356 matches
-
aruncau dăscălițele trădau impresia ce le-o făcusem. Aveau aerul că se așteaptă din partea mea la lucruri stranii, poate chiar scandaloase. Dacă picasem la Dobrina, oare nu însemna că sînt un înger căzut în dizgrație? Asta ar mai lipsi. În stînjeneala privirilor cărora nu le venea să creadă că au în lumina lor un profesor, citeam un mit și temeri legate de persoana mea. Învățătoarele știau că, logic, toate funcțiile se leagă într-un sistem. În sistem există o ierarhie. Locul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ea mă zărise la rându-i și mă chemase lângă cearșaf - , probabil m-a felicitat În gând. Deși n-am stat prea mult lângă ea, nu știam ce să-i spun, cuvintele Îmi stăteau În gât, când mi-a simțit stânjeneala, vrăjitoarea s-a acoperit cu un prosop. Eu m-am retras În salonul Laurei, am reușit să mă Îmbăt În doar o jumătate de oră, când am ieșit din nou pe plajă, vrăjitoarea nu mai era. CAPITOLUL XVIII. ÎN CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
gură, și roși, cum se întâmpla ori de câte ori nu izbutea să rezolve repede, printr-o eschivă abilă, răspunsul complicat. Vecinul înțelese că se întâmplă ceva. Cunoștea de-acum modul în care celălalt își învăluia întârzierile, înde lungi și intermitente presiuni tulburi, stânjeneala și acest simulacru de surâs eșuat. Se ridicase, într-adevăr, ieșind din sală, încercând, din nou, înainte de a închide ușa, să zâmbească. Reveni peste un sfert de oră, când Vera se mutase în alt grup. — Ai o zi proastă azi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai doresc să rămân sub acoperișul dumneavoastră. Maynard rămase înlemnit. - Doamnă, dumneavoastră chiar credeți povestea pe care v-o spun? Ea clipi de câteva ori și spuse "Aha!" Apoi, se lăsă pe spătarul scaunului și încercă să râdă, cu oarecare stânjeneală. Mai multe persoane se amuzară pe seama ei, dar nu erau prea convinse. Maynard își continuă povestea: - Nici nu vă puteți imagina cât de vinovat mă simțeam. De câte ori întâlneam câte o fată drăguță, imaginea Mariettei mi se arăta în fața ochilor, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ascunse caietul voluminos sub pernă, trase bine cuvertura și sări în picioare în întâmpinarea soțului. - Nu mă așteptam să vii la ora asta! Înseamnă că vom lua masa împreună, pară ea ad-hoc situația în care se putea desluși o oarecare stânjeneală, silindu-se să o acopere cu o voită dezinvoltură. - Mi-am îngăduit și eu o după-amiază de odihnă, te miră!? - Sigur că mă miră, căci tu ești mai însurat cu șantierul decât cu mine. - Cred că glumești, Ina, dar tu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vorbim despre temniceri, adică tot un fel de deținuți, dar de dincolo de gratii. Iacob al lui Zevedei zâmbi, așteptând să-și oprească în fața lui mersul săltat. Cosmina nu știa ce să facă. El îi atinse buzele, atunci ea își înlătură stânjeneala și își lipi fruntea de umărul lui : Ce bine că ai venit... șopti. — Ți-am spus că am să vin. Nu, nu mi-ai spus. Dar, adăugă după ce se așeză pe canapeaua mașinii, e ca și cum mi-ai fi spus și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
simți stânjenit, arătând cu ochii spre încheieturile lui neterminate, uitase însă că trecuse dincolo de granița lucrurilor pe care măsurătorile le deosebesc, acolo nu mai existau nici mâini, nici picioare, ci numai ritmuri și energii. De aceea, chipul palid râse de stânjeneala lui și îi aruncă portocala care venea tot mai încet, ca și cum s-ar fi rostogolit pe nisip, tot mai încet și mai aproape, până când se opri. Apoi începu să plutească, privind cu nesaț către lumea care începea să se dezmorțească
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a fost în Europa ? Rada îi puse, oftând, farfuria în față. Pavel nu se atinse de mâncare decât după ce îl îndemnă de două ori. Femeia îl privi cum își pune feliile una peste alta, lângă farfurie, cum își așază cu stânjeneală salamul pe pâine și apoi începe să molfăie cu gingiile moi. Când termină, șterse, cu un miez de pâine, farfuria, mestecând apoi pe îndelete, ca și cum ar fi vrut să adune toate celelalte gusturi. La sfârșit făcu semnul crucii și rămase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi o eșarfă, zarva și râsetele groase ar fi putut-o ține în aer. Erau îmbrăcați la nimereală, care cu salopetele de la muncă și caschetele în cap, care cu haine desperecheate și îndeajuns de folosite ca să-și permită, fără