774 matches
-
dintre cele mai frecvente în primele volume quasimodiene sunt arbore apă eu poetic, respectiv, păsări cuvinte frunze.274 Uneori eul este acea apă de nor / ce astăzi oglindește în șanțuri / mai albastră bucata-i de cer sau acel verde ce spinteca scoarță / ce asta noapte nu era (Oglindă), asocieri bazate pe transferul puterii de a oglindi în primul exemplu și de a face să renască, de a recrea în cel de-al doilea. Imagini precum apă apune (Oboi scufundat); apă statuta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prăzii alese cu o asemenea forță înspăimântătoare, încât sună ca o rafală de vânt. Când atacă, nu se aruncă perpendicular sau drept, ci în diagonală; lovind oblic, cauzează o rană atât de mare victimei sale încât de obicei o lasă spintecată de la cap până la coadă și uneori stârvul este găsit chiar decapitat"8. E limpede, cu o asemenea forță a naturii nu te poți pune. Ferocitatea sa i-a impresionat pe toți martorii unei vânători cu șoim și i-a creat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Caragiale nu era obsedat doar de culpa străinilor, chiar dacă aceasta este adeseori pomenită). În articolul intitulat Rărunchii națiunii, Caragiale propune o soluție insolită: harakiri - România fiind proiectată în ipostaza unui bărbat care, ca să se curețe și purifice, trebuie să-și spintece burta pentru a extrage „puroiul” și „lăturile” din sine. Să fie acest gest singurul capabil să igienizeze România actuală? Oare acest lucru ar fi trebuit, de pildă, să îl facă CNSAS la nivelul nației, dacă ar fi funcționat firesc și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Împrăștie două brațe de fân În ocolul oilor, se duse În casă. Voi o să mâncați după ce se va face ziuă că acum, de vă dau drumul În țarc, până s-or scula ai casei, dau lupii la voi și vă spintecă. Întors În casă, badea Mitru Începu să-și caute de zor opincile. Vezi că le ai după sobă, și umblă mai Încet că scoli toată casa. Bucuros că-și găsi Încălțările, badea Mitru, după ce-și frecă puțin obielele să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de bătăios afirmate, în ce privește asimbolismul voit al semnificațiilor el a fost mereu consecvent cu sine însuși. S-a conformat cu strictețe propriei „gramatici”, care statuează că „artistul adevărat creează direct, fără simbol, în pământ, lemn sau verb, organisme vii, mașini spintecând drumuri, strigăte tresărind violent ca în furtună acoperișuri” (Act de prezență). S-a spus că „mitologia cotidianului” instituită de V. ar trăda o „spaimă de vid”, o „teamă de absență”, anihilate (sau doar temperate) de o „pândă” vizând „apariția salvatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
fratele meu, aceeași nădejde ne unește... nu vrem război". Pepper (trăsnit): A spus asta? Lodge: N-a spus, a cântat. Pepper: Ascultă, Lodge, dacă-i vorba de vreo trăsnaie de a ta, să știi că-ți bag cuțitul și te spintec ca pe un berbec. Lodge: Spintecă-mă, șefule, e dreptul dumitale, dar uite că îmi aduc aminte bine ce cânta: "Eu am fost în război... Pentru cine am luptat? Pe cine am ucis? Pentru cine mi-am vărsat sângele?" Și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu vrem război". Pepper (trăsnit): A spus asta? Lodge: N-a spus, a cântat. Pepper: Ascultă, Lodge, dacă-i vorba de vreo trăsnaie de a ta, să știi că-ți bag cuțitul și te spintec ca pe un berbec. Lodge: Spintecă-mă, șefule, e dreptul dumitale, dar uite că îmi aduc aminte bine ce cânta: "Eu am fost în război... Pentru cine am luptat? Pe cine am ucis? Pentru cine mi-am vărsat sângele?" Și pe urmă, iar refrenul: "De oriunde
