2,768 matches
-
stâlpul staulului. Se închid ușile grajdului. Călugării merg spre chiliile lor, pregătindu-se de vecernie, după care toaca îi cheamă la masa de seara. Eu privesc tabloul acesta fermecător, al unei seri de toamnă la schitul Slănic. Cum crește înserarea, starețul se retrage spre chilia lui, cântând ușor, potolit, un cântec de preamărire lui Dumnezeu, cântul lui având ceva din șoaptele pădurii la strecurarea vântului dinspre Bratia. De acolo, se simt acum adierile reci de toamnă. În livada din spatele bisericii schitului
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Moldav al Romanului; Irineu Popa Slătineanu - Episcopul Vicar al Ținutului Râmnicului, din anul 2008 Mitropolit al Olteniei și mulți alții, numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la Sibiu, Cluj și Oradea, foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți și starețe de mănăstiri și lista ar putea continua dar ... ajunge!... Am constatat că poporul nostru drept credincios dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor duhovnicesc care le-a purtat grija
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
de regim și de concepțiile sale și apropiindu-i de mănăstire, aceștia nu vor mai contribui cunimic la menținerea și consolidarea acestui regim, fapt ce putea să ușureze prăbușirea sa ( ... ); am participat la meditațiile ținute în anul 1957, vara, de către starețul schitului Sandu Tudor, de la mănăstirea Rarău (Roman Braga și Sandu Tudor au făcut educație antimaterialistă studenților Gheorghe Văsâi, Rădulescu Nicolae și Șerban Mironescu)” (A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. I, f. 278); Roman Braga fusese condamnat în anul
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Direcției a III-a, informații interne, către Direcția a VIII-a, anchete penale, din data de 23 iunie 1958, se cere să se scoată de la anchetați activitatea contrarevoluționară de la mănăstirile Cernica, Vâforâta și Tismana și rolurile jucate de Athanasie Glatcovschi, starețul mănăstirii Cernica, de vicarul patriarhal Antim Nica și de Bartolomeu Anania (Ibidem, vol. VIII, f. 191). Cazul Rugul Aprins și alte anchete ale Securității a convins puterea comunistă să ia măsuri dure împotriva mănăstirilor, concretizate prin decretul nr. 410 din
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Andrei] Scrima” (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 274-277). 22 În lunile octombrie-noiembrie anul 1947 îi cunoaște pe Radu Ciuceanu și Vlad Drăgoescu intrând astfel în legătură cu Mișcarea Națională de Rezistență care activa în Oltenia. Rolul starețului de la Tismana, după întâlnirea cu Nelu Pârvulescu (iunie 1948), era de a găzdui și de a asigura hrană tuturor celor care se prezentau la mănăstire cu parola „R 325”. Punctul de sprijin de la Tismana trebuia să asigure, pentru cei din
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
din București și le-am consultat prin bunăvoința d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: „Tot în vara aceea (anul 1948), am stabilit două puncte, prin care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
am consultat prin bunăvoința d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: „Tot în vara aceea (anul 1948), am stabilit două puncte, prin care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 330-333. 24 C.
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
în închisoare 20. La un nivel mai înalt Patriarhul Justinian Marina a încercat „recuperarea” și ajutorarea preoților rămași ieșiți din închisoare 21. Alți preoți s-au apropiat de grupurile de rezistență armată. Celebre cazuri sunt cele al lui Gherasim Iscu, starețul mănăstirii Tismana care a colaborat cu gruparea generalului Ioan Carlaonț 22; călugării Teodosie Filimon, Evghenie Hulea și preotul Ștefan Marcu, ultimul fiind și duhovnicul fraților Paragină 23 care au condus rezistența din munții Vrancei; starețul Paulian de la Putna care a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
cele al lui Gherasim Iscu, starețul mănăstirii Tismana care a colaborat cu gruparea generalului Ioan Carlaonț 22; călugării Teodosie Filimon, Evghenie Hulea și preotul Ștefan Marcu, ultimul fiind și duhovnicul fraților Paragină 23 care au condus rezistența din munții Vrancei; starețul Paulian de la Putna care a cutezat să o ajute pe soția luptătorului anticomunist Constantin Cenușă, ieromonahul Filaret Gămălău de la schitul Rarău care a susținut sistemul de legături și aprovizionare al organizației „Gărzile lui Decebal”; părintele Nicolae Donescu din Șuici, ucis
