403 matches
-
simbioză a materiei și a spiritului, iar nu ca juxtapunere: "Un spirit pur juxtapus trupului ar menține spiritul nepărtaș sensibilității și pasiunilor prilejuite de conviețuirea cu trupul și ar menține trupul nepărtaș calității de subiect a spiritului și inapt de spiritualizarea sa și de rolul de organ al spiritualizării lumii"61. Cunoscându-i superficial pe Sf. Părinți, occidentalii înclină să creadă ca André Marlaux: "Bizanțul a cheltuit atâtea veacuri ca să uite trupul omenesc câte antichitatea ca să-l descopere". Nici vorbă de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca juxtapunere: "Un spirit pur juxtapus trupului ar menține spiritul nepărtaș sensibilității și pasiunilor prilejuite de conviețuirea cu trupul și ar menține trupul nepărtaș calității de subiect a spiritului și inapt de spiritualizarea sa și de rolul de organ al spiritualizării lumii"61. Cunoscându-i superficial pe Sf. Părinți, occidentalii înclină să creadă ca André Marlaux: "Bizanțul a cheltuit atâtea veacuri ca să uite trupul omenesc câte antichitatea ca să-l descopere". Nici vorbă de așa ceva, fiindcă cine cinstește spiritul cinstește deopotrivă și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
gândit". Aceasta este antropologia trupului opac, pe care o construiește "noul umanism" postmodern. Despre consecințele ei, să se vadă capitolul următor. Dar iată ce zice Părintele Stăniloae: Destinația trupului este ca spiritul uman să lucreze prin el la transfigurarea sau spiritualizarea întregului cosmos, a întregii naturi. El trebuie înnobilat și transfigurat sau spiritualizat în simțurile lui, pentru ca prin el să transfigurăm lumea. Pilda și puterea aceasta ne-o dă Hristos"64. Numai un trup perfect sănătos spiritualicește, ca al lui Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
contradicție cu intențiile lui Noica. Iată de ce poate gândirea teologică a Părintelui Stăniloae asupra spațiului și timpului (abordată într-un capitol anterior) e cu mult mai apropiată de exigențele paradigmei transmoderniste. Ca și Părintele Stăniloae, Eugen Rosenstock-Huessy merge spre o "spiritualizare" a timpului, introducând dimensiunea dialogică, menită să "ecologizeze" epocile și formele istorice, dintr-un unghi "holistic", integrator, în convergență oarecum cu Noul Ierusalim al lui Blacke, în care nu raționalitatea modernă primează, acesteia rămânându-i rolul de slujbașă a timpului-gând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
bineînțeles, albă, dar obrajii trebuie să fie Întotdeauna Îmbujorați, În contrast, ceea ce semnifică emoția Întâlnirii și candoarea, puritatea. Cum se poate vedea, imaginea fizică a femeii În mentalitatea țărănească presupune o percepție rafinată și complexă, mergând de la corporalitatea senzuală până la spiritualizare și abstragerea ființei materiale În simbol. Desigur, nu trebuie omis nici faptul că modalitățile specifice de elaborare a acestui portret, respectiv regulile construcției folclorice Își pun și ele amprenta, În sensul fasonării unei imagini ideale. Din punct de vedere istoric
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apare Într-un halou prerafaelit, de o senzualitate suavă: Când Încetișor se duce Păr În aer Îi străluce, iar ochii Privesc cu jinduire, Ca a stelelor sclipire. Modelul ulterior, propus de mentalitatea romantică, va duce mai departe acest proces de spiritualizare a personajului feminin, fetișizând privirea, absența, plecarea și chiar moartea iubitei, Într-o relație neconsumată, de tip platonic. Rădăcinile Îndepărtate ale acestei imagini a feminității, ca atâtea altele aparținând romantismului ardelean, stau Însă În mentalitatea populară. Lucrurile se complică atunci când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aproapelui tău” - suna, În formularea din Catehismul lui Șincai XE "Șincai" (1783), binecunoscuta poruncă a noua. În plus, marcată de ideea păcatului originar, morala creștină concepea dragostea fizică, terestră, ca o relație vinovată, susceptibilă de a fi substituită printr-o spiritualizare ascetică, nu tocmai depărtată de ceea ce va fi idealul platonic al iubirii romantice. Astfel, În ediția din 1807 a Florii darurilor (bestseller al culturii populare românești), mai era Încă aspru Înfierată, În bună tradiție medievală: dragostea răutății și a vicleniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la clarificarea neliniștilor interioare, la spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această metodă, să răspundă la următoarele cerințe: „ Numiți o virtute pe care ați dori să o dobândiți mai întâi. Motivați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
