5,544 matches
-
ci înaintează în linie dreaptă. Acesta este, poate, și explicația pentru nefericirea omului, fiindcă fericirea este năzuința spre repetare. În urma lecturilor făcute de mine în ultimii ani, privind perioadele istorice prohibite, mi-am dat seama că atâtea lucruri, care trebuiau spuse, nu s-au spus, că generațiile tinere nu cunosc decât frânturi de adevăr despre epocile în care poporul român a fost supus unor procese de intoxicare dirijate din afara țării, că ființa națională a fost gata, în mai multe rânduri, să
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
Mergi chiar acuma și schimbă-l, pune cum ți-am zis! ” i-ar fi spus mama, iar soră-mea a început să plângă. Nu știu, poate pe tata nu l-au înduioșat lacrimile ei sau nu a dat mare importanță spuselor mamei, sau nu s-a mai putut face nimic ... Cert este că, atunci când eu m-am trezit la viață, pentru toți eram Nina. Până și tata așa îmi zicea. Eu credeam că sunt Nina Gonța și așa mi-am dorit
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1454617072.html [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
care acoperă toată suprafața vizibilă. Este suficient ca 588 să nu fie credibili spre a ne forma impresia, foarte greu de combătut. Ori pe lângă șleahta amintită mai sunt mii de membri ai guvernului și administrației locale, greu de crezut prin spusele lor ambigue. Însemnele locale alături de bunăcredința șefilor, un învățământ bazat pe adevăr istoric nedeformat de „comunism”, o sănătate bazată pe muncă și sport mai mult decât pe medicamente pentru care nu sunt bani, ar contribui la „iubirea de țară” mult
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
de bena mașinii ce transportă gunoiul. Am găsit-o. E flacără intermitentă în funcție de întrerupător. O privesc, nu mă dumiresc, parcă am mai văzut-o undeva ori în alte timpuri, friguri îmi curentează spatele, am ajuns să nu-mi mai recunosc spusele, palmele, care-s roșii ca la hepatici? Port lumina aceasta cu mine de când mă știu, în rest am uitat totul, rostul mi-e-n ochi, chiar de-i închid sau deschid periodic. Și dacă flacără e, chiar de apare intermitent în tine
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
ruso-cehoslovacă. Rusa o învățasem opt ani în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În felul acesta, „discuția” noastră era de tot hazul cu mama Suzanei, când rămâneam în doi. Fiecare înțelegea ce vroia din spusele celuilalt. Eu nu știam în maghiară decât „Nem tudom magyar”[ „Nu înțeleg maghiara”(trad.)] și „Igen”[„Da”(trad.)], ea încerca să-mi povestească cum a fost în România, la Santa Maria în loc de Satu Mare și multe alte improvizații învățate de la soțul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
cenușii: Novus Ordo Missae (NOM), aceleași inițiale cu Novus Ordo Seclorum, o nouă evanghelizare universală luciferică: „Biserica nu mai reacționează împotriva blasfemiei și profanărilor... Biserica, prin vocea papei, își dezavuează trecutul, făcându-și mereu mea culpa.Vrând parcă să confirme spusele lui Foster Bailey-„Spunând că singura cale este creștinismul, Biserica s-a înșelat amarnic, cauzând astfel persecuții și războaie teribile.” -în lucrările de cateheză se poate citi: „Biserica nu deține monopolul adevărului.” (Marc Dem, Antihristul. Trad. N. Constantinescu, Ed. Bogdana
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
o parte din frunte, care însă a rămas agățată în piele și mi-au așezat-o doctorii la loc.” Nistorescu a ascultat cu groază, făcându-i-se pielea ca de găină, ceea ce Călugăru a observat, însă a continuat să relateze spusele lui Opriș: „Dar asta nu e nimic. Să vezi mai încolo, tot în vagonul ăsta. Este unul fără picioare și fără o mână, altul fără ambele mâini, altuia i-a fost smulsă mâna cu umăr cu tot; altul are un
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
unui bogat bagaj de cunoștințe pe care, cu plăcere, le distribuie verbal celor avizi de cunoaștere. Ei nu pretind ca elevii să „noteze prețioasele vorbe rostite” numai și numai ca elevul să nu adoarmă în plină oră de curs. Ascultând spusele acestor adevărați oameni, elevii pleacă de la oră cu un bagaj de cunoștințe bine fixat. Totodată apare inerent întrebarea „de ce?” și curiozitatea îl împinge la bibliotecă spre a căuta explicații suplimentare. Cu toate acestea elevul nu este scutit acasă de aportul
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413472585.html [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
cum fac toți copiii, hoinărești și-ți faci de lucru prin praf toată ziua. Treci imediat în casă - se stropși ea iritată la Aurelia observându-i îmbufnarea - că jar mănânci dacă vei continua să nu mă asculți!” Și însoțindu-și spusele cu o palmă peste fundul acesteia, îi întoarse mânioasă spatele, îndreptându-se către poartă pentru a se întoarce la serviciu. Ștergându-și o lacrimă, Aurelia se grăbi să dea ascultare poruncii, însă ca un făcut, piatra ieșită din pavaj, pe
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472484148.html [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
premiul Academiei, pentru că nu sunt orb! Domnul Horia Zilieru știe despre ce este vorba... Atunci, cineva a spus: Marcu e puternic, poate să mai scrie, dar el e orb, nu mai poate...”. Marea majoritate a celor prezenți nu au aprobat spusele poetului Emilian Marcu, dar s-a trecut mai departe, iar în final, autoarea Mioara Bahna a tras concluziile: „Am ascultat cu mare atenție fiecare vorbitor, iar la fiecare dintre ei aveam câte ceva de spus, dar nu mi s-a dat
