11,425 matches
-
cuvinte, cum părul nopții gura Îmi sărută. Trupul tău ochii mei l-au uitat, așa cum numele pietrei În somn l-am strigat... Stau cu pana cea scriitoare Într-o cumpănă grea, cufundându-mă-n stele și sălcii, așa... TOAST LA STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și tandră mă voia răstignit la apus. Dezgolit de huma disprețului, ard trandafirii rănirii, precum Shota Rustaveli, prefăcut tamada... De după culmea de foc din Saburtalo se ivesc căprioare. Kazbeghi mă cheamă. Și strig: „Gaumargios!”, tinerețe
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
este cel ce este el, ci se vede ca și cum ar fi obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și Închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat În fața materiei. (Se așează. Privește Îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut În amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
și am simțit asta. Cel care ne-a creat nu ar ști ce să răspundă. Or lucrul acesta este măreț, dar și cumplit de Înfricoșător. (la Început Înfundat, apoi din ce În ce mai tare se aude un huruit care vine din adâncul pământului. Statuile și obiectele din atelier se văd clătinându-se și jucând) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: A mai fost Încă un cutremur. S-a mai cutremurat pământul românesc. Se așează temeliile care n-au fost Întocmite bine de la Început. Un popor este ca o
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
cam dor șalele! Gâtul?! Ăla nu te doare? Toată ziua cu băutura În nas, urli la copiii ăștia! Doamne, cum te-o mai răbda pământul! Măăă, mă! Sunt și ei suflete ca și noi! Nu o să-ți facă, mă, nimeni statuie, dacă te porți cu ei ca o bestie! Nu e zi de la Dumnezeu să nu bagi măcar unul În spital! ...Și, Într-o săptămână, moare! Fă, tu să taci, că te ia dracu! Așa a zis șefu', așa fac! Șefu
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Eminescu, o manifestare culturală specială desfășurată sub semnul prețuirii creației sale. Am adresat prietenilor noștri, tuturor iubitorilor creației eminesciene, invitația de a fi împreună cu noi în ziua de 12 ianuarie 2017, la locul tradițional de omagiere a marelui poet, la statuia acestuia din Parcul Cetății. Este cea de-a VIII-a ediție a manifestărilor culturale pe care le dedicăm an de an lui Mihai Eminescu, ediție pe care în acest an am așezat-o sub semnul versului Când însuși glasul gândurilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
Parcul Municipal „Cetate” Deva: - Evocarea Poetului Național; - Moment artistic susținut de membrii formației Rock Filarmonica din Oradea: Florian Chelu, Alexandrina Chelu și Iuliana Chelu; - Versuri de Mihai Eminescu în rostirea actrițelor Isabela Hașa și Cristina Lazăr; - Depunere de flori la statuia poetului. Ora 1200 - Deva Mall, etajul 3, Salle d’Or: - „Eminescu în eternitate”, concurs între colegiile și liceele din Deva pe tema vieții și operei poetului. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Sala de Lectură: Expoziție de carte din opera lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
sănătatea inimii. Participanții își dau întâlnire Duminică 27 Septembrie, incepand cu ora 09.00, în zona McDonald`s. Cu o zi înainte, Sâmbătă 26 Septembrie, ora 10.30, se desfasoara Cycling Day, cu plecare din Parcul “Nicolae Romanescu”, intrarea de la statuie. În mesajul său către craioveni, reputatul specialist în cardiologie dr. Constantin Militaru precizează: „Organizăm aceste evenimente cu scopul de a ne aminti că avem o inimă care bate cu regularitate în pieptul nostru, care ne servește credincioasa, pe care trebuie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93794_a_95086]
-
în discuție - ȘAMANUL. Vă reproduc totuși, din memorie, ultima strofă din poezia TESTAMENT, de pe ultima copertă a cărții: „voi vedea, am să-ncerc, cum-necum, să adun poezii de-un volum și-mi doresc post-mortem , așa dar, să-mi săltați o statuie...măcar!” Contaminat de limbajul lui abacadabrant închei interviul declarîndu-l pe george Filip un magician miștocar al cuvintelor, ba chiar un auto-persiflist, un ingenios bine temperat și atât de necesar prin vremurile actuale infestate de nefaste restriști! ALEX CETĂȚEANU octombrie - 2014
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