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
Făgărașului; ieromonahul Ioasaf de la schitul Pahomie care a susținut grupurile de luptători de zona Arnota, fapt care a primejduit chiar ființa așezământului monahal amintit 24; sau colonelul Gheorghe Arsenescu care a primit binecuvântarea în mănăstirea Cetățuia, din zona Câmpulung-Muscel, iar starețul Pimen Bărbieru l-a spijinit moral și material 25. Alți preoți și călugări au sprijinit activ cu alimente și adăpost membrii acestor mișcări. De altfel mănăstirile erau locul de refugiu preferat al tuturor celor urmăriți de Securitate. Dacă erau prinși
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
Srafim (Ștefan) Mân, s-a născut la 27 noiembrie 1935, în satul Boiereni, de lângă localitatea Rohia, din Țară Lăpușului, județul Maramureș. La vârsta de 17 ani, la 23 noiembrie 1952 a intrat în obștea Mănăstirii Rohia, fiind primit de către Părintele Stareț Justinian Chira - actualul Arhiepiscop venerabil al Maramureșului și Sătmarului. După un noviciat de trei ani, la 20 iulie 1955 a fost tuns în monahism primind numele de Serafim. În luna martie anul 1957 a fost hirotonit ierodiacon apoi ieromonah slujind
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
mănăstire până în anul 1959. Din anul 1959, după Decretul nr. 410, până în anul 1971 a slujit că preot în parohiile Cupșeni, Băiuț și Costeni. În anul 1971 a revenit la mănăstirea de metanie, iar în anul 1973 a fost numit Stareț al Mănăstirii Rohia. A condus mănăstirea până în anul 1984 când, din motive de sănătate, cancer la gât, s-a retras. Preacuvioșia Să a fost cel care în anul 1980 l-a primit pe Nicolae Steinhardt în obștea Mănăstirii și l-
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viață și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre realizările sale amintim: construirea „Casei cu Paraclis”, „Casei Poetului”, „Altarului de vară”, aducțiunea apei la mănăstire, introducerea curentului electric
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
ajuns la Plăviceni împins de același tulburător impuls care mă adusese și pe mine, împreună cu câțiva prieteni la fel de «nebuni» - scrie Miron Manega, în «Predoslovia unui pelerin» (prefața la volumul «Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate» - lucrarea de licență a părintelui stareț Teoctist Moldovanu) - este mult mai înflăcărat în credința că aceste oseminte aparțin Voievodului, ba chiar deslușește un înțeles dumnezeiesc în această descoperire: «Eu spun că Dumnezeu a vrut ca, odată cu capul, să fie cinstit și trupul Sfântului Voievod, nedescoperit încă
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
trupul (osemintele) a fost descoperit, în mod miraculos, la Mănăstirea Plăviceni, județul Teleorman, la o distanță de 5-6 m de biserica din incintă. Un grup de muncitori a dat foc la niște hârtii și surcele pe locul menționat. Fratele părintelui stareț Protosinghel Teoctist Moldoveanu le-a spus muncitorilor să stingă focul, pentru că o să-i certe starețul că au făcut focul atât de aproape de Biserică. Muncitorii au început să bată cu lopețile, spre a stinge focul prin înnăbușire, și, din cauza loviturilor, pământul
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
distanță de 5-6 m de biserica din incintă. Un grup de muncitori a dat foc la niște hârtii și surcele pe locul menționat. Fratele părintelui stareț Protosinghel Teoctist Moldoveanu le-a spus muncitorilor să stingă focul, pentru că o să-i certe starețul că au făcut focul atât de aproape de Biserică. Muncitorii au început să bată cu lopețile, spre a stinge focul prin înnăbușire, și, din cauza loviturilor, pământul s-a surpat. A venit și părintele stareț, care a spus să fie îndepărtat pământul
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
să stingă focul, pentru că o să-i certe starețul că au făcut focul atât de aproape de Biserică. Muncitorii au început să bată cu lopețile, spre a stinge focul prin înnăbușire, și, din cauza loviturilor, pământul s-a surpat. A venit și părintele stareț, care a spus să fie îndepărtat pământul, spre a se vedea ce se află în acel loc. A fost găsit un schelet uman fără cap.» Mai spune părintele Gheorghe Anițulesei, în cuvântul rostit în Biserică, la aducerea unei părți din
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