stânjeneală, să-și șteargă pe ele degetele unsuroase de la cârnați. Unii beau țuică din țoiuri, alții bere, îndepărtându-și cu mâneca spuma rămasă pe obrajii nerași. Erau și dintre cei care beau și una, și alta, amestecate, ei se îmbătau primii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de a nu se face de râs, frică ce duce adesea la evitarea situațiilor de contact social sau de manifestare în public. Copiii mai mari își dau uneori seama că această teamă este nerațională, dar totuși nu o pot controla. Stânjeneala vizează mâncatul, băutul sau scrisul în public, iar pacientul se teme că ceilalți îi vor remarca tremurul, roșeața sau problemele de respirație. Pentru diagnosticul de fobie socială la copii și adolescenți, manifestările trebuie să fi persistat cel puțin 6 luni
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ce cauzează o stare de un distres pronunțat. Spre deosebire de anorexie sau bulimie, în acest caz, excesul alimentar nu este urmat de strategii compensatorii (vărsăturile autoprovocate, laxative, înfometare sau exercițiu fizic în exces, însă este însoțit de aceleași sentimente de vinovăție, stânjeneală, dezgust și depresie. Eventuala includere a existenței unui comportament de compensare (de pildă, purgarea ocazională) printre criteriile de diagnostic ale acestei categorii este un subiect controversat. Deloc surprinzător, episoadele frecvente de hiperfagie neînsoțite de eliminare pot determina probleme de greutate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
romantică, naratorul, pe nume Jean de la Ville d'Avray, întâlnește în timpul unei șederi la Lucerne, în Elveția, o tânără americancă. Tânărul, plictisit de moarte, tocmai se pregătește de plecare, când Miss Millie Lobster îl abordează "liniștită și fără urmă de stânjeneală"27, propunându-i o partidă de biliard. Părul ei blond, "pielea foarte albă", "tenul de copil" arată că fata face parte dintr-o clasă înstărită. Însă unghiile vopsite în roz îi trădează cochetăria. Gura ei, o "gură cu buze de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
discuta mai mult despre aceste lucruri cu terapeutul dumneavoastră. Rezumat Fobia socială este teama excesivă, supărătoare și adesea incapacitantă de situații sociale în care o persoană este îngrijorată că ar putea să facă ori să spună ceva ce ar cauza stînjeneală, umilință sau respingere. Multe tipuri de situații sociale pot să genereze teamă sau să fie evitate. Fobia socială survine atît în cazul bărbaților, cît și al femeilor. Terapia cognitiv-comportamentală reprezintă un tratament eficient al fobiei sociale. SECȚIUNEA 2 Natura anxietății
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
informațiile necesare după o singură ședință sau două. În plus, o parte dintre pacienți vor fi reticenți în comunicarea detaliată a simptomelor, pentru că se simt stînjeniți. În primul rînd, programul terapeutic trebuie modificat pe măsură ce apar tot mai multe informații. Chiar dacă stînjeneala are rolul ei, este important să asigurați pacientul că, în calitate de terapeut, ați întîlnit simptome similare și la alți pacienți cu TOC. Exemplificarea unor simptome obsesive se poate dovedi utilă în reducerea anxietății pe care o poate simți pacientul din teama
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
înainte de orice activitate care s-ar putea dovedi dificilă. La început, efectuați exercițiile într-o cameră liniștită, ferit de întreruperi, în așa fel încît să vă puteți concentra în întregime asupra relaxării. Dacă le explicați exercițiile celor cu care locuiți, stînjeneala se va diminua și veți fi sprijinit prin minimalizarea întreruperilor. Alegeți un scaun confortabil, care să vă sprijine capul și umerii. Dacă nu vă simțiți bine pe scaun, folosiți perne rezemate de un perete. Unele persoane preferă să facă exercițiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de putere, bărbații având mai multă forță fizică, adesea și economică față de soții, iar părinții față de copii; caracterul privat al familiei determină, pe de o parte, reținerea din partea celor agresați să ceară ajutor din afară și, pe de altă parte, stânjeneala celor din exterior de a interveni. S-a constatat investigațional că probabilitatea violenței în familie scade când crește numărul prietenilor și al rudelor apropiate ce au legături intense cu familia în cauză (Gelles, 1997; Gelles, Cornell, 1990); imaginea „bărbatului adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lipsește de autor și de text nu are nimic absurd. Ea se sprijină la Valéry pe o concepție argumentată asupra literaturii, În care una dintre principalele idei e că nu numai autorul este inutil, ci și opera este de prisos. Stânjeneala produsă de operă poate fi legată mai Întâi de ansamblul concepției sale asupra literaturii, care ține de ceea ce el numește, după Aristotel și după alții, o poetică. Valéry are grijă, Înainte de toate, să degajeze legile generale ale literaturii. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