la expoziții de pictură și videoart. Poemele sale traduse în franceză, engleză, germană și italiană au fost publicate în reviste și antologii. Dintre cărțile sale publicate amintim: ”Imagine simplă” (editură Atlas, 1996 - premiul de debut la Festivalul Internațional Sighetul Marmației), ”Statuia Zilei de mâine XXLove” (editură DUStyle, 1998), ”Noaptea Scorpion”(editură DUStyle, 2003 - premiul de poezie al filialei USR Dobrogea), ”Noaptea Scorpion” (editură Liternet, 2004), ”Contrasecunde” (Editură Brumar, 2008), ”Riglă de aer” (editură Tracus Arte, 2013). Evenimentele de muzică și poezie
IULIA PANĂ la Literary Circle “Mihai Eminescu”, în New York [Corola-blog/BlogPost/93828_a_95120]
-
CULTURII NAȚIONALE, proclamată la 16 noiembrie 2010. Marți, 15 ianuarie 2013, la ora 10, înainte de depunerea de jerbe de flori organizată de Autoritățile publice locale și județene, va avea loc Celebrarea Poetului Național Mihai Eminescu, Membru Post-mortem al Academiei Române, la Statuia sa din fața Teatrului Național și a Operei Naționale Române Cluj-Napoca (în caz de vreme nefavorabilă, în incinta Teatrului și a Operei). Dedicăm această Celebrare Proiectului „CLUJ-NAPOCA - 2021. CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ”. Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, împreună cu Liceul Teoretic
15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE [Corola-blog/BlogPost/93873_a_95165]
-
a înnebunit. Vă rog faceți ceva să mă scap de el, că e foarte rău”. În felul acesta i s-a meșteșugit atent nebunia eminesciană. Totul era o minciună; În aceeași lună era la Iași, împreună cu Petre Grădișteanu, la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, unde a ținut un discurs fulminant, cu caracter național-patriotic, încât era aproape Von Bismarck să declare război României. A fost nevoie ca Grădișteanu împreună cu D.A. Sturdza să plece la Viena să îi ceară scuze împăratului. Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
despre bătrânii din Oziornoe care trăiau așteptând să audă un glas “de acasa” și despre copiii din Erdec-Burnu, adunați pe furiș (de teama autorităților) într-o seară ca să ne demonstreze că și ei știu să danseze Călușarul. Am scris despre statuia decapitată a lui Eminescu, de la Odessa și despre Cetatea Albă, cu simbolurile voievodului Ștefan cel Mare răzuite de pe fațada. Am scris despre școlile în care învață copiii etnici români (așa ar fi corect să-i numim, câtă vreme trăiesc în
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
domeniul muzicii otomane și, la cererea publicului, Cartea științei muzicii se vinde din nou, chiar și azi, în librăriile de gen din Istanbul. El a mai compus și muzică otomană de curte numită Der makam-ı Muhayyer ușules Muhammes. În prezent, statuia lui poate fi văzută în parcul Maçka din Istanbul, numele Institutului Cultural Român este ,,Dimitrie Cantemir”, iar în casa lui memorială din cartierul Fener se organizează și astăzi activități culturale între cele două țări. În termeni de interacțiune între culturile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
erau în stare să împartă până și trotuarele și străzile târgumureșene, într-un separatism de la grădiniță până în școli și universități. Atunci aveau loc incendierea caselor și alungarea românilor din Sovata, arderea Bisericii Ortodoxe din Valea-Iobăgeni, monument de arhitectură religioasă, profanarea statuii lui Avram Iancu (din Târgu-Mureș) și a bustului lui Nicolae Bălcescu (din Sovata). Am scris despre încercarea miniloviturii de stat de la Târgu-Mureș, prin care se urmărea un minirăzboi civil în zonă, în acel „martie negru”. Am relatat despre zdrobirea sălbatică
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
luptat (și luptăm) împotriva celor care dau vârtos cu târnăcopul la temelia Statului național, unitar român, împotriva celor încremeniți într-un moment al Evului Mediu, și atunci, în acel 20 martie 1990! De ce o facem? Pentru că românii mureșeni vor ca statuia ecvestră a eroului național Avram Iancu, Lupa capitolina (Monumentul latinității), bustul lui Constantin Romanu-Vivu să rămână la locul lor, nu să plece spre Câmpeni și Turda, ca în septembrie 1940, sau să fie aruncate în aer, precum au fost atunci
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Iancu, Lupa capitolina (Monumentul latinității), bustul lui Constantin Romanu-Vivu să rămână la locul lor, nu să plece spre Câmpeni și Turda, ca în septembrie 1940, sau să fie aruncate în aer, precum au fost atunci dinamitate, în urma Diktatului de la Viena, statuia Ostașului Român și bustul lui Constantin Romanu-Vivu. Am protestat vehement, atunci când vuvuzelele iredentiste au adus la Târgu-Mureș, de 15 martie, pe acei zăltați ai Gărzii Maghiare, interzisă în Ungaria, după cum se vede nu și în România, care au tropăit pe