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, păsări de noapte croncănind, ori câte un fâlfâit greu de aripi... Țipătul unei păsări de noapte, spintecă tăcerea.. ca un tăiș de sabie. Căpitanul Baltă tresări... Era semnalul dat de Sofronie, care din punctul de observație supraveghea Cheile și marginea pădurii. „Țipătul păsării”, venea cu vești rele. De jur împrejur, întunericul era negru, tainic și plin de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pușca lui istoria Verdunului și anume Otto Schmiededer, cel din Balta Brăilei, de la Cojocaru, soldatul acela bavarez, candid ca o fecioară, care-mi povestea cu lux de amănunte tragedia trăită, cum senegalezii, târându-se noaptea cu cuțitul În dinți, le spintecau beregățile. Și oamenii nu s-au cumințit. Pământul trepidează și acum de pregătirile unui nou război, poate mai mare, mai Înfricoșător. Cotim pe șosea la dreapta. Locul e plin Încă de nebunia războiului. E greu să descoperi un metru pătrat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
impresionant. După ce la Cămărășescu s-a prezentat cu o gospodărie mecanizată (4 tractoare la 2.500 ha, eveniment mare pentru acel timp, 1929), aci la Degerățeanu, 30 de pluguri cehe, cu brazdă cu câte 6 boi, deci 180 de boi, spintecau terenul În Iunie, pe care până atunci păscuseră oile. Tablou al unei lumii care s-a dus. Străinii au fost profund impresionați, iar la masa de seară, contele Nicolai, mânca cu voluptate dintr-o strachină borș de berbec și o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
înmiresmate din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru foi, întreaga floră terestră își dăduse întâlnire la acest summit cu finalitate gastronomică. Nările zburdau și galopau furtunos asemenea "mustangului trăpaș" din herghelia sălbatică a lui Rudyard Kipling -, spintecând preriile nesfârșite, sub cupola sinilie a infinitului ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere comanda fiind emisă, s-a trecut la executarea ei. Încet, cu foarte multă grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o nonșalanță reținută, întorcându-mă în acele locuri unde am trăit sentimentele și presimțirile cele mai profunde și adevărate... Parcul de la marginea orașului, terasa băutorilor de bere, urmele pașilor pe nisipul aleilor, ștrandul și peticul de cer de deasupra lui, spintecat de ramurile copacilor seculari, vor rămâne acolo unde sunt. De nu, vor rămâne în mine și pentru mine. Dar atunci va fi altceva, sub același cer, un cer care va avea, măcar pentru o clipă, măreția sa revelatoare dintotdeauna. Așteptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vandali și cu intelecte care nasc scrieri otrăvite. Congresul le-a oferit posibilități și Îi protejează. Când eram mic, mama Îmi spunea cât de rea este „bârfa“. Ținea În brațe o pernă umplută cu pene și Îmi spunea: „Dacă o spintec, penele se vor Împrăștia pretutindeni și n-aș putea să le mai bag Înapoi În pernă. Așa se Întâmplă și când răspândești vorbe rele despre cineva“. În ceea ce mă privește, perna respectivă este o metaforă pentru Wikipedia. Mie Îmi place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
era și este poezia Limba noastră a lui Mateevici și a noastră: „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată, Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii la bătrîneță. Cînd ia mirele zestrea miresei acasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
indicatoarele de presiune acționau o capșa reglata în așa fel încât să provoace explozia la înălțimea precisă de 565 metri. Pe data de 6 august 1945, la ora 8 și 15 minute și 17 secunde „Little Boy” a început să spintece aerul, după care avionul a executat un viraj rapid de 158˚. Explozia trebuia să se producă peste 43 de secunde. La 565 de metri deasupra pământului, capșa a provocat detonarea unei încărcături care a împins cu o viteză de 1500
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
-lea, Prislop: Din șoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai departe se desprinde un drum alb, mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului. Lăsând Jidovița, drumul urcă întâi anevoie, până ce își face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
