355 matches
-
și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A ajuns prințesa Țării dintre Dunăre și mare. Iar MUNTENIA, zglobia, a primit acel cuprins Ce se-ntinde chiar pe șesul de sub Muntele cel nins. Și OLTENIA, sprințara, prea zburdalnica lui fată, Cea cu joc născută parcă și cu cântec răsfățată, Cu privirea luminoasă, chip senin și mers zglobiu, A primit a fi regină colo-n Țara de pe Jiu. Flăcăiandrul, mijlociul, blândul lui fecior, BANAT, Cu ochi calzi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
n-a privit către ușa deschisă larg... După dânsa a urmat Georgel Davidel, de la Banca Țiriac: l-am auzit când a-nvârtit cheia în broasca ușii sale, când a scăpărat din brichetă și și-a aprins țigara, când s-a lăsat sprințar din treaptă-n treaptă, tușind de câteva ori și lăsând în urmă-i o pală subțire de fum parfumat, din care o boare ușoară s-a lățit și-a intrat până la mine... Pe urmă, rând pe rând i-am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aproape același: "lasă mamă..." Dar nici părinții nu-i controlau și ajutau fiindcă nici nu s-ar fi priceput însă nici ei nu se zbăteau să treacă altfel decât ca gâsca prin apă. Atât. Corina era o frumusețe spontană, rebelă, sprințară și foarte "belă", căreia-i fugeau ochii după băieți de prin clasa a IX-a. Era un fel de Brigitte Bardot în devenire. Și frumusețea ei era o capcană cu sens dublu. Pentru ea, care-o avea, abia o strunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vârstele, cu crocodili ce par inofensivi lungiți pe malul nisipos, cu gurile larg deschise, la siesta amiezii, rinoceri și hipopotami masivi scufundați până la gât În apa răcoritoare, lei cu coamele roșcate moțăind elegant ca adevărați monarhi ai animalelor pădurii, maimuțe sprințare, cu acrobații uimitoare de pe o creangă pe alta a arborilor seculari, drăgălașii koala ronțăind În neștire frunze de eucalipt sau dormitând, indiferenți la mersul zilei, vărgate zebre ce pasc alene iarba grasă și fragedă, ca și căprioare grațioase ce-și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În stradă, pe trotuar, de unde străbat sunete dintre cele mai variate: triluri de canari, gângurit de porumbei, mieunat de pisici În călduri, lătrat de câini jigăriți, cotcodăcit de găini anemice și măcăit de rațe cu coada Îmbârligată, behăit de capre sprințare, etc. Specii variate de papagali viu colorați În nuanțe de verde, portocaliu, galben, violet, printre care tronează imperialii kakadu cu penajul lor alb imaculat și moț galben, fac multă agitație țopăind În spațiul Îngust al coliviei. Bufnițe cu ochii bulbucați
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tineri dansează cu foc în băltoacele formate după ploaia puternică din timpul zilei. Două lumi se înfruntă, fiecare cu propria acoperire audio : de-a lungul rândului se revarsă din difuzoare cântări religioase și rugăciuni. În corturi, răsună puternic muzică moldovenească sprințară, de petrecere, interpretată live de o formație din Republica Moldova, invitată special pentru eveni ment. „Fă-mă Doamne director de cramă/ Să beau zilnic câte-o dami geană/ Cu paharul și cu litrul/ Cum bea și mitropolitul !”, repetă obsesiv solistul formației
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Caragiale, Teatru, 410) Atributiva circumstanțială se introduce în frază prin: • pronume relative (mai ales, care): „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine.” (I.L. Caragiale, I, 214) • adverbe relative: „Atunci, copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs.” (I. Creangă, 4), „Și el, cât era de ostenit, ne prindea pe câte unul, ca la baba-oarba, ne rădica în grindă zicând: „Tâta mare!” (I. Creangă, 25), „Nici un om, din câți am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era din rândurile celor ce pot fi "convertiți", măsura lui intelectuală ar fi deznădăjduit orice încercare naivă de acest soi". Virgil Cândea, O notă pentru Jurnalul fericirii, Renașterea, Anul VIII, nr. 3 (87), Martie 1997, p. 4. ,, Avea un pas sprințar Părintele Nicolae. Și când se oprea sus, în capul scărilor de la Paraclis, mai că se părea a-și lua zborul. Liber ca pasărea cerului! Inima îi era deschisă, prietenia caldă, iar buna dispoziție un sac fără fund. Abia acum văd
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