religioasă, sau să o coboare sub propria-i condiție de dragul unui joc superficial. Pătratul, cu servituțile față de grila gravitațională, utilizează resursele formatelor rectangulare de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării temei definind-o prin intersectarea orizontalei terestre cu verticala eterică. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spațiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
3-4 î. Hr.), predicator religios din Gallileea. Discipolii săi, care-l considerau un Mesia, pun după moartea sa, bazele unei noi religii în Iudeea de unde se răspândește treptat în provinciile orientale ale Imperiului. Având ca punct de plecare o istoriceizare și spiritualizare a speranței mesianice Iudee, noua religie înglobează apoi elemente ale cultelor și religiilor orientale, ale filosofiei elene, și ale utopiilor sociale elenistice. Proclamând programatice egalitatea și fraternitatea, speranța de mântuire într-o nouă viață după moarte, creștinismul este îmbrățișat la
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
metodă de integrare demonstrează în mod concludent conținutul predominant al acestei aspirații, care depășește ca intensitate, frecvență și arie de răspândire orice altă formă de solidarizare europeană. Doar participarea la cultură, la lumină, poate legitima această aspirație, printr-o evidentă spiritualizare a sentimentului național. Dreptul la o identitate națională și europeană și deci la existență a poporului român trece deci în primul rând prin cultură. poziția răstoarnă în sens iluminist-progresist întreaga concepție naționalistă. Căci, după cum observă Ion Budai-Deleanu, în 1818, neamul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
printr-o întoarcere în timp la trecerea dintre primele milenii după Hristos. Există procese ireversibile ca acela al așezării lumii în cadre naționale, procese însoțite și de anomalii (ermetizarea frontierelor și mobilitatea lor), anomalii care nășteau în perioada interbelică cerința spiritualizării frontierelor. Acesta este contextul care explică discuțiile prelungi în perioada interbelică în legătură cu "contradicția dintre etnic și economic; între unitatea etnică și diversitatea economică indispensabilă vieții"10. Astfel pusă problema, se atenuează / ar trebui percepția occidentală că zona balcanică a Europei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
putut abandona sclavia semenului, Înlocuindu-l cu animalul - necuvântător, deci neaspirând la libertate. Noii sclavi au fost Însă nu animale adevărate, ci unele pervertite. Și, pe măsură ce a găsit Înlocuitori - mașini - i-a abandonat. A se vedea, În paranteză, că evoluția, spiritualizarea stăpânului Înseamnă despiritualizarea sclavului: din biologicul superior, al omului, În acela inferior al animalului și de acolo În mecanicul, fizicul și chimicul mașinii; e un soi de compensare, ansamblul stăpân-sclav rămânând la aceeași cotă. N’avem decât să urmărim, să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Căci negentropia se Întreține aruncând afară entropia care rezultă din orice activitate, cu atât mai multă cu cât aceea e mai complexă. Diaconul vremii era menit să slujească la mesele comune ale creștinilor, Înlesnind aleșilor negentropici să-și continuie negentropizarea, spiritualizarea; diaconul trebuia deci să se sacrifice, entropizându-se prin slujirea burții altora, Încă mai entropici. Doar că Ștefan nu s’a lăsat entropizat. Și atunci, entropia și-a luat primul tribut de la noua eră. Chiar martiriul lui e În consens, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adică 5 iunie, cade În plină zodie a Gemenilor; una spiritualizată cum a fost, cu patru luni Înainte, mult comentatul și recunoscutul Vărsător sau, cu Încă patru Înainte, Balanța. Iertare pentru această incursiune prin astrologie, nici pe departe Încheiată. Această spiritualizare nu este Însă un dat, ci rezultatul unei evoluții - mereu evoluția! - desfășurată Într’un lanț de patru zodii, evoluție reluată deci de trei ori Într’un an și care decurge, ca orice ține de știința spirituală, invers decât În acelea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al Berbecului a fost precedat de teluricul erei Taurului. Una peste