517 matches
-
putea fi prevenită devastarea acestora, conservarea și chiar sporirea terenurilor împădurite, spre a asigura astfel echilibrul ecologic și necesarul de lemne, nu numai pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
climei și a timpului, apoi și lucrarea plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
închisă într-o societate închisă, o existență amorțită într-o societate amorțită, o existență desublimată într-o societate desublimantă. În cele din urmă, pentru a mi se face acest nenorocit de loc la care îmi dădea dreptul nașterea, au fost stîrpiți cîini, viței, meduze și niște pui de șoareci. Nefericit e acest om care coboară în casa mea! a exclamat tatăl meu. Da, așa grăit-a oracolul. Tăcerea umbrei După rwandeza Scholastique Mukasonga, care a cîștigat în 2012 premiul Renaudot pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
meu și visul meu? În țara noastră În țara noastră nu mai răsar răsărituri - doar o zare difuză, reflexul unei lumini viitoare ce în suflet ne-a ars și mai doare. În țara noastră nu mai apun asfințituri. S-a stârpit și căldura - nu tu primăveri, și nici veri numai iarnă și omăt pân-la brâu. Iar sub lut fiul tău țintuit lângă un astru căzut. Iubit de liniști, plâns de tăceri... Însingurat Secretizat, însingurat condensat undeva printre rânduri, voi înopta ca
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
și ochiul triadic se întrerupe. Mai citim o dată semnele codificate într-o limbă moartă și se rupe sigiliul cărții interzise iar pe dinăuntru paginile-s albe. Absolute înțelesuri pustiitoare de eresuri și-o apocalipsă promisă potolește însetarea de sine și stârpește setarea de semne indecente. Cine va citi ultimul litera îl va ucide. Ne copleșește locuirea clipei când se întrupează părelnicul veciei și ne încălzim la focul sacru al poeziei cum ne e dat să citim în zațul risipirii și al
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
ele, Wilhelm Temerarul, duce de Brabant, pare o înscenare în registrul hard al basmului Flautistul din Hamelin. Ducatul lui Wilhelm nu poate prospera precum celelalte cetăți vecine din pricina numărului mare de șobolani care îl bântuie. Toate încercările de a-i stârpi pe paraziți sunt sortite eșecului, până ce, într-o noapte cu lună, unul dintre paznici "a văzut o ceată de câteva sute de șobolani fugind nebănuit de repede prin mijlocul drumului cel mare, ieșind pe sub poarta cetății, afară, și, de acolo
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din România, grupul teritorial condus de H. Kensy din București, încearcă să înscrie în rândurile acestui partid și pe cetățenii români de origine etnică germană (subl.ns.), cărora le refuză înscrierea fără acest <<Ahnenpass>> completat cu toate datele”. Pentru a stârpi din fașă asemenea acțiuni contrare ordinei interioare, Ministerul de Interne inserase în adresă și câteva recomandări cu caracter imperativ: „...primarii vor refuza eliberarea unor certificate de această natură, sau orice atestare în acest sens. Cetățenii români de origine etnică germană
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rece, îngrozit, uimit, Ghiță vede în Lică forța interioară, o întrupare a voinței care lui îi lipsește. Lică e omul care nu își pierde niciodată liniștea, e cel pe care îl poți speria cu o vorbă, dar nu-l poți stârpi... El e tare în timp ce cârciumarul se recunoaște fie prea slab spre a se stăpâni să nu-l ucidă, fie prea sfârșit de efortul luptei. În cele din urmă, Ghiță își va recunoaște și va accepta conviețuirea cu păcatul, mărturisire pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prima secvență din ceremonie era destinată zilei de ispășire pentru rege. Umilirea regelui corespundea regresiunii lumii în starea de haos și captivității lui Marduk în munte. Cu toate acestea, regele este o parte din divinitate, ritualul de umilire nu îi stârpește din sacralitatea sa, fiind des întâlnite situațiile în care regele se căsătorește cu o zeiță în timpul festivității de Anul Nou. (Ibidem, pp. 77-78). 336 "Ridicarea brațului de către suveran avea o semnificație cosmogonică întrucât simboliza înălțarea unui axis mundi." (Ibidem, p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de oameni superstițioși, care nu trăiau conform adevărului Evangheliei și după prevederile Ordinului nostru, considerându-se mai spirituali decât alții și voind să trăiască în libertate, atribuind toate acestea inspirației Duhului. El, în perioada când a fost provincial, i-a stârpit în mod lăudabil. Între timp, după ce a murit fratele Aymon, în timpul celebrării capitulului general, a fost ales ministru general. Însă, în acest oficiu, s-a dovedit a fi aproape inutil. De aceea, a rămas în acea slujire doar trei ani
