483 matches
-
a Federației Ruse); „o cercetare sistematizată a statornicirii istorice, a continuității politice și de drept a Republicii Moldova, un studiu științific de sinteză care elucidează tendința autorului de a formula noi idei, de a propune soluții, ce ar contribui la consolidarea statalității moldovenești” (Alexandru Buruian, doctor habilitat în drept, profesor); „o ilustrare certă a unui efort considerabil depus în numele unei cauze - susținerea „esenței moldovenești a țării”, promovarea conștiinței naționalstatale” (Victor Moraru, doctor habilitat în politologie). Și noi care credeam că singura cauză
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
bulgari, evrei, români, rromi (țigani) ș.a. (iată că am descoperit și adevăratul motiv al secesiunii raioanelor transnistrene: folosirea manualelor de „Istoria românilor”!!!). Istoria satelor este un imperativ al Timpului, adică ÎNVEȘNICIREA DEFINITIVĂ A MOLDOVENILOR ca vorbitori ai Limbii Moldovenești, a Statalității Poporului Moldovenesc, împreună cu minoritățile naționale care trăiesc de veacuri pe acest pământ, cât și ÎNVEȘNICIREA statului Republica Moldova”. Ca un domeniu conex manualelor de istorie integrată, iată care ar fi unele dintre capitolele „Curriculumului Istoriei Moldovei în contextul civilizației est-romanice” care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de cercetători și oameni de știință din Republica Moldova, Germania și Austria. Dintre comunicările susținute de participanți, cuprinse într-un volum cu același nume, atrag atenția titlurile „Învățământul și consolidarea statului Republica Moldova” (Gheorghe Rusnac), „Identitatea moldovenilor din Republica Moldova” (Alexei Tulbure), „Consolidarea statalității Republicii Moldova în contextul relațiilor internaționale europene: probleme și soluții” (Valentin Beniuc). În studiul său, Gheorghe Rusnac relua teze dragi adepților moldovenismului agresiv: Moldovenii, „națiunea titulară a republicii”, au avut statul lor național, Țara Moldovei, întemeiată în 1359; a fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
amestecă comuniștii de la Chișinău noțiuni politice, religioase și ... biologice, însă substratul politic al acțiunii este evident din următorul apel pentru alegerea candidaților Partidului Comunist: „Votați fraților creștini ortodocși, numai candidaturile propuse de Partidul Comuniștilor, căci numai acești oameni sunt pentru statalitatea Republicii Moldova, pentru națiunea moldovenească, pentru limba moldovenească, inclusiv, pentru unitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Ciudat cum, întrun apel de susținerea al Mitropoliei Moldovei, sprijinul acordat de comuniști acesteia este menționat ultimul. Același nelipsit pseudoistoric Vasile Vieru vine cu o nouă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Discursul președintelui comunist al Republicii Moldova era, deopotrivă, unul antiromânesc și unul prosovietic: „Anii în care Moldova a fost divizată de către stăpânii de atunci ai Europei, mai târziu, apariția României nu au putut determina poporul moldovenesc să renunțe la proiectul statalității sale, la atașamentul său față de acel program îndrăzneț de dezvoltare, a cărui bază a fost pusă de eminenții lui înaintași. Moldovenii, în repetate rânduri, creează cu îndărătnicie precedente pentru statalitatea lor - fie sub forma Republicii Democratice Moldovenești, care a existat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu au putut determina poporul moldovenesc să renunțe la proiectul statalității sale, la atașamentul său față de acel program îndrăzneț de dezvoltare, a cărui bază a fost pusă de eminenții lui înaintași. Moldovenii, în repetate rânduri, creează cu îndărătnicie precedente pentru statalitatea lor - fie sub forma Republicii Democratice Moldovenești, care a existat timp de câteva luni la hotarul anilor 1917-1918, fie sub forma Republicii Autonome Moldovenești în componența Ucrainei. În fine, din 1940, se constituie, în componența URSS, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a ne referi la părerea președintelui Republicii Moldovei despre cele două decenii ale perioadei interbelice în cursul cărora teritoriul dintre Prut și Nistru a făcut parte din România Mare. Prin contrast, se subliniază epoca de progres multilateral înregistrat în etapa statalității moldovenești în cadrul URSS: „Bineînțeles, istoria republicii noastre nu poate fi privită în afara acelor evenimente și procese, inclusiv dintre cele mai dramatice, care au avut loc în Uniunea Sovietică de atunci. Totodată însă, nu putem să nu recunoaștem și faptul că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