trebuie, de obicei, hrănite cu tot soiul de ingrediente fine, trebuie cremuite (astfel încât să nu li se crape pieleaă etc. Poveștile sunt păroase și, uneori, trebuie tunse. Limba lor nu se cuvine să fie excesiv ascuțită, ci doar iute și sprințară. Aromată fără cusur. Picantă doar cât trebuie. Iată de ce o clonă a Șeherezadei nu mi-ar displăcea (e puțin spus - vezi toată pledoaria de mai susă, pentru că ar fi o clonă magistrală! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Infamie (IIĂ Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Înaltă perfecționare coordinativă pe baza cooperării unui Întreg lanț de circuite neuronale (aferente și eferente) cu interconectări de diferite moduri. Expresia corporală urmărește mișcarea estetică În paralel cu caracterul emoțional pe care-l inspiră muzica care poate fi energică, majestuasă, sprințară, lirică sau o temă de mișcare plastică bazată pe improvizație, variate teme de compoziție date de profesor care să dezvolte capacitatea inventivă deci imaginația executantului. De exemplu o linie melodică de o anumită factură muzicală, poate fi temă pentru a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
că o elevă din Timișoara a câștigat la Târgul „Gaudeamus“ premiul I la Concursul de lectură Mircea Nedelciu. Și pentru că am primit de la Curtea Veche Povestiri mici și mjlocii, cu prozele lui Sorin. Pentru că nu pot să compun nimic, nici sprințar, nici trist, culeg ce-a scris Sorin în Ceva frumos. Iată: „Să te gândești la ceva frumos. |sta e remediul“. Și câteva rânduri mai încolo: „Pe cuvânt că nu doresc nimic. Doar ceva frumos. Cum ar fi scrisoarea de la Maria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
umeri un chip alb-pietros;/ Zborul de cuvântalbatros/ Sângerând pe vârful de spadă/ Urmărit de visuri de pradă - / Rămân perpetuu omul crâng,/ Cu copilul de mână cât viața de lung”. Parcă să ne scoată din atmosferă gravă a momentului, jucăuș și sprințar la Început, cu iz de legendă și glumă pământeasca, sfârșind Într-o seriozitate, prielnica momentului și prevestind conținutul altui volum de poezie a lui Alexandru Tăcu, vine Aurel Ștefanachi scriitor, poet și editor, dar și mare prieten, dintotdeauna, al autorului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fost bine primită de către cei ce-au prins de veste că există. Au fost și excepții. În spațiul lui Creangă (Moldova, inclusiv Basarabia), cartea a fost total ignorată, iar o revistă de însemnătatea și reprezentativitatea "României literare", prin pana mult sprințarului de categorie grea Alex. Ștefănescu, a încercat chiar s-o "demoleze" într-o recenzioară greu de calificat altfel decât tendențioasă. Pregătesc, de asemenea, pentru Editura Dacia, o nouă ediție a studiului de tipologie literară apărut în 1973, Agârbiceanu și demonii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cei mai buni jucători sunt aceiași mai mereu, crezi că ei calcă în vreun rahat în fiecare dimineață ? Ce să faci doar cu norocul, dacă nu profiți de el la maximum ? O să ajungi ca în povestea cu broasca-țestoasă care întrece sprințarul iepuraș. Și nu e doar asta, nu e doar muncă și ambiție, de la un punct încolo devine și o respon- sabilitate, mamă ! Aceea de a fi cel mai bun în continuare. Asta e condițiunea. Nu față de mine, nici pentru bani
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. Timpul devastator Vârcolacii devorează Luna și lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate și le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduiește nediscriminator zestrea cognitivă și afectivă tezaurizată în cămările memoriei; Și timpul acționează distructiv asupra personalității umane
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dovedea că nu înțelesese nimic din ceea ce i se spusese. Să avem pretenția ca interviul să urmărească o anumită structură - deja am cere prea mult (totul era haotic, fără nici o legătură, fără nici o relevanță, o perfectă discuție între o doamnă sprințară și un Gâgă). În fine, poate era o problemă de concentrare și de „etate“, după ținți postii cu birza, hodoronchodoronc, zdroncazdronca si clopoțeii... Numai că analistul redutabil care este nici nu știe pe ce lume se află. De exemplu, la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din film, care sunt, fiecare în parte și toți la un loc, foarte bine distribuiți (a, ba da : este amintită Mihaela Rădulescu, cu o apariție scurtă, dar cu impact garantat)... Restul cronicii (adică mai mult de 75%) este o variațiune sprințară și locvace, desigur, doar este semnată de Andrei Gorzo ! pe tema Cine este naratorul acestei povești ? (cronica se intitulează E o falsă problemă, pentru că este clar de la bun început. Vocea din off este a lui Kiki, iar dacă acest lucru
