meu de spice, Când te scăldam în lan, ferice... Ți-e dor... Ne este dor de ani ca maci, Când ne eram atât de dragi... Ne este dor de vise- albăstrele, Când amândoi pluteam spre stele... Ne este dor de-o viață-lan, Când
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
dor ...de maci, Când ne vom aminti că ne-am fost dragi... Ne va fi dor... de-al nostru dor ... de albăstrele, Când amândoi le vom privi de sus... din stele... Ne va fi dor...de-al nostru dor...de spice, Când, de sub lan, toți macii-o să ne strige... Ne va fi dor... Referință Bibliografică: DOR...DE MACI / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂȚIA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La gândul toamnei care vine mâine, De bogăția verii am uitat. Dar cum să uiți, mirosul sfânt de pâine Din spicul greu... ca aurul curat ? Nu mai vedem prinosul din câmpie, Cu-atâtea flori, cu-atâta sănătate. Strivim sub tălpi un fir de păpădie, Firav, micuț și plin de bunătate Alăturea un fir de mușețel Privește blând a noastră nepăsare. În
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂŢIA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367310_a_368639]
-
lăsând o dâră de fum în urma lui. Era fericită pentru aceste clipe de dumnezeiască frumusețe a naturii. Simțea cum se mișcă cărăbușii prin iarbă, căutând rezerve pentru iarnă. O furnică urca înceată pe un fir de iarbă să ajungă la spic, pentru a-i fura un bob. Trăia cu intensitate momentul. Costi se așeză și el, leneș, lângă ea, în aceeași poziție. - Îți place, Costi, unde te-am adus? Este un colț de Rai, nebănuit de frumos. Aici când ajung și
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
lăsând o dâră de fum în urma sa. Era fericită pentru aceste clipe de Dumnezeiască frumusețe a naturii. Simțea cum se mișcă cărăbușii prin iarbă căutând rezerve pentru iarnă. O furnică urca înceată pe un fir de iarbă să ajungă la spic pentru a-i fura un bob. Trăia cu intensitate momentul. Costi se așeză și el leneș lângă ea în aceeași poziție. - Îți place Costi unde te-am adus? Este un colț de Rai nebănuit de frumos. Aici când ajung și
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
scalzi. În fânul moale ți-oi face azi o vraja Descântec vechi al veșnicei iubiri Te-oi îmbracă într-a iubirii coaja Să-mi fii tu veșnic miez în veșnicii. Primește-mă la sânul tău cel cald În foșnetul de spice și-al ierbilor smarald. **** Un pat de trandafiri și dragostea mea sfeșnic În noaptea cea cu gust de ciocolată În clocotul iubirii a mea te vreau azi toată Cu trupul tău cel cald și zâmbetul sfielnic. Miresme și trăiri, de
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
se va orienta, imaginar, tot spre pragul casei lui, lemn din lemnul pădurilor Țării cu care i se contopește identitatea, ca „țărână din țărână”. „Eu am seva nașterii în munții noștri cu păduri umbroase; / în câmpiile grele de păsări și spice; / în dealurile blânde ca o poveste”. Vatra care l-a pregătit și i-a dat, apoi, cu încredere, drumul din aburul poveștilor zise de Tata moș Timofie este centrul universului: „Veneau de pe toate satele să le facă sănii, care, căruțe
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
simte-n flori / suflarea Ta divină... / Scăldate-n rouă / ele-au prins să cânte, / râul sub geam venise să le-asculte; / îngeri desculți aleargă pe câmpie, / în orice pom dă-n floare-o bucurie, / rotundă pâinea s-a iscat în spic, / frânge-o cu grijă, gustă-i miezul sfânt. / Ai fost, o, Doamne! iarăși în grădină, / se simte-n flori suflarea Ta divină...” Referință Bibliografică: Semnele distinse ale glacialului și ale blândeții / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
Când fulgi mirajul vor s-aștearnă./ Cu ulițe ce duc în cer/ Și când e soare sau e ger,/ Și când în ușă crivaț bate./ De satul meu sunt azi departe!/ Îl simt în schimb pulsând în mine/ Cu fiecare spic sau pâine,/ Cu struguri cuprinzându-mi talia,/ Când mă pândește disperarea./ Mă doare des o rădăcină/ De sat. Forând ca într-o mină,/ Melancolia- ca o carie,/ Îmi cântă acum finala arie.” (“Arie finală”) Iubirea - „Clorofila umanității” În ceea ce privește sentimentul erotic
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
2011 Toate Articolele Autorului LANUL DE GRÂU Sub albul imaculat grâul germinează și apoi va răsări o splendidă oază. Iată, lanul a-nverzit, dănțuiesc păunii, „o s-avem recoltă bună!” așa spun bătrânii. Seara vântul lin adie făcând valuri în câmpie, spicele pline de floare se mlădie cu lentoare. Când se ivesc zorile, mici lacrimi de rouă ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice coapte. Soarele a poleit holdele
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
splendidă oază. Iată, lanul a-nverzit, dănțuiesc păunii, „o s-avem recoltă bună!” așa spun bătrânii. Seara vântul lin adie făcând valuri în câmpie, spicele pline de floare se mlădie cu lentoare. Când se ivesc zorile, mici lacrimi de rouă ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice coapte. Soarele a poleit holdele-n carate, aur galben strălucind, din zori până-n noapte. Și natura generoasă flori gingase a plantat făcând
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
adie făcând valuri în câmpie, spicele pline de floare se mlădie cu lentoare. Când se ivesc zorile, mici lacrimi de rouă ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice coapte. Soarele a poleit holdele-n carate, aur galben strălucind, din zori până-n noapte. Și natura generoasă flori gingase a plantat făcând din covorul galben un tablou pictat. Roșii maci, cicoare albastră, rapiță și sunătoare, neghină, condurii doamnei, prinos de
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
de gâze, Ce mișunau haotic într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de apă mă transpuneam, de parcă Așa-și fi fost de veacuri, călătorind prin
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
lume, Un picur din izvoare, o mare fără nume, Occean în care zilnic se scufunda o barcă. Mi-am ridicat privirea, spre înălțimi albastre, Am inspirat zenitul și cerul plin de astre, Cu fiecare suflu simțeam tot mai aproape, Frunze, spice și codrii, țarini și-ntinse ape Și focul ce mocnește în inimile noastre. În legănări de valuri, secunde, ani, decenii, Plutește arca vieții, trecând peste milenii, În vuiet de furtună, sau blândă adiere, Ea poate fi sfârșitul sau sfântă mângâiere
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
odolean și busuioc. În mână avea un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci și Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi proaspăt, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și, prinsă la brâu, o batistă albă cusută la muscă(cruciulițe). În satul nostru, Purani de Videle, mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]