768 matches
-
specifice și elemente împrumutate din folclorul românesc, prezintă Creangă portretul lui Gerilă: Mai merge el cât merge, și când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne, și tot atunci striga cât îl lua gura că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
care să asigure existența viitoarei sale familii. E evident însă că micile părți de pământ, dacă vor fi din nou împărțite între descendenții familiilor foștilor clăcași, aceștia vor fi reduși cu vremea la starea de proletari având fiecare câte câțiva stânjeni de pământ, prea puțin pentru a trăi și prea mult pentru a muri; se va naște un fel de clasă ibridă, fără putere și fără producțiune, incapabilă de a se înmulți din cauza sărăciei, sclavă absolută a capitalului. Puțini oameni cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face dintr-un pogon două, e însă în stare, punând banul {EminescuOpX 376} său numai în mișcarea cuvenită, să facă din o sută de franci o mie. Permită-ni-se spre ilustrare un paradox. Între un țăran care are 2 stânjeni de pământ și unul care n-are nimic care-i mai bogat? Noi găsim că cel care n-are nimic. Cel care n-are nimic nu visează să esploateze un teren atât de mărginit, ci caută o treabă oarecare; cel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unul care n-are nimic care-i mai bogat? Noi găsim că cel care n-are nimic. Cel care n-are nimic nu visează să esploateze un teren atât de mărginit, ci caută o treabă oarecare; cel ce are doi stânjeni, având închipuirea că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-are nimic. Cel care n-are nimic nu visează să esploateze un teren atât de mărginit, ci caută o treabă oarecare; cel ce are doi stânjeni, având închipuirea că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității e curat proletarizarea populației acela va înțelege de ce un popor cu oarecare tendență de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
treabă oarecare; cel ce are doi stânjeni, având închipuirea că posedă ceva, rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac. Cine vede cum în Ardeal, în urma divizibilității, au ajuns pe alocurea moșiile țărănești de câte doi-trei stânjeni, cine vede apoi că urmarea divizibilității e curat proletarizarea populației acela va înțelege de ce un popor cu oarecare tendență de a se-nmulți, ca cel românesc, trebuie să cază la cumplită sărăcie, cum alte popoare mai temătoare de mizerie - francejii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Care ar fi dar urmarea neadmitem acestui proiect de lege? Aceea că peste 50 de ani în genere n-ar mai exista o clasă țărănească în România, ci numai o turmă de adevărați proletari cu nominala proprietate de câte doi-trei stânjeni de pământ. Copiii acestor oameni, rău hrăniți, rău îngrijiți, vor merge din treaptă în treaptă mai jos în privirea organismulni, încît ne-am pomeni într-o zi cu o generație de microcefali, precum se află deja îndestui prin orașe. Care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parcele din moșiile statului, ei astfel ar avea totdauna pe de o parte un razim în casa părintească, totdauna relativ mai puternică, pe de alta și-ar lua nădejdea de a trăi pe o fracție subdivizata de imobil de câțiva stânjeni, pe care n-ar fi în stare de a-și întemeia un cămin. Trebuie să mai amintim că, pe când un imobil prea mic nu e în stare nici să hrănească pe proprietarul lui, unul mai mare [î]i dă putința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
li se părea că trebuie să comunice și posterității ce-au aflat. Toată treaba purta un nume pompos, de cărțulie prăfuită: „memoriale de călătorie“. Te umfla râsul când le citeai, aveai nevoie de batistă și translator: Dinicu Golescu măsura cu stânjenul tablourile din „Șenbrun“ (cum descoperea unul mare și înalt, imediat îl apuca extazul: „O! Frumos! Admirațiune!“); Asachi făcea „tablonuri“ pe Ceahlău; Russo lăuda toată România (chiar dacă Principatele încă nu se uniseră); Bolintineanu fugea pe-o insulă cu nume de amiral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
munți am găsit acel stâlp, pe care-l amintește domnul Sulzer, dar care s-ar putea să nu-l fi văzut, căci spune că aici ar fi fost bătuți tătarii și alții în anul 1718 ... Stâlpul pătrat, înalt de doi stânjeni, confecționat din gresie moale, se găsește la câteva bătăi de pușcă la sus-est de localitate. Pe cele patru laturi lungi ale stâlpului s-a săpat în limba greacă și valahă, sau, mai bune spus, pe moldovenește, povestea unei bătălii petrecută
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
logofătul Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