Rădăuți o părticică din osemintele acestui Mărturisitor, când va fi recunoscut oficial ca Sfânt, cum este, Biserica va primi cel de-al doilea hram: Dreptcredinciosul Voievod Mărturisitor Mihai Viteazu. Ajunși aici, împreună cu șoferul mașinii cu care am fost, împreună cu părintele stareț Teoctist, am desfăcut racla din Biserică, în care erau osemintele Voievodului și am rămas uluit de mireasma care a ieșit din oseminte. Am vrut să iau o claviculă pentru Biserica din Rădăuți și atunci am constatat că claviculele și coastele
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa viteazului Domn întregitor de țară se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”, între care, cu cinste, se așază și părintele stareț Teoctist Moldovanu. Frumoasă și demnă de laudă este lucrarea domniei-sale, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, pe care am parcurs-o cu interes și încântare, și pe care, împreună cu scriitorul și editorul dr. Nicolae Băciuț, cu bucurie și din neasemuită
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
osemintele acelea găsite întâmplător în curtea Mănăstirii Plăviceni sunt într-adevăr ale voievodului (toate semnele arată că da), acest loc poate căpăta semnificație de Mormânt Sfânt al Neamului Românesc. De aceea, rezidirea acestui sfânt lăcaș, asumată de părintele ieromonah Teoctist, starețul Mănăstirii, capătă dimensiunea unei misiuni care iese din granițele obișnuinței ecleziastice. Scrisă cu prudență, în limitele strictei documentații istorice, cu un titlu simplu, discret, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, lucrarea este o sinteză prețioasă a tuturor informațiilor verificabile despre
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
istorice, cu un titlu simplu, discret, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, lucrarea este o sinteză prețioasă a tuturor informațiilor verificabile despre acest loc încărcat de legende. M-am gândit să contribui la a face cunoscută vrednica trudă a părintelui stareț, proiectând-o în tulburătoarea perspectivă a unei posibile reîntregiri spirituale. Chiar dacă sfinția sa a evitat (din grija de a proteja „mărgăritarul”, până la găsirea unui mediu potrivit și a unor primitori responsabili) să dezvăluie în lucrare tot ce crede și știe despre
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
fiu unul dintre sprijinitorii aflării adevărului, oricare ar fi acesta. Și cum n-aș fi, când e vorba de cel mai îndrăzneț vizionar politic român și cea mai strălucită personalitate istorică a Europei veacului său? De aceea, sunt alături de părintele stareț Teoctist Moldovanu, la a cărui râvnă mă alătur și eu cum pot, și mă rog la Dumnezeu ca bănuiala și speranța unei confirmări istorice să mi se împlinească” (Ciprian Geapana). „Pentru mine, osemintele acelea frumos mirositoare descoperite la Plăviceni în
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
ori după ce mănâncă. În tăcere. Unii îngrijesc grădinile. Nu vorbesc, se roagă tot timpul. - Chiar așa? Nu pot să cred. Cum comunică? Doar nu sunt surdomuți! exclamă Valentin care nu scosese o vorbă până în acel moment. - La unele mănăstiri vorbește starețul cu pelerinii. La primirea lor și după predică, în biserică. În lipsa starețului mănăstirii, vorbește purtătorul de cuvânt, care le spune programul și unde sunt cazați dacă rămân noaptea acolo. În rest, fiecare călugăr a primit de la începuturi sarcini. Fiecăruia îi
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
tot timpul. - Chiar așa? Nu pot să cred. Cum comunică? Doar nu sunt surdomuți! exclamă Valentin care nu scosese o vorbă până în acel moment. - La unele mănăstiri vorbește starețul cu pelerinii. La primirea lor și după predică, în biserică. În lipsa starețului mănăstirii, vorbește purtătorul de cuvânt, care le spune programul și unde sunt cazați dacă rămân noaptea acolo. În rest, fiecare călugăr a primit de la începuturi sarcini. Fiecăruia îi dă după priceperea lui. Unii se pricep la tăiat lemne, alții la
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
cât de mult efort presupune acest lucru. Lupta cu tine însuți, cu patimile firii este atât de grea, încât uneori pare imposibilă victoria asupra viciilor și ispitelor de tot felul. În acest sens, voi supune atenției o istorioară: “Seară fiind, starețul unei mănăstiri îl întreabă pe un călugăr: - Ce ai lucrat astăzi?, la care monahul cufundat în gânduri îi răspunde cu o voce blândă: - Eheeei! Am lucrat destul, în plus, am îmblânzit doi șoimi, am condus doi cerbi, am înfrânat doi
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]