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Marco, în care îngeri și cruci și steaguri pornesc la drum, și leul înaripat și coloane, pe apele timpului, și nu părăsești pământul. Aruncat pe-un Ararat la Veneția. V-am sărutat subporticurile și odgoanele, istoriile în culori ale Bibliei, statuile în duhnirile de vintre ale brizei, clatinul lin al palatelor, și fructele voastre de mare oameni de mare, oameni ai locuințelor lacustre dintr-o mare poezie a românilor o mărgea mică în mozaicurile flori de mică. Și-acum eu trebuie
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
Versuri muzicale, în buna tradiție simbolistă: "Vîntul rupe rufe de mătasă, / gîndurile au fugit din casă, / vino, rece mînă de mireasă" (Doleanțe) se întretaie cu ariditatea notației sumare din "pastelul citadin": "Pretutindeni zidurile, porțile și ferestrele (...) / piețele de asfalt și statui răsfrînte în oglinda lor neagră" (Rechizitoriu), mergînd pînă la hieratica picturii naive din goblenuri: În curtea de culoarea mării rîde o fată slută / și vîntul îi prinde rochia în scaieți și cucută. / Aerul e sărat și foarte vechi gardul pe
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând către biserică, o bancă părăsită într-un colț de grădină, siluete separate sau laolaltă, străine unele altora, într-o piață, un muzeu etrusc înfățișând statui sau oameni, la fel de absenți... Tablourile lui George Țipoia, în schimb, invocă Prezența. Figurativul a dispărut pentru a ceda locul simbolicului. O dâră subțire de sânge traversează în diagonală o cruce neagră. Pe fondul întunecat al unui potir se deschide ca
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
în duh adaos în mine ard zidit altar și naos Până unde vederea mi-e trimis. îmi e vederea asta fără pată Deși în agonie e purtată, Adună-n ea minunile din plâns, Dorințele ca pietre, și din ele Face statui, din umbra pe podele, Din țestele ce peste vis le-am strâns. E dimineață dar e încă noapte, Aud mișcarea sferelor în șoapte Din altă zi abia la început. Sunt formele de limba mea purtate, Scrise pe trupul meu ca
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
deși voi fi grabnică la ascultare, înceată la vorbire, zăbavnică la mînie, iar vineri seara, cînd vom polei acoperișul Templului cu melancolie, va veni din nou Aaron cu carul plin de rodii și vom rînji amîndoi cu gurile însîngerate la statuile despuiate din fața Palatului Culturii, iar Aaron mă va apuca de plete și mă va tîrî printre florile de cenușă arătîndu-mă consumatorilor de semne și de litere, strigînd: stăruiți în dragostea frățească, și nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfîrșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu tîrnăcopul pe lîngă statuile în viață sau în ceruri. Nu cred că facem excepție și sînt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură o doză bună de impostură. Însa în cazul Antoanetei Ralian lucrurile stau altfel din două motive mari și
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
legea morală Biblioteca Astra Statutile de bronz aliniate pe aleea transversală a parcului privesc jucătorii de șah înghesuiți la mesele de piatră din zori în noapte ziarele strecoară vagi neliniști și jucătorii palizi se ridică în croncănit de ciori - în spatele statuilor gard verde înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschide ușa înaltă Biblioteca Astra cărți vechi îngălbenite și cărți cu coperți colorate așteaptă mîinile tremurătoare de adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate decît comorile veacul înaintează în rîsetele tinerilor zmei un bătrîn coboară scările bibliotecii cu o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia aer în Dumbrava Sibiului văd unii dintre ei prima oară cocioabe de lemn acoperite cu paie icoane pe sticlă prinse cu ștergare-n perete farfurii pictate atîrnînd la grindă oale de lut
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
ochi severi de silicon agățați pe ramurile timpului tarabă după tarabă la baza verticalelor Titanice intimidează catedralele și otrăvesc vegetația de plastic cu trilioanele de oficii și galaxii de biți de hârtie o conductă gigantică drenând materia pură sub capul Statuii Libertății canale de aburi și isteria străzilor congestionate ambulanțe nu mai ajung la destinații urgența e peste tot timpul e mașina de bani furnici financiare numere alocate și dislocate programatori ai entropiei orașul lucrurilor visate găsite-pierdute atlase geografice în deșerturi
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]