când zării un băștinaș, în lanul vecin, de aceeași talie ca și cel pe care-l descoperisem la țărm urmărind șalupa noastră. Mi se păru de înălțimea unei clopotnițe obișnuite, și făcea, după socoteala mea, niște pași de vreo cinci stânjeni lungime. Cuprins de mare spaimă, am alergat înapoi și m-am ascuns în grâu, am avut însă vreme să-l zăresc pe uriaș, care se apropiase de o spărtură a gardului, prin care privea încolo și-ncoace, strigând totodată cu
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ar întâmpla a face mănăstirea moară...și fiind apropape de Curte ca să macine niscaiva pâne domnească hotărâm...venitul morii...să dea nesmintit ca să nu se păgubească mănăstirea de venitul său.” Si să știi, dragule, că locul nu era de câțiva stânjeni, ci se întindea pe”tot șăsul și cu matca Bahluiului...și despre apus pănă unde se împreună cu hotarul mănăstirii Gălății și cu hotarul mănăstirii Frumoasa dimpreună cu tot vadul.” - Pe măsură ce mănăstirea aduna pământuri sub diverse forme: vii, livezi, prisăci, aveau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei de un stânjen și patru palme față. toate aceste patru case cu locurile lor, așa precum s-au descris
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei de un stânjen și patru palme față. toate aceste patru case cu locurile lor, așa precum s-au descris mai sus, rămân ale domnulior proprietari, Francois Marcopolo și Sofia Marcopolo, ca, într-un fel, rezervate de dumnealor, fără să aibă comuna vreun amestec
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
33.744 lei; 3. valoarea a patru case cu locurile lor 600 lei; 4. valoarea locurilor ocupate cu clădiri, în cazde răscumpărarea besmanului de către cei în drept, calculată plata besmanului pe 15 ani ................................................................................26.482 lei; 5. prețul a 25 stânjeni pământ lângă barieră 2.000 lei; 6. maidanul vitelor 2 fălci 1.000 lei; 7. rămășițe din besman 1.500 lei; Total 88.326 lei. Din același proces verbal se constată că proprietatea are anual veniturile următoare: 1. de la locurile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul suhatului, calculat 40 de fălci a 25 lei/falcea 1.000 lei; 8. venitul celor 20 stânjeni pământ 200 lei; Total 7.343 lei. Subsemnatul, recunoscând necesitatea acestei răscumpărări, având în vedere că condițiile sub care se prezintă sunt admisibile, autorizat și de consiliul miniștrilor, în ședința de la 5 martie 1895, prin jurnalul nr. 12, are onoarea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de orz, adică 2,54 centimetri, În vigoare Încă și astăzi În țările anglo-saxone, care de 12 ori face piciorul, iar trei picioare yardul. Sau, la noi, palma, cotul - adică cât e mult se poate Împinge suveica, deci lățimea pânzei - stânjenul, cât măsoară omul de la vârful piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât se poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
yardul. Sau, la noi, palma, cotul - adică cât e mult se poate Împinge suveica, deci lățimea pânzei - stânjenul, cât măsoară omul de la vârful piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât se poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt mai Înalți... Să mai adăugăm: ocaua, adică cât poate duce la gură și Înghiți; vadra, cât poate ridica și căra; prăjina, cât poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
potențialitatea devenirii sale e infinită. Și chiar greșind, adică reușind să Înțeleg un dumnezeu - chiar finit - intrinsec lumii, adică materiei, mă Întreb dacă are rost să mă rog la el. Iar dacă e totuși infinit, cum să măsor infinitul cu stânjenul, adică cu dimensiunea, finită, a omului? Adică cum să putem comunica, om și dumnezeu? Iar dacă e pretutindeni, Înseamnă că n’are loc și o antiteză, deci dumnezeu e entropie pură, adică moarte; iar lumea, dimpotrivă, trăiește și, mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe care-l vor interpreta atunci când vor merge în casele oamenilor. Rersursele materiale ale cetei sunt constituite din contravaloarea a doi stânjeni de lemne pe care primarul satului le aprobă acestora din pădurea comunală. Tinerii trebuie pentru aceasta să meargă întro zi în pădure, să taie lemnul cu securile și să le aducă în sat cu care proprii. De la intrarea în sat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă unde dansau jocuri sălbatice, de tradiție păgână, provenind din perioade de dinaintea apariției creștinismului, cu semnificații de cele mai multe ori neînțelese. Blanele rămase din stânjenii de lemne, primite la început în dar de la primar, se valorificau la diverși oameni ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bețiv 15. Proza eminesciană conține, într-o transpunere plastic-hiperbolizantă, un posibil ecou al acestei stări de lucruri consemnate lapidar în însemnarea de arhivă: Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a tâlhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La termenul fixat pentru vânzare (25 mai 1890), s-au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]