369 matches
-
cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din soarele de afară, în sfântul locaș i se păru întuneric. Stanca însă se închina conștiincios, sărutând cu evlavie icoanele împărătești. Ca să nu o tulbure, el puse preotului câteva întrebări de complezență despre zugrăveală, clopote și altele. În aerul proaspăt de afară, își luară rămas bun de la preot și pășiră alături pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ornamentate cu frunze de acant și terminate fiecare cu câte două labe de leu. La capetele mesei nu era prevăzut să stea nimeni, pe o parte a mesei fiind două tacâmuri iar pe cealaltă alte două. Când intrară spătarul și Stanca, cei doi prinți stăteau la fereastră, Matei aprins la față povestind ceva. Ștefan îl întrerupse cu un gest și, politicoși, îi primiră pe cei doi. Mihai admiră porțelanurile nemțești cu motive albastre ce dădeau o notă de distincție mesei aranjate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arhondăriei era astfel mobilată încât orice diplomat european, fie el francez sau german, să se simtă ca la el acasă. Ștefan îi pofti pe ceilalți să se așeze la masă. Lui Mateiaș îi reveni obligația de a spune rugăciunea, în timp ce Stanca îl urmărea atentă să-l corecteze la nevoie. Se așezară și, spre surprinderea spătarului, felurile pe care le aduceau pe nesimțite feciorii încălțați în târlici erau mâncăruri din țările apusului pregătite de bucătarii francezi ai prințului. Conversația o domina Mateiaș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de argint puțin șerbet din cireșele amare ale anului trecut, îi admiră culoarea și, după ce îl savură, ceru unui fecior să aducă apă proaspătă, destrămând astfel vraja amintirilor. — Neică Mihai, noi trebuie să ne grăbim spre București, se scuză el. Stanca De două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau într-o dungă de pătrundea jalea lui Io Constantin Voievod în toate inimile, în toate sufletele. Era frig și lapoviță iar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata răposatei nu mai au lacrimi, le au secat ochii. Au tăcut clopotele. De ce? Au terminat slujba, au ridicat coliva? Și vodă unde e? Cum? Vorbește vlădica? În biserică, mai frumoasă ca oricând zăcea Stanca. Bocetele se stinseseră și litania monahilor încetase. Boierii au ridicat capetele mirați de liniștea ce lăsa să se audă sfârâitul lumânărilor din ceară curată strânse colăcel spiralat ca un melc. Fusese iubită doamna Stanca? Așa s-ar părea, judecând după
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cum fețele li se destind. Părea că predica sfinției sale Antim le deschide o fereastră spre priveliștea veșniciei și le întărește credința. Simțea o oboseală cumplită în toate mădularele iar predica i se părea un fel de cântec de leagăn pentru Stanca lui. Asculta cu nesaț fiecare cuvânt și se minuna întrebându-se de unde o fi deprins mitropolitul graiul acesta românesc atât de dulce. Și predica îi învăluia în continuare ca o apă lină pe toți cei aflați acolo: — „Și adevărat, cât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu maică-sa mare, la Hangu la mănăstire”. Adică de Măriuța vroia să zică. Uite așa, Măriuța mea rămâne a doua oară orfană de mamă; cu Stanca a pornit primii pași, cu Stanca i-au dat primii dinți. O lua Stanca și o juca pe genunchi și o întreba: „Cine e cucoană mare?” — Ștefane, hai că s-o fi sculat taica. Lasă gândurile astea. Văzuși scrisoarea pe care i-a scris-o fericitului Hrisant despre Stanca? Hai să mergem, și amândoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care mai mult le ghicise, căci fata sfioasă nu căta spre el decât pe furiș, prin zbatere de gene. Doamna vorbea, Constantin mormăia aprobativ, intră și Radu în odaie. — De data asta nu umblăm cerniți decât nouă zile, ne iartă Stanca, hotărî doamna, vine Paștele și apoi nunta... Radule, să te gândești ce daruri îi faci miresei, să chemăm la curte giuvaergii, să alegem lucruri de preț... — Da, da, asta e... se pomeni Ștefan în vorbă. Toți se întoarseră