medaliei jubiliare „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei". De menționat că noua medalie a fost instituită la inițiativa președintelui, Vladimir Voronin. Așa cum se arată în documentele Parlamentului statului moldovenesc, medalia va fi conferită pentru contribuția la afirmarea și dezvoltarea statalității moldovenești, promovarea consecventă a reformelor democratice și social-economice, precum și pentru sporirea potențialului spiritual și intelectual. Conform aceluiași proiect, a fost instituit și un nou ordin, "Bogdan Întemeietorul", care va fi conferit pentru meritele remarcabile în dezvoltarea și consolidarea statalității Republicii Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dezvoltarea statalității moldovenești, promovarea consecventă a reformelor democratice și social-economice, precum și pentru sporirea potențialului spiritual și intelectual. Conform aceluiași proiect, a fost instituit și un nou ordin, "Bogdan Întemeietorul", care va fi conferit pentru meritele remarcabile în dezvoltarea și consolidarea statalității Republicii Moldova, contribuția la renașterea națională, la consolidarea păcii civice, la instaurarea coeziunii și concordiei în societate, armonizarea relațiilor interetnice, precum și pentru sporirea imaginii Republicii Moldova pe plan extern. Pe aceeași linie se înscrie lansarea unei serii de mărci poștale intitulate “650
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ne permit să afirmăm că acești ani ar putea fi 1363 sau 1365. Prin acest act legislativ aș spune că se recunoaște și românitatea acestui neam, deoarece Bogdan I a venit din Maramureș și, astfel, un român ne-a cucerit statalitatea și acest lucru sper să fie un început de bun augur și că la anul să recunoaștem și meritele lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul etc.”, a declarat Ion Varta. Și Sergiu Musteață, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova lua
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Republica Moldova lua atitudine împotriva intereselor politice care au stat la baza organizării festivităților din 2009 de către guvernul comunist. El afirma că Guvernul Republicii Moldova face o greșeală atunci când speculează pe marginea acestor date și încearcă să asigure o continuitate între statalitatea Țării Moldovei ca stat medieval și statalitatea Republicii Moldova (...) Căutarea rădăcinilor istorice în statalitatea medievală nu are o justificare suficientă. Republica Moldova ca stat contemporan își are începuturile la 1991. Nu putem să vorbim despre o statalitate a acesteia cu rădăcini de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care au stat la baza organizării festivităților din 2009 de către guvernul comunist. El afirma că Guvernul Republicii Moldova face o greșeală atunci când speculează pe marginea acestor date și încearcă să asigure o continuitate între statalitatea Țării Moldovei ca stat medieval și statalitatea Republicii Moldova (...) Căutarea rădăcinilor istorice în statalitatea medievală nu are o justificare suficientă. Republica Moldova ca stat contemporan își are începuturile la 1991. Nu putem să vorbim despre o statalitate a acesteia cu rădăcini de 650 de ani”. Opoziția istoricilor din Republica Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
festivităților din 2009 de către guvernul comunist. El afirma că Guvernul Republicii Moldova face o greșeală atunci când speculează pe marginea acestor date și încearcă să asigure o continuitate între statalitatea Țării Moldovei ca stat medieval și statalitatea Republicii Moldova (...) Căutarea rădăcinilor istorice în statalitatea medievală nu are o justificare suficientă. Republica Moldova ca stat contemporan își are începuturile la 1991. Nu putem să vorbim despre o statalitate a acesteia cu rădăcini de 650 de ani”. Opoziția istoricilor din Republica Moldova față de festivitățile organizare de guvernul comunist
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să asigure o continuitate între statalitatea Țării Moldovei ca stat medieval și statalitatea Republicii Moldova (...) Căutarea rădăcinilor istorice în statalitatea medievală nu are o justificare suficientă. Republica Moldova ca stat contemporan își are începuturile la 1991. Nu putem să vorbim despre o statalitate a acesteia cu rădăcini de 650 de ani”. Opoziția istoricilor din Republica Moldova față de festivitățile organizare de guvernul comunist s-a manifestat și în cadrul unei conferințe întrunite la inițiativa Academiei de Științe și condusă de Gheorghe Duca, președintele instituției, la puțină
