15,855 matches
-
mai implică garanțiile specifice fazei de judecată. ... 16. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia asupra admisibilității din 23 septembrie 2004, pronunțată în Cauza Pilla împotriva Italiei, Cererea nr. 64.088/00, prin care a statuat că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt inaplicabile, având în vedere că
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
prin care se stabilește existența vinovăției/nevinovăției inculpatului, astfel că diferența de tratament instituită nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, generând discriminare. ... 18. Sub aspectul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii. Astfel, instituirea unor reguli speciale în ceea ce privește căile de atac nu este contrară
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, și Decizia nr. 89 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003). Totodată, Curtea a statuat că prevederile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
312 din 2 mai 2017, paragraful 23, și Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, citată anterior, paragraful 28). ... 19. Curtea observă că hotărârile definitive pronunțate în materia executării pedepselor nu dezleagă fondul cauzei penale, având în vedere că nu statuează asupra existenței faptei penale și a vinovăției inculpatului. Întrucât nu soluționează o acțiune penală ce are ca obiect o acuzație în materie penală, această categorie de hotărâri definitive nu poate să atragă incidența niciunuia dintre cazurile de recurs în casație
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea neîndeplinirii uneia având
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
la admisibilitatea unei critici de neconstituționalitate formulate din perspectiva unor prevederi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a statuat că acestea pot fi avute în vedere în exercitarea controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Aceasta este concluzia care se desprinde din jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că normele de tehnică legislativă
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
21 aprilie 2010, Curtea a statuat că acestea pot fi avute în vedere în exercitarea controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Aceasta este concluzia care se desprinde din jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, dar prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). ... 29. Curtea Constituțională a mai reținut că normele de tehnică legislativă referitoare la integrarea proiectului de lege în ansamblul legislației statuează că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, conform art. 13 lit. a
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
al statului în domeniul privat al acestuia. ... 49. În jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 173), Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul poate institui oricând derogări de la cadrul normativ în vigoare, în virtutea principiului de drept conform căruia specialia generalibus derogant, însă actul normativ derogatoriu nu trebuie să lipsească de eficiență dispozițiile constituționale, ceea ce ar echivala cu nerespectarea
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea neîndeplinirii uneia având
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Cu privire la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, paragraful 44, Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce a fost adoptată o soluție de către stat ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92). Curtea Constituțională, prin jurisprudența sa, precum și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, întradevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
prin art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare conduită pune semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucât echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul legal oricând și în orice condiții. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), conform cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“ (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Codul de procedură penală, Curtea constată că autorii excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci sunt nemulțumiți, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele de urmărire penală. Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
Roman Zakharov împotriva Rusiei, paragraful 231). ... 23. Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală au un conținut identic cu cele ale art. 91^2 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968, statuând că argumentele reținute referitor la constituționalitatea dispozițiilor din vechea reglementare sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală. Curtea a mai reținut, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 28. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 2, ale art. 3 alin. (6) și ale art. 342 din Codul de procedură penală, Curtea reține că, în jurisprudența sa constantă, a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
aceasta nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte, iar prin anulare atunci când aceasta a intrat în circuitul civil și a produs efecte. ... 22. Prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, paragraful 49, Curtea a statuat că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, constituie consacrarea legislativă a principiului revocabilității actelor administrative, conținând norme de procedură ce instituie
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare constituțională implicită (art. 21 și 52 din Constituție) și suport legal [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004]. Jurisprudența a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate, cele normative oricând, iar cele individuale cu unele excepții; printre actele administrative individuale exceptate se regăsesc și actele administrative care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
drepturi subiective garantate de lege. Or, titlul științific de doctor este un act administrativ individual care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale. ... 23. În acest context constituțional și legal, Curtea a statuat că o reglementare care stabilește că „actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii actului de revocare și produce efecte doar pentru viitor“ constituie o încălcare a irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice. ... 37. Se mai reține că, după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 23 alin. (12) și ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală. Arată că, la paragraful 23 din decizia menționată, s-a statuat că funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. În continuare, instanța judecătorească invocă Decizia
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care impune considerarea funcționarului bancar ca funcționar public asimilat, în condițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, cât timp, în acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că în activitatea de interpretare a legii judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea însă competența de a legifera, prin substituirea
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
neconstituționalitate, ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aceste prevederi constituționale nu sunt incidente. Astfel, prin Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, Curtea a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, în mod strict și limitativ, fac obiectul de reglementare al legii organice. ... 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]