arată totuși ceva în chiar voalarea inaparentului.9 Altfel spus, imaginea se ascunde în pânza transparenței, stă în textura de voal neînchegată, firavă, dar ceea ce e văzut se dublează de întregul invizibil în care se adâncește: "Vede lumea ca înainte,/ spintecă unda la fel/ pe țărm femeia iubită îi face încă semne cu mâna/ doar cerul s-a îngreunat parcă/ și numai o pasăre/ care țipă scurt/ l-a văzut cum a căzut deodată în/ groapa transparentă". Lumea încă văzută e
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în când , când îmbuibații ies la drumul mare și-și ascut bricegele, cum se întâmplă acum, e o bucurie pe care o guști și cu burta goală. Regimul pare să știe asta și cred că i va lăsa să se spintece până acolo unde propriul instinct de conservare le va permite fiecăruia dintre ei. Fie-le țărâna ușoară. Un contribuabil, februarie 1984, difuzată la 1 aprilie 1984 Domnule director, în atât de răvășita onomastică socialistă multilateral dezvoltată a mai apărut un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
centrul compozițional al povestirii. În dimineața zilei precedente, în această gară se întâlnise trenul care transporta ostași ieșiți din încercuire cu trenul care transporta saci de făină. Încercuiții, înfometați, s-au urcat în vagoanele cu făină și au început să spintece sacii. Unul dintre soldații din escortă, după ce îi somase inițial, a tras și l-a omorât pe unul dintre ei. Această întâmplare este discutată de mătușa Frosia (cea care scria numerele pe vagoane), de dispecerul militar Valia Podșebiakina și de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
modelul teroriștilor. Cu sabia ninja tăia mîini și extrem de rar și numai forțat de situație, mai perfora burțile, ca să iasă celălalt capăt prin spatele victimei. Sigur că scriitorul mai fabulează sau mai îngroașă anumite întîmplări. Dar Ghiocel ăsta chiar a spintecat pînă și polițiști, a lăsat pe unul ciung și a supraviețuit la un încărcător de gloanțe. Întîmplările se terminau cu toată lumea fericită, pentru că mortul nu se mai întorcea de la groapă și nici mîini n-au mai crescut la loc. Deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și apoi o sărută. Vorbește șoptit. Nu te încurca cu țînci, Nélida. Deodată matahala scoate un răget care sparge liniștea serii. Nélida fuge și cei trei rămîn ca de piatră. Macias se ține cu o mînă de abdomen. M-a spintecat, vipera. M-a omorît... Se prăbușește, cu ochii privind deja spre alte tărîmuri. După ce-și revin, cei doi martori o rup la fugă. O răfuială între mafioți, decretează poliția. Alfaro Mojena are patruzeci de ani, este burlac încă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
duelul dintre Tiamat și Marduk. "Când Tiamat deschise gura ca să-1 înghită" (IV, 97), Marduk îi aruncă vânturi furioase care "îi umplură corpul. Pântecul ei rămase umflat și nu-și mai putu închide gura. El zvârle atunci săgeata care îi spintecă pântecele, îi sfâșie măruntaiele, îi străpunge inima. Stăpânind-o astfel, el îi ridică viața, îi aruncă jos cadavrul și se urcă deasupra" (IV, 100-104). Ajutoarele lui Tiamat încercară să se salveze, dar Marduk "îi legă și le sfărâmă armele" (111
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu mă mai deranjează ca mai săptămînile din urmă. Dar sîngele umblă repede prin mine. Și cred că nu știu să fiu bun cu proștii prezumțioși. Mă pot apăra de intoxicare numai sfidîndu-i. Dar să trec la lucruri mai puțin spintecate de inutilitate. Sînt nevoit să spun în continuare că toamna aceasta e bleagă și seacă, cred că nu voi mai aștepta nici un anotimp cu încredere, iată că mă înșel. Sînt pustiu de gînduri pe mai departe. Lecturile nu reușesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
peste viața mea. În ultimele zile (vreo zece) m-a simțit nespus de rău, aproape mă-ntreb cum de mai rezist după atîtea nopți nedormite din cauza durerilor. O nevralgie de-a dreptul anormală, sensibilă la cald (în rău), mă mai spintecă noapte de noapte. Exasperat de durerile din regiunea splinei, m-am dus la spital la Tg. Neamț. O radioscopie și o veste total neplăcută: ulcer duodenal, cu nișă localizată bazal, apoi unele modificări funcționale ale duodenului etc. Ceva mai trist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]