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a Europei,” a afirmat și cercetătorul Dimitrie Grama. Însă, cum reminiscențele trecutului se păstrează, Vladimir Țaranov, care a predat în perioada sovietică istoria Partidului Comunist, a susținut în limba rusă un discurs despre importanța anului 1940 „în reluarea și consolidarea statalității moldovenești” și a regretat că puterea sovietică a pierdut în 1918 Basarabia. Istoricul Ion Varta a adus critici dure specialiștilor care susțin interpretarea istoriei din punctul de vedere al PCRM. „Povestea cu specificarea anului 1359 ca an al „întemeierii statalității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
statalității moldovenești” și a regretat că puterea sovietică a pierdut în 1918 Basarabia. Istoricul Ion Varta a adus critici dure specialiștilor care susțin interpretarea istoriei din punctul de vedere al PCRM. „Povestea cu specificarea anului 1359 ca an al „întemeierii statalității moldovenești", e una mai veche. O primă tentativă de ai conferi acestui an o atare semnificație a fost întreprinsă în primăvara-vara anului 2004. Și atunci, ca și acum, strădania avusese un pronunțat iz electoral. Dar zelul promotorilor unei atare inițiative
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o argumentație, de atacuri murdare la adresa unor personalități. Cele mai decente creații ale curentului sunt câteva sinteze consistente ale istoriei Moldovei, care merg, întotdeauna, de la întemeierea statului în secolul al XIV-lea și până în prezent, accentuându-se pe momentele constituirii statalității moldovenești (1917, 1940, 1944, 1991). În rest, scurte pamflete publicate mai ales în organul de presă al Partidului Comuniștilor din Moldova, în care se vehiculează teze care mai de care mai aberante.
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lor drept subdezvoltate, inadecvate sau incomplete. Anomaliile sunt puse în contrast cu modelul "potrivit", "normal", sau "exemplar". De exemplu, "cvasistatele" sau "statele eșuate" reprezintă cazuri empirice de state deviate de la modelul exemplar, deoarece nu reușesc să demonstreze că posedă semnele recunoscute ale statalității suverane. Prin acest eșec, ele ajută la consolidarea modului hegemonic de subiectivitate ca normă, și la reconfirmarea opoziției suveranitate/anarhie ce stă la baza lui. Pentru ca modelul să capete o anumită putere trebuie, totuși, să fie replicabil; trebuie să fie
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
academică ce aduce cu sine un interes pentru cercetare și publicare, dar astfel de norme există și se susțin numai prin practici rutinizate ale oamenilor de știință. În mod similar, normele internaționale care promovează democrația liberală ca model dominant al statalității legitime și care permit intervenția în numele drepturilor omului și promovării liberului schimb, există și persistă doar din cauza practicilor continue ale statelor democratice liberale (și ale unor actori non-statali puternici). Structurile normative și ideaționale sunt considerate capabile să formeze identitățile și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vedere ca părți ale unor rețele de obligații, schimburi culturale și așa mai departe. De multe ori, ecologiștii obiectează împotriva statului din motive anarhiste. De exemplu, Spretnak și Capra (1984) sugerează că trăsăturile identificate de Weber ca fiind centrale pentru statalitate sunt problematice din punctul de vedere al ecologiștilor (1984: 177). Bookchin (1980) oferă argumente similare, afirmând că statul este instituția ierarhică supremă care consolidează toate celelalte instituții ierarhice. Carter (1993) susține că statul face parte din dinamica societății moderne, care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cusute între ele în aceeași unică țesătură cultural-politică. În plan mai concret, teza specifică pe care dorim să o explorăm în cuprinsul acestei lucrări afirmă rolul crucial jucat de memoria istorică în facerea națiunii române, iar mai apoi în construcția statalității naționale românești. Cele două teze pe care le avansăm, deși tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict circumscrise spațiului românesc, au repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a urmărit o politică de "aggiornamento" (aducere la zi a organizării feudale) (Constantiniu, 2011, p. 184), trebuie găsiți germenii organizării moderne a statalității românești. Cam în aceeași perioadă, care poate fi datată mai precis în Tratatul de la Kuciuk- Kainargi din 1774 încheiat între Rusia și Imperiul Otoman, poate fi stabilită inițierea mișcării de glisando a principatelor danubiene, care vor ieși progresiv de sub dominația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a fost iremediabil spulberată odată cu întemeierea Principatului Moldovei de către Dragoș, care a descălecat "din Maramureș din Ungaria" însoțit de "o colonie de Români". Pentru Aaron, această a doua fundație a unei statalități paralele a constituit lovitura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]