492 matches
-
grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
(cunoscută și sub denumirea de „Stârcii cenușii de la Sâc”), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip zoologic, situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
Cermeiului, la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării, mlaștini și pădure de foioase, ce asigură condiții de adăpost și viețuire, pentru specia protejată (din familia "Ardeidae") de stârc cenușiu ("Ardea cinerea").
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
a IUCN. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete de stuf ("Circus aeruginosus") Fauna rezervației are în componență și câteva specii de reptile, amfibieni și pești; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
soluri sărăturoase cu vegetație halofilă, unde habitează mai multe specii faunistice de mamifere, păsări, reptile, insecte, unele protejate protejate prin lege. În cadrul parcului este inclusă și rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară "Cefa" și ariei de protecție specială avifaunistică "Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani". prezintă o arie naturală (de câmpie) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar mare ("Buteo
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), ploier auriu ("Pluvialis
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
Delta a Volgăi se întinde pe 27.224 km ² (o creștere de 9 ori în 130 de ani!). Delta Volgăi este un important loc de popas și cuibărit pentru păsări de apă, păsări de pradă și alte passeriforme (flamingo, pelicani, stârci). Cu toate că este celebră la nivel mondial pentru numeroasele specii de sturioni care inca abundă în apele sale, crapii și somnii reprezintă grosul populației piscicole de la gurile de vărsare ale Volgăi. Între anii 1984-2001, delta și-a pierdut circa 277 km
Delta Volgăi () [Corola-website/Science/326084_a_327413]
-
plan global); gârlița mare, rata cu cap negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul negru, corcodelul de iarnă (specii de biom), ferestrașul mic, fluierarul cu picioare verzi, cinteza de iarnă. Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
păsările cântătoare îi cad pradă ciocârlia de câmp și potârnichea de lăstăriș, iar dintre păsările mai mari porumbelul de stâncă. Iarna șoimii vânează la gurile de vărsare ale râurilor în mare, iar meniul lor cuprinde mai ales pescăruși, rațe și stârci. Au nevoie de aproximativ 100 de grame de hrană zilnic, dar necesarul crește după eclozionarea puilor, trebuind să îi hrănească și pe aceștia. În perioada de clocit, șoimul călător trebuie să străbată distanțe mari în căutarea hranei. Teritoriul lui de
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: chiră de baltă ("Sterna hirundo"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus", barză albă ("Ciconia ciconia"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), stârc purpuriu ("Ardea purpurea") și rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris") sau erete de stuf ("Circus aeruginosus"). În arealul rezervației naturale este semnalată prezența unor specii de plante (rare sau protejate prin lege) de sărătură, dintre care: "Paronychia
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
stuf și păpuriș) aflată în partea sudică a ultimei meandre a Brațului Sfântul Gheorghe, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
în partea sudică a ultimei meandre a Brațului Sfântul Gheorghe, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]