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dreapta, susținute de elitele anticomuniste din exil, de regele Mihai, exilat de asemenea din 31 decembrie 1947; și în niciun caz o persoană ca Ion Iliescu nu ar fi subscris la o astfel de restaurație. Ceilalți se mobilizează pentru a stârpi răul totalitar, neavând de înfruntat numai patru milioane de membri ai partidului comunist din 22 de milioane de locuitori. România devenise o țară activistă sau cangrenată. Desigur, cele patru milioane de membri de partid nu sunt toți comuniști convinși, dar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ajung cu lunile la ostașii sultanului, de se răscoală gărzile din Stambul și schimbă vizirii ba chiar și pe preaînaltul stăpân al mărilor și continentelor, fiecare cum urcă treptele seraiului se jură pe Coran și pe sabia lui Ali să stârpească hoția și bacșișul. Hârtia asta, neică Dinule, dacă ajunge la Poartă, mulți dregători or să cadă, iar cei care or să rămână pe cei care au adus-o sau doar au văzut-o or să-i scurteze de-un cap
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și bolovani. Bandele deslănțuite, oarbe de furie în frunte cu Cylon falsificatorul, pun foc la templu din toate părțile. se bucurau zmintiții ignoranți, urlau, dansau, trăind o lume a desfătării. Ațâțând focul rebel în statul dorian, naivii credeau că vor stârpi curentul Fraților tăcerii-pitagorenii. Tragic muriră discipolii și marele maiestru Pitagora. Cylon cu gloata sa de ignoranți nesupuși, au fost trecuți prin foc și sabie de către romani și omorâți până la unul. Pitagorenii au renăscut ca pasărea Phonix. Confreeria Fraților tăcerii cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
liliecii vampiri. Ne-am luptat cu ei cu hârlețele și târnacoapele. Ne-au mușcat pe toți. S-au dat numai la gât satanele. -Vă simțiți bine?Plecați la casele voastre să vă îngrijiți rănile. Mâine vom veni cu arme să stârpim vampirii. Prințul Alexandru fiind informat de cele întâmplate, hotărâră de comun acord să ia măsuri radicale, pentru stârpirea liliecilor vampiri de la grotă. A doua zi în zori, cei trei însoțiți de câțiva ostași din garda castelului, au ajuns la grota
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Tămâie și aghiasmă. Cele douăzeci de trupuri bărbați și femei, au început să se chircească, topindu-se au dispărut înghițite de neant. Preoții au continuat slujirea, sfințirea și curățirea, timp de patruzeci de zile. Vampirii lilieci și oameni au fost stârpiți, nemaiapărând pe acele meleguri niciodată. Să nu ignorați niciodată puterea diavolului! IMPERIUL SUBPĂMÂNTEAN Dormeam. Afundat într-un somn profund odihnitor, eram ocrotit de tăcerea zeilor, pentru a cărui penetrare am fost supus unui efort fantastic. Tot atunci am avut revelația
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
temporare nr. 7 și 12375. De asemenea, cu termene variind între 11/23 februarie și 1/13 aprilie 1854, au fost date indicații de la Comandamentul central pentru "curățirea" (dezinfectarea) a 72 de sate și comune din Țara Românească, spre a stârpi maladiile epidemice: holera, tifosul ș.a., care puteau pune în pericol sănătatea ostașilor ruși. Cu supravegherea acestor măsuri sanitare au fost însărcinați: pentru județul Ilfov, medicii Manuel Patrițchi și Neiman; pentru Vlașca, medicul Hener; pentru Teleorman și Ialomița, doctorii Bubuchi și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cazul când, ferească Dumnezeu!, s-ar lăți această boală, bântuind ca epidemie orașul nostru, atunci sunt încredințat că se găsesc destule inimi nobile prin populațiunea Bucureștilor,... care se vor uni pentru formarea unui asemenea comitet, spre a combate și a stârpi această boală în Capitală"453. În 1865, epidemia s-a extins, din porturile de la