profesorul Îi pune imediat una: Stăpânul meu, complet tulburat, Întrebă, făcând ochii mari: - După ce ai povestit asemenea bazaconii, cum te-ai fi descurcat dacă ar fi citit cartea? Părea că nu are nici o problemă cu păcălirea oamenilor, neinteresându-l decât stânjeneala pe care ar fi resimțit-o farsorul la descoperirea Înșelătoriei sale. Estetul nu se lăsă cu una cu două: - Ei bine, În acest caz, i-aș fi zis pur și simplu că am confundat-o cu alta, de pildă, spuse
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
bună... Autorul: (se uită în text) Așa e... Poftă bună (se îndreaptă spre public) În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică...; o spun; (înainte de a o spune, privește spre scenă; cei doi îl privesc și, între furie și stînjeneală, trag cortineta) (pe banda sonoră este bucata " Nimic nu e pierdut, dragul meu" cîntată de Nana Mouskouri) Doamnelor și domnilor spectacolul din această seară s-a terminat. Dacă după ce o să ieșiți din sală și vă veți opri în fața teatrului, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
săi au demonstrat faptul că "atunci când interacționează cu o persoană cooperativă, subiecții se arată ei înșiși cooperativi dacă anticipează că se vor confrunta cu această persoană ulterior" (ibidem). Autorii precizează: "întâlnirea cu un partener exploatat va crea o stare de stânjeneală, dacă nu va induce subiecților sentimente de vinovăție" (apud Boncu, 2006, p. 34). În vremurile noastre, mulți, foarte mulți dintre noi am ajuns să echivalăm concurența cu progresul. Mai precis, am ajuns să credem ca fiind în afară de orice îndoială faptul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu de auzit. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul, dresul glasului) Dascălu Jinga, 2006, pp. 59-63; "ca parte inițială a unei tăceri" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 63-70). Sunt diferențiate, de asemenea, în literatura de specialitate, pauzele datorate stânjenelii de pauzele strategice, valorificate atunci când locutorul vrea să sublinieze anumite componente ale mesajului, să se mai gândească la ceea ce dorește să transmită, să dea interlocutorului posibilitatea de a se exprima sau, pur și simplu, se dovedește a fi distras de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
imagini, pe orizontală figurând numele actorilor, iar pe verticală diversele mize și părerile exprimate. Este util să prevedem posibilitatea existenței unor lucruri "care nu se spun", deoarece tăcerea unui actor în legătură cu un anumit subiect semnifică, în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
limbă se compune din mai multe acte simple, diferite între ele: actul locuționar (pronunțarea cuvintelor), actul ilocuționar (ceea ce se realizează prin rostirea cuvintelor: a permite sau a declara ceva) și actul perlocuționar (producerea unor efecte în alte persoane cu ajutorul cuvintelor: stînjeneală, furie etc.). Austin crede că, prin studiul actelor de vorbire, se pot clarifica problemele privitoare la semnificație și la referință. După acest filozof, enunțurile posibile pe care le realizează locutorul (vorbitorul) pot fi enunțuri constatative sau enunțuri performative, primele fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
bărbaților. Interesant este că cercetările în acest domeniu au arătat că dezvăluirea sinelui este văzut ca un indicator pozitiv al sănătății mentale. Aceasta implică încrederea în alții și autoacceptarea personalității proprii, reduce nevoia unei atitudini defensive cât și potențialul de stânjeneală în relațiile interumane. De asemenea, arată autoîncrederea și, adesea, poate stimula reciprocitatea în manifestarea acestui proces. Prin faptul că dezvăluim ceva despre noi, încurajăm pe alții să dezvăluie ceva despre ei înșiși. În acest mod vom reuși să știm mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]