“Dintre sute de femei”, doar una a fost cap de afiş la Muzeul Unirii din Iaşi! by http://uzp.org.ro/dintre-sute-de-femei-doar-una-a-fost-cap-de-afis-la-muzeul-unirii-din-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/92756_a_94048]
-
putea dori un anume grup țintă. În sală, se etalau și se intensificau game de reacții diverse; râsete, zâmbete stânjenite, perplexități. - Și acest instrument din care face parte și reclama, poartă numele de strategie de marketing, continuă trainerul, însoțindu-și spusele cu un surâs puțin cinic, schițat în colțul gurii. - Ca orice vânător care se respectă- continuă el - antreprenorul privește mediul din jur, analizează concurenții... apropos, trebuie să acordați o mare atenție evaluării concurenților; după cum știți, poți fi tu chiar și
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antreprenorul_tania_nicolescu_1358094930.html [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
Gastro și restaurante ...cea mai verde și gustoasă chemare a primăverii s-a făcut la Demmers Teahouse! Acestea sunt spusele unei prietene, care a fost unul dintre invitați noștri la degustarea produselor (prăjituri și băuturi) pe bază de Matcha Green Tea. Acest ceai pe care japonezii l-au încununat dedicându-i poezii, ridicând servirea lui la nivel de artă pentru
...cea mai verde și gustoasă chemare a primăverii s-a făcut la Demmers Teahouse! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5088/cea-mai-verde-si-gustoasa-chemare-a-primaverii-s-a-facut-la-demmers-teahouse [Corola-blog/BlogPost/98218_a_99510]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
prin discursul de la tribuna Parlamentului în legătură cu faptul că începând cu 1990 s-au făcut și se fac exproprieri de terenuri, benefice liotei excrocilor, primarilor, marilor latifundiari, clasei politice, că se impune revenirea pe glia tuturor românilor a sabiei dreptății, după spusele lui Alexandru cel Bun: „țara nu mai are decât sabia sa!”. Sau după ale principesei Ileana: „suntem singura țară din lume în care succesul nu are succes!”! Întreg discursul domnului academician pune întrebări directe sau implicite la infinite întrebări, unei
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
că printre noi, nevolnici și păcătoși cum suntem, a fost să se nască un Gheorghe Buzatu, căci altul nu s-ar fi găsit să facă tot ce a făcut, ce a scris, ce a vorbit de la catedră marele istoric! O spusă cu care ne-am obișnuit, mereu repetată, susține că nimeni nu este de neînlocuit! Iată că vorba asta nu i se potrivește lui Gheorghe Buzatu. Istoricului și om al Cetății care a fost Gheorghe Buzatu. Cine dintre colegii săi de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele vreunui cercetător autentic.Pentru Maestru Meu, istoria a fost ca o mină potrivnică în care a săpat toată viața și din care a scos nămolurile uitărilor fabricate, adevărurile răscoapte sau trunchiate, impunerile de tot soiul scrise de mâna și pe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Nu puteam să iau în serios o asemenea cerere în căsătorie, picată din seninul unei petreceri, sub influența aburilor de alcool. - Bună întrebare! Ai dreptate, m-am pripit, dar se va rezolva mâine, adăugase el sobru și convins de cele spuse. În acea seară, propunerea lui Ovidiu nu a făcut decât să mă amuze, părând superficială, am considerat-o drept o glumă bună, la care am încetat să mă gândesc după câteva minute. A doua seară, pe la ora șase, a venit
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485159117.html [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
și jertfele lor pure, observi mai multe corpuri de clădiri la fel de imaculate, cu uși de un negru pătrunzător. Prima clădire este chiar casa memorială, în fața ei tronând, într-un mic scuar, bustul savantului. Casa este construită în stil brâncovenesc, după spusele ghidului, muscelesc după alte surse , cu pridvor înalt,cu coloane inspirate din construcțiile italiene, acele splendide,, loggia'', dar pentru a accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
fostei școli de misionare, create de savant, pentru pregătirea de cadre didactice care să predea în învățământul primar . Cu unele dintre absolvente a purtat o vie corespondență, știut fiind faptul că a fost o vreme ministru al învățământului și, după spusele contemporanilor, avea obiceiul să răspundă tuturor scrisorilor pe care le primea, iar dăscălițele cereau de multe ori cărți pentru școlile în care profesau, ceea ce savantului îi făcea deosebită plăcere, fiind foarte generos cu astfel de daruri. Elevii au fost profund
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
personale ale savantului. Au privit cu interes și peisajul din jurul localității, încercând să și-l imagineze pe cel din vremea lui Iorga, apreciind liniștea pădurilor, farmecul alternanței reliefului ondulat, al Subcarpaților Curburii, al văii Teleajenului, anume ales de istoric, după spusele muzeografului de aici. Poate că și graba noastră de a ne încadra în timpul rămas prea scurt, datorită unor neajunsuri ale călătoriei, poate că și emoția elevilor în fața acestor mărturii despre un geniu al poporului nostru și al lumii, au făcut
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]