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de aprobare „de sus“, subliniind dependența artei de controlul politic. Dar cuvintele mele au creat un val și mai mare de neînțelegeri și animozități. Maestrul Ohanesian, care ieșise primul din sala Operei, bătându-l la sprint chiar și pe mai sprințarul Caramitru, mi-a făcut atât de multă publicitate negativă (la televizor, la radio, În ziare, pe stradă, oriunde), Încât ar trebui să-i mulțumesc, căci nici un agent de presă plătit nu ar fi lucrat mai bine În numele meu! Am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
rea, mohorâtă, amestecându-se cu starea mea de boală, cu necazurile din acea perioadă și cu neșansa de a fi întâlnit un om nedelicat, un medic înăcrit de propria lui mediocritate, răzbunându-se și el pe cine putea. * Femeiușca aceea sprințară, veselă, simpatică de la nunta Marianei, părând perfect mulțumită de ea însăși și de viață, sigură de farmecele ei - cu care reușea să-și țină „legat” soțul de mai bine de șase ani, obligându-mă să dansez mereu cu ea, dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
veșnică îndobitocire, puhoaie de indo-europeni și alte seminții că nu le mai știi de un-de le scot ca să ne smintească și să ne tîmpească pînă ne vor plesni căpățînele. O afumătură de ardei iuți secăturilor, v-ar face mințile mai sprințare! Cratipos a scris o amplă istorie a războiului peloponesian purtat între anii 431-404 î.e.n. Atenienii cheamă în ajutor pe Sitalkes(431-424 î.e.n.) regele tracilor-odrizi, care vine cu o oaste de 50000 de luptători formată din traci, geți și sciții de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Neculai Dimachi asupra vistieresei Anica Roset, care a circulat sub un titlu dedus din conținutul poemului, Corabia pe valuri. Înzestrat cu simț de observație și nu lipsit de umor, D. a compus și versuri satirice, mai izbutite decât cele elegiace. Sprințara scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de autor dramatic. În colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman, scrie Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș, unde e
DIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
naratorul lui scrie undeva că este "un Zaratustra pentru clasa mijlocie") apare și neo-literatura, una care a terminat cu fioriturile, cu supremația textului asupra lumii heideggerian vorbind -, una care poate să-și asume mai mult decît divertismentul inocent și dezvrăjirea sprințară, una cam patetică mă repet, dar nu degeaba: este defectul cel mai vizibil al romanului dar profetică. E foarte ușor să fii profet În satul tău, e aproape imposibil să fii crezut de occidentalul critic, ddezvrăjit, super-alfabetizat și extra-suspicios. A
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
De îndată ce se stabilește undeva, lucru știut întotdeauna dinainte, pereții, pardoseala, broaștele ușilor totul e potrivit în jurul lui pentru a ajunge la scopul propus și e înconjurat de cine trebuie și anume de iscoditori veninoși, de vicleni iscusiți și de fețe sprințare care știu ce au de făcut. E un lucru caraghios să vezi cum fetele acestor domni iau un aer de fecioară când încearcă să se apropie de acest Urs"290. Dacă Rousseau are visul ideal, mereu reiterat, de a fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vis și ipoteză)./ Când am ajuns la el (pe banda/ lui Möbius, nu prin lungi suveici/ ascensoriale), damf de fleici/ făcea,-n invazie, pe sub prag,/ în hol, să-ți saliveze glanda./ Dimov ne aștepta cu drag.” Alături de versul ludic și sprințar, apar, ca niște apoziții picturale, o serie de ilustrații eclectice, cuprinzând deopotrivă desene ale autorului și reproduceri după tablouri cunoscute precum cele ale lui Henri Rousseau (Le Douanier). Interesante sunt cele patru lucrări hors-texte ale autorului, în care culoarea prinde
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]