mirați spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grăbește să-l întâmpine pe scări. Deschise ochii mari, nu era nimeni, dar într-o încăpățânare naivă încercă să ghicească cine era fata. Nu era Bălașa, că ei nu-i plăcea la Mogoșoaia, ea este la Târgoviște. Să fi fost Stanca? Nu, hotărât nu. Stanca era mai înaltă. „Ah da, nu este trecutul, e viitorul, își spuse el, și se însenină la chip, este Călina cea cu ochi verzi, pe ea o s-o fac stăpâna de la Mogoșoaia, că doar este palatul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Acum să nu te minunezi, părinte, că și „noi țiganii” avem dreptul să facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea,... fiindcă am cumpărat o dugheană... în Cizmărie... le-am dat iarăși la mănăstire
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană, ci numai la așternutul mieu”. Și Stanca mai pretinde ca „părintele... Ioanichie... să dea 4 lei la Fotoaie și 4 lei la Răducănița cucoana Nastasiica”. Hâtră Stanca ta, fiule. Ca toți țiganii, părinte. Care femeie ar fi putut spune: „dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană, ci numai la așternutul mieu”? Doar nu te-ai fi așteptat să spună așa ceva o „vstierniceasă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și a lui Ion Stratan. Sinuciderea poetului Ion Stratan, căruia autorul îi și dedică cartea, este de o stranie asemănare cu romanul Mut. Dan Stanca, Mut, colecția „Proză“, Editura Cartea Românească, 2006, 22.40 lei TREI R|SPUNSURI DE LA DAN STANCA „Prin romanul Mut nu am închis conturile cu literatura“ Bogdan Romaniuc Este romanul Mut un roman al bilanțului? V-ați „vindecat“ (eliberată scriind acest roman? Da, așa s-ar părea, dar nici vorbă să fie totuși un roman al bilanțului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
prestigiu din TVR: Maria Preduț, Ina Sterescu, Stanca Ciobanu, Elvira Irșai, Ion Bâtu și Lili Lemnaru, care, deși nu era redactor înainte de 1989, avea reale aptitudini regizorale"32. Organizarea incipientă a redacției "Viața spirituală" îi număra printre pionieri și pe Stanca Ciobanu și Maria Preduț care, în 8 iulie 1990, au realizat un amplu reportaj de o oră, intitulat "Istorie și credință la Mănăstirea Putna sub semnul lui Ștefan cel Mare"33. Dacă până la jumătatea anului 1990 emisiunile nu aveau o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
se boltea un cer alburiu de singurătate. - Mergeau încet pe un drum de țărână; pașii lor stârneau o pulbere neagră, pe care vântul o învăluia și o trimetea pe miriști și pe buruienile nalte de pe haturile păpușoiștilor. Un stol de stănci și de grauri se ridică din dosul coșerelor, pluti alene pe vânt, apoi se lăsă într-o vălcea. —Hm! curtea-i la doi pași... zise într-o vreme humelnicul. Azi e sâmbătă, boierul trebuie să fie acasă. Sâmbăta vine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Se auzeau mugete de vite, lătrături de câni, glasuri felurite de oameni. Într-un răstimp de liniște, sunară tropote de cai, apoi chemări prelungi pe coasta dealului. Spre rumeneala asfințitului se ridicară deodată cu cârâiri și țipete spărioase ciori și stănci, într-un convoi lung. Se depărtară repede în lumina amurgului, apoi dispărură. Humelnicul și Niță Lepădatu se apropiau de bordeie și glasurile oamenilor întorși de la muncă se auzeau acuma lămurit în toate părțile. Focuri pâlpâiau în dosul perdelelor, la poalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Seuls y passent les souffles compatibles avec le double tétracorde de la stance papadiamantopoline. Avec Hilbert, la géométrie rejoint Euclide; avec Moréas, la poésie remonte à Aclée. Mais ce retour se renforce de toute la puissance exhaustive de la pensée moderne. La stance de Moréas devient l'émule de l'énoncé mathématique. Elle revêt la même beauté canonique, due a je ne sais quelle célébration sommaire, à un art plus généralement conçu, du théorème. L'émotion n'en est que plus profonde et