alta, avem de a face, pe parcursul a 6 milenii, cu o trecere, desigur marcată la fiece două mii de ani de tranziții care aduc a revoluție prelungită, o trecere spre spiritualizare. SÎ mai rămânem puțin În trecut. Era Taurului, sfârșită acum patru milenii, a lăsat urme În cultul animalului omonim: Boul Apis al egiptenilor, tauromahia cretanilor, vaca sfântă a indienilor care acum 3.500 de ani Își izvodeau cărțile sfinte. Poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al Naturii, și se crede astfel chiar dacă ea, În fond mama lui, Îl mai bate la fund cu câte o secetă ori inundație. Și, totuși, ca unică specie activă conștient, omul a cunoscut În tot atâtea - șase - milenii, evoluția spre spiritualizare. Îmi pun Însă Întrebarea dacă evoluția omului e În privința modului lui de viață, la urma-urmei biologie pură, comună cu pisica, sau În privința trăirii lui, sufletești desigur. Altfel spus, dacă el merită sau nu să reprezinte noua eră. De ce? Șentru că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al locului cotrobăind, unde În altă parte decât În Moldova istorică, adică Între Carpați și Nistru. Folosind ca markeri, ca să nu spun „cobai“, oamenii, mai precis biocâmpul lor. Păi ăsta se Întinde ca o câmpie, dar una care urcă spre spiritualizare de la vest spre est (1,4% e diferența) și de la nord spre sud (3,9% e diferența). Firesc: Spiritualizarea Înseamnă adaos de negentropie, iar sursa acesteia, Soarele adică, e văzut prima dată de răsărit; și, cum În emisfera nordică trăim
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca să nu spun „cobai“, oamenii, mai precis biocâmpul lor. Păi ăsta se Întinde ca o câmpie, dar una care urcă spre spiritualizare de la vest spre est (1,4% e diferența) și de la nord spre sud (3,9% e diferența). Firesc: Spiritualizarea Înseamnă adaos de negentropie, iar sursa acesteia, Soarele adică, e văzut prima dată de răsărit; și, cum În emisfera nordică trăim, Soarele nu ne trece pe deasupra capetelor, ci pe undeva mai spre sud, „văzând“ mai degrabă sudul Moldovei decât nordul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
interpretarea zodiacului babilonean, pe termenul scurt al unui an, pleacă undeva, poate devenind hrana zeilor, omul rămânând același pe termen lung, acela reflectat de zodiacul chinezesc. Omul rămâne deci pe aceeași poziție, de start, aspirând, Încercând Îmbogățirea care ar Însemna spiritualizarea... „Sâmbătă cu prieteni“, 1 februarie 2003, ora 16,25 20. Piramida sub lupa științei O surpriză plăcută. Cam de multișor stau pe tușă și, nu știu prin ce miracol, o Înregistrare făcută În laboratorul meu de alchimist - după expresia simpatică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cheie-Pantea, surprinde cu finețe acest însemn fundamental al operei poetului: Cumpănind realitatea după criterii specifice, poezia se angajează în explorarea miezului ei ireductibil, în contemplarea esențelor pure, fenomen deosebit de pregnant în erotică (s.n.) unde [...] idealizarea femeii atinge câteodată treapta maximei spiritualizări: adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă supremă a năzuințelor sale de împlinire umană 61. O mențiune este însă necesară: poetul român nu exclude împlinirea erotică, o concepe doar în afara realului imediat, într-un trecut imaginar, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acest lucru. N-aș fi putut să găsesc nici un model, nici un izvor de inspirație acolo: femeile din Roma, în fond, din exces de mondenitate, percep iubirea ca pe o voluptate exclusiv carnală, lipsită de sentimentele profunde legate, de obicei, de spiritualizarea actului. În acest ținut barbar, în schimb, mi se pare că simt prezența unei dimensiuni noi. Aici să iubești înseamnă să și mori din iubire. Poate că asta a împins-o pe Medeea să-și ucidă rodul pântecului ei: gest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
afirmă Hans Urs von Balthasar în studiul său despre Grigorie de Nyssa, pentru acest capadocian și după el pentru un întreg model cultural, lumea înseamnă locul unde se întrepătrund materia și spiritul. Materia are o neîncetată și inefabilă tendință de spiritualizare, iar spiritul, de partea sa are adânci rădăcini în temp oralitate, ceea ce-l face ca uneori să se confunde cu materialitatea însăși. Ceea ce am numi spiritualizarea materiei este o temă ce ocupă un loc important în gândirea lui Grigorie, dar
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]