vărsarea Dunării, către alte zone din țară, semnalîndu-se la București și la Craiova, dar invadând mai cu seamă orașele Iași, Fălticeni, Botoșani și Dorohoi din nordul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ochilor mei Te privesc prin prisma ochilor mei, pătrunzând în sufletul tău ca un laser. Semințele de iubire sădite de mine, nu demult, au început să încolțească, deși locul acela era sufocat de buruieni... Ai început încet, încet, să le stârpești. Numai una a rămas, înfigându-și ostentativ, rădăcina. Dar, nehrănind-o, în timp s-a uscat iar umbra ei este acum, firavă... Dacă ți-as împrumuta pentru câteva clipe ochii mei, ai vedea sigur și alte semințe care așteaptă să
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
celor ce-i exploatează de mii de ani, și în sângele lor buhăit de trândăvie vor înmuia steagurile păcii și ale lumii noi! Bologa atunci nu se putu stăpâni și întrebă foarte blînd: ― Lumea urii, camarade? ― Ura, numai ura va stârpi nedreptatea! răspunse Gross cu fața strâmbată de patimă. ― Ura naște veșnic ură, zise Apostol, cutremurîndu-se. Pe ură nu poți clădi, precum nu poți pe mlaștină... Înainte de a mai răspunde Gross, Varga se sculă în picioare și vorbi zîmbitor: ― Stați!... Dați
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
închipui prin ce emoții am trecut! Dîndu-i mâna, Apostol întrebă: ― Pentru aceasta mă cheamă generalul? ― Desigur... Probabil, vrea să-ți dea personal instrucții, știi obiceiul lui, zise pretorul cu o însuflețire ce contrasta neplăcut cu grăsimea lui. Fiindcă trebuie să stârpim prin orice mijloc trădarea, Bologa!... Ce-i aici e nemaipomenit! Orice mișcare se face, a doua zi dușmanul o știe... Până și intențiile noastre cele mai secrete dușmanul le cunoaște... Ei bine, asta nu mai merge! Din moment în moment
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
{EminescuOpIV 3} FRUMOASĂ-I... În lacul cel verde și lin Resfrînge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, O stâncă stârpită de ger Înalț-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și când proverbul zice: blestemul ce vi-l faceți va cădea [asupra] nepoților pîn-într-al șaptelea neam - asta nu-i decât echilibrul care pentru restituirea lui cere ca pre cât s-a ruinat pre atâta să se și rezidească. Cum veți stârpi un deficit material? Trăind cu el pe spate, lăsîndu-l să se mărească? Sigur că nu. Trăind chiar simplu cu el? Iar nu - căci el rămâne. Nu altfel decât economizând din veniturile statului pe-atâta încît să-l plătești, or dodată
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-l plătești, or dodată, or încet-încet. Una din două. Când bancrotul e la ușă, când măsura deficitului e așa de plină încît el trebuie scuturat, și scuturat cu orice preț, atuncea statul se zguduie din fundamentul lui și deficitul se stârpește dodată, asemenea cum răzbunarea stârpește vicii seculare - și redă lumei echilibrul, bilanțul: Dreptatea. Ce faci c-un deficit moral? O revoluțiune de idei, în care se naturalizează generațiunea cea nouă - iată cum deficitul se stârpește - și se știe cumcă revoluțiunea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
încet-încet. Una din două. Când bancrotul e la ușă, când măsura deficitului e așa de plină încît el trebuie scuturat, și scuturat cu orice preț, atuncea statul se zguduie din fundamentul lui și deficitul se stârpește dodată, asemenea cum răzbunarea stârpește vicii seculare - și redă lumei echilibrul, bilanțul: Dreptatea. Ce faci c-un deficit moral? O revoluțiune de idei, în care se naturalizează generațiunea cea nouă - iată cum deficitul se stârpește - și se știe cumcă revoluțiunea nu e decât o răzbunare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fundamentul lui și deficitul se stârpește dodată, asemenea cum răzbunarea stârpește vicii seculare - și redă lumei echilibrul, bilanțul: Dreptatea. Ce faci c-un deficit moral? O revoluțiune de idei, în care se naturalizează generațiunea cea nouă - iată cum deficitul se stârpește - și se știe cumcă revoluțiunea nu e decât o răzbunare mare. O răzbunare în care dispuți tot trecutului, numai pentru c-a fost trecut. Asta înseamnă a răsturna lucrurile cu susu-n jos. Ce-a fost sus e jos, ce-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]