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la mot "attrayante" et la place qu'il occupe. De sorte que ce mot dépasee son contenu habituel et vient nommer une certaine qualité de lune: amicale et magnétique. Encore un exemple d'invention ineffable. Nous le trouvons dans la stance célèbre: "Compagne de l'éther, indolente fummée, Je te ressemble un peu: Ta vie est d'un instant, la mienne est consumée, Mais nous sortons du feu." (IV, VII) Insérée dans le cadre absolu de l'éther, la "fumée indolente
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la mănăstire la Dancul ca să mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană ci numai la așternutul mieu...și cînd s-au făcut diiata s-au întîmplat...popa Ioanichie și Vasile dascălul sfinției sale...Eu Stanca țiganca cusătoarea, cu voia mea am dat”. „Și am scris eu, dascal Vasile ot Dancu, cu zisa Stanii”. Aș avea o nelămurire, părinte. Am băgat eu de seamă că ai făcut ochii mari. Ia s-o auzim! Pe ulița asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca vreuna din ele să se hotărască să atace. În cele din urmă semnalul bătăliei a fost dat de către Abdalrahman și uriașa hoarda a sarazinilor s-a repezit cu furie asupra francezilor. Rândurile masive ale razboinicilor nordici rămaseră neclintite ca stanca. Zadarnic își stoarseră puterile sarasinii în nenumarate atacuri , nu reușiră să-i înspăimaâte pe francezi. In cele din urmă , pe la patru după amiază , cand Abdalrahman se pregătea pentru o nouă și uriasă ofensivă , care trebuia să spargă frontul localnicilor , o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
deși, încât am fost cu totul luat prin suprindere când am zărit Sheffiledul, cu un șir de case în terasă, profilate pe cerul de un albastru mediteranean și cocoțate pe marginea unei creste, incredibil de înalte: aproape în vârf de stancă. Și dintr-o dată în fața mea s-a așternut un spectaculos peisaj urban: oțelăriile și coșurile de fabrici de lângă calea ferată aproape că erau înghițite de povârnișurile abrupte pe care fusese ridicat cu îndrăzneală orașul, cu falange întregi de blocuri turn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
duc la mătușa Stanca, s-o întreb - poate știe cine putea să ne ieie cocoșul așa în amiaza mare” - a hotărât fimeia. Si s-o dus...I-o povestit pățania Stancăi de la cap la coadă și o întrebat-o: „Mătușă Stancă. Cine o putut să ne fure cocoșul?” „Parcă spuneai că erau și niște borți pe alături.” „Erau, dar cine știe ale cui sunt?” „Apoi acolo poate sta și ucigă-l toaca, nu numai o jivină. La asta nu te-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știe ale cui sunt?” „Apoi acolo poate sta și ucigă-l toaca, nu numai o jivină. La asta nu te-o dus capul? Aicea eu nu mă bag. Până la diavol! Atât!” i-a răspuns Stanca țiganca. „Un hârleț ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că îți poate fi de folos...” După miezul nopții, amărâtul o intrat în casă abia bleștind. „N-am găsit nimic și nu mai pot săpa. Pământul îi cremene, iar borțile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lume Valuri și maluri maluri înalte abrupte rupte de nesfârșita luptå îmbråțișåri ispititoare ale nemårginirii Maluri cu rådåcini și umbre foșnitoare ademenitoare cântece revårsând din izvoare Dincotro încotro urmele visului så ațin neuitårii Unde s-ajung undele så le calc stăncile så le urc și cuvântårile så le spun valurilor mâlurilor tristelor påpådii și meduze
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1645]
-
S.A. 21. AGROINDUSTRIALA TREI LES - S.A. 22. AGROINDUSTRIALA UNU NOJORID - S.A. 23. MERSAGRO PROD - S.A. MIERSIG Județul Botoșani 24. AGRICOLA 2000 - S.A. ȘENDRICENI 25. AGRICOLA - S.A. BOTOȘANI 26. AGRICOLA - S.A. HAVARNA 27. AGROSEM - S.A. SOCRUJENI 28. BRAIPOR - S.A. BRĂIEȘTI 29. STANCA STANCA - S.A. 30. ZOO AGRICOLA - S.A. BUCECEA 31. TICBO - S.A. BOTOȘANI Județul Buzău 32. AGRICOLA - S.A. DULBANU 33. AGROHORTI - S.A. RÂMNICU SĂRAT 34. AGROZOOTEHNICA - S.A. CIORANCA 35. CARBUZ BUZĂU - S.A. 36. PISCICOLA AMARA - S.A. 37. PISCICOLA BOLDU - S.A. 38. PISCICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]