780 matches
-
și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a săvârșit maica Stareță Nazaria Niță, învățată care vorbea în trei limbi - greacă, franceză
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a săvârșit maica Stareță Nazaria Niță, învățată care vorbea în trei limbi - greacă, franceză și engleză cu Înalții Ierarhi de la Constantinopol, Ierusalim, Moscova, această demnitate monahală îi revine stavroforei Iosefina Giosanu, ea însăși asemănătoare cu ilustrele ei înaintașe într-o continuitate remarcabilă cu munca
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
drept surori de caritate pentru anii 1874-1878; 1915-1917; 1941- 1944. Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta, nici felul în care fete orfane (între 50-400) au fost ocrotite aici de ororile războiului, după cum stareța Iosefina Giosanu nu omite să evidențieze participarea călugărițelor de la Văratec la cursuri organizate de Spitalul Christiana din București, începând cu 1991. Nu se poate să nu te gândești la ce a însemnat tradiție, continuitate și înnoire dacă încerci să vezi
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
bine încadrat în peisaj decât acest edificiu. De altfel, în carte, una dintre imaginile fotografice surprinde tocmai această copleșitoare împletire dintre tradiție și înnoire. Nici o stridență, nici o dimensiune nelalocul ei, nici o culoare altfel decât te aștepți să vezi. În locul maicii starețe Iosefina, la inaugurare, aș invita-o pe cea mai vârstnică beneficiară în viață - Vera Popescu, soția profesorului Tudor Popescu - care în 1938 a fost îngrijită la Văratec de nimic altceva decât de tuberculoză, care atunci, încă, nu avea leac. Ce
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
aceste rânduri prilejuite de un loc, o carte și o personalitate rară - stavrofora Iosefina Giosanu - gândindu-mă la oazele de bună- cuviință și credință în viața morală elementară care se asociază cu „farmecul blajin al Văraticului”, după expresia dragă maicii starețe pe care o preiau și eu. Sunt convins că și dumneavoastră. Cu încredere și prețuire, Vasile Morar Notă Originalul acestei scrisori, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București.
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
XIV-lea. În 1328, Consiliul Mare a acordat aceste locuri la diferite persoane pentru a le face locuibile. În 1330 o mare parte din mlaștinile situate în apropierea mănăstirii Sân Giorgio Maggiore au fost atribuite mănăstirii Sfântă Cruce reprezentată de stareța Giacomina Paoni, cu obligația de a dărui anual dogelui o pereche de mănuși din piele de capră neagră și de a recupera terenul mlăștinos, extinzând mănăstirea în următorii trei ani. Având în vedere sărăcia locului, mănăstirea nu a putut beneficia
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
mănăstire Eufemia Giustiniani, nepoata în vârstă de 17 ani a episcopului Lorenzo Giustiniani, devenit apoi primul patriarh al Veneției și sfânt. Acesta din urmă a vizitat mănăstirea de multe ori și la 11 iunie 1444 și-a numit nepoata că stareța, succedându-i sorei Paola. Eufemiei i-au fost atribuite evenimente supranaturale sau chiar minuni și mai târziu a fost beatificata. Când Veneția a fost ocupată de armatele lui Napoleon, mănăstirea a fost închisă și a devenit o "casă de corecție
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
care i-a provocat un nod în spate iar în 1757 a suferit de o pneumonie care i-a afectat permanent capacitatea de a respira. Pentru că nu i s-a putut găsi un soț regal, în 1766 a fost numită stareța Mănăstirii Imperiale și Regale pentru femeile nobile din Praga, cu promisiunea de a primi 80.000 de florini pe an. Mai târziu, ea a devenit stareță la Klagenfurt. În 1771, ea a început construcția unui palat în Klagenfurt, unde a
Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789) () [Corola-website/Science/319595_a_320924]
-
nu i s-a putut găsi un soț regal, în 1766 a fost numită stareța Mănăstirii Imperiale și Regale pentru femeile nobile din Praga, cu promisiunea de a primi 80.000 de florini pe an. Mai târziu, ea a devenit stareță la Klagenfurt. În 1771, ea a început construcția unui palat în Klagenfurt, unde a trăit din 1780. Împreună cu sora ei mai mică, Maria Antoaneta, a călătorit la Versailles unde a stat la mănăstire o noapte. Maria Anna a fost copilul
Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789) () [Corola-website/Science/319595_a_320924]
-
România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 4-6, pp. 264-394; Idem, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12, pp. 340-429. footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet, am avut imediat acces la manuscrisul dorit. Bucuria a sporit când, alături de manuscrisul vizat, am mai descoperit un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
călugărițe. La 10 septembrie 1948, regimul comunist ia măsura deportării a două sute de călugărițe greco-catolice de la mănăstirile din Obreja și Jucu la Mănăstirea Bistrița, unde au fost supuse presiunii de a abandona Biserica Română Unită cu Roma. După câtva timp stareța ortodoxă a informat autoritățile comuniste că mai multe maici ortodoxe înclină să treacă la catolicism, fiindcă maicile din Ardeal câștigaseră simpatia și respectul lor. În consecință a fost interzis contactul dintre maicile ortodoxe și cele greco-catolice, care au fost treptat
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului fusese transferată forțat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul Național de Artă al României din București, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea P.S. Epifanie al Buzăului și Vrancei și prin străduința maicii starețe de atunci, Emilia Focșa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuți, fiind așezată spre închinare în biserica mânăstirii. La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuți este unul dintre cele mai bine organizate așezăminte monahale din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au construit o clopotniță impozantă, un corp nou de chilii și s-a amenajat un muzeu într-o clădire nouă. În mânăstire se află aproximativ 20 de călugărițe, stareța actuală fiind maica Emanuela Enea. Mănăstirea Dălhăuți este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Biserica de zid a mănăstirii cu hramul „Izvorul Tămăduirii", . Imagini din muzeul mănăstirii, care adăpostește numeroase bunuri de patrimoniu.
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
în incinta Mănăstirii Bic, la o distanță de 3 km Șimleu Silvaniei. Este amplasată în mijlocul unei grădini cu flori și este în grija măicuțelor de la mănăstire. Mănăstirea a luat ființă în anul 1994, la inițiativa stavroforei Marina Lupou, în prezent stareța mănăstirii. Este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
eseist, critic literar, traducător și memorialist. 4. Nicolae Steinhardt - Viața monahală în Mitropolia Banatului, 36, nr. 6, iunie 1986, p. 70-74. 5. Se celebrează, în fiecare an, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului sub îndrumarea spirituală a Prea Cuvioasei Maici Iosefina Giosanu, stareța de peste un deceniu a Mănăstirii Văratec. 6. Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. București, Editura Institutului Biblic și de
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
cele trei nume erau scrise pe trei foi de hârtie asemănătoare, cu formula aceasta: "Doamne, Isuse Hristoase, tu care cunosti inimile, prin ajutorul Fecioarei omaculate, plină de grații, arată-te nouă, umilele tale servitoare, dacă crezi demnă de demnitatea de stareță pe cutare și pe cutare". Hârtiile, îndoite cu grijă, erau așezate pe altar sâmbătă seară; comunitatea petrecea noaptea în rugăciuni și a doua zi, după slujbă, preotul lua una din hârtii de pe altar și judecata lui Dumnzeu arăta astfel pe
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
călugăriță din comunitate. Ea însăți nu dădea socoteală nimănui și nu putea fi înlocuită decât dacă călca grav vreuna din datoriile ei. În acest caz, prințesa imperială, protectoarea mânăstirii și care în această calitate prezida alegerea, intervenea și destituia pe stareță. Dar ecesta era un eveniment cu totul excepțional.
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
pe care dorea să le facă cât mai vizibile în lumea de dincolo de mănăstire. Aici, la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie [1]929 Mult stimate domnule Bianu, Mă umple de îngrijorare tăcerea d[umnea]voastră. Sunteți sănătos? Nu cred să fie Slutica 1 pricina
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Vă trimit această cartă, care să vă vorbească puțin despre mșănăstiț rea noastră frumoasă. Am să scot și o poză cu clasa misionarelor mele a căror profesoară sunt. Aici este expus „tricotajul”. Maica cu cârja în mână este vrednica noastră stareță. Alese închinăciuni, Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 6 aprilie 1931 Mult stimate domnule președinte, Zi de zi am urmărit ziarul Universul 2 ca să văd scrisoarea revelatoare a existenții lui Hazail 3. Și văd că nimic nu apare. Nu pricep
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Elena în anul 1855. La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora lui, schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și a fost redeschisă în 1990. În prezent, mănăstirea deține 5 ha de pământ. Aici trăiesc 20 de maici. La mănăstire
Mănăstirea Cușelăuca () [Corola-website/Science/334518_a_335847]
-
fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. În 788 a devenit abație imperială carolingiană. Regele Ludovic Germanul, care a domnit și în Bavaria începând din 826, a numit-o în 857 pe fiica sa, Irmengard, ca stareță. Mănăstirea a fost distrusă în perioada invaziei maghiare, traversând între secolele XI-XV o perioadă de glorie. Construcția noii clădiri a mănăstirii a avut loc între 1728 și 1732. Mănăstirea a fost desființată oficial în timpul secularizării din perioada 1803 - 1835, dar
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
dedicat educării fetelor în "Gimnaziul Irmengard" cu internat (până în 1982) și (din 1983) în "Școala de meserii Irmengard" (fostul "Seminar inferior pentru activități sociale feminine"), pe care l-au administrat până în 1995. În prezent (2007), trăiesc în mănăstire 30 surori, stareță fiind Johanna Mayer. Clădirea actuală a bisericii, care este și ea numită Inseldom, este de origine romană (secolul al XI-lea) și se află pe fundații carolingiene. Bolta bisericii este în stil gotic, iar altarul în stil baroc. Plafonul arcuit
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
Basarab.”" Prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 29 din 1 august 2000, se aprobă reînființarea mănăstirii de maici Plătărești, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. Prima obște a mănăstirii va fi formată din 3 maici având ca stareță pe monahia Mihaela Dumitrescu, în vârstă de 24 de ani la acel moment (2001), licențiată în drept și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este transformată în mănăstire de călugări, cu patru viețuitori. La 1 octombrie 2009, noul Episcop
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din Slobozia au fost mutate la mănăstirea Plătărești, care redevine mănăstire de maici. În prezent activitatea mănăstirească fiind asigurată de un grup de 7 călugărițe și surori, licențiate în teologie și absolvente ale Seminarului de Teologie, în frunte cu maica stareță, monahia Varvara Arnăutu, și ieromonahul Casian Țăran. Mănăstirea Plătărești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână. Mănăstirea are 7 maici (în 2013) sub conducerea maicii starețe, stavrofora Varvara Arnăutu. Biserica servește și ca biserică de parohie pentru parohia Plătărești, fiind inițiate demersurile pentru construcția unei biserici parohiale separate. Pelerinajele se organizează în special cu ocazia celor două sărbători de hram: "Sfântul Mare Mucenic Mercurie", la 25
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]