10,694 matches
-
siguranță, fiind prevăzute cu multiple sisteme de protecție (împotriva prinderii degetelor, împotriva ruperii arcului, împotriva prinderii accidentale din lateral, cablu situat pe partea interioară). Oferta se mai remarcă prin varietatea modelelor (casetat, dungat, plan) și culorilor (alb, maro, stejar auriu, stejar închis, mahon - am fost asigurați că, la cerere, se asigură orice culoare din gama RAL). Firma dispune de logistică și personal care permit ca lucrările să fie efectuate rapid și să satisfacă și în ceea ce privește calitatea. Persoanelor fizice și juridice interesate
Agenda2006-07-06-comert-servicii () [Corola-journal/Journalistic/284739_a_286068]
-
de mireasă deosebită. Tel. 0744397174. Vând rochie de mireasă, import Spania, preț 50 euro. Telefoane 0740193090, 480008. Cumpăr frigidere Arctic, combine defecte și funcționale. Ofer 100 000-900 000 lei. Tel. 227158, 0722944684, 0746186909. Vând urgent mobilier de sufragerie din furnir stejar, 6 800 000 lei și 4 corpuri mobilă de bucătărie cu furnir melaminat, 400 000 lei/bucată. Tel. 431450, 0722654587. Autorizat, execut instalații de gaz și proiecte, instalații termice și sanitare, confecții metalice. Ofer garanție pentru lucrări. Telefoane 0744543377, 291246
Agenda2006-26-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285105_a_286434]
-
Defileul Dunării se îngustează și fluviul dă impresia că fierbe. Aici este și Peștera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervație complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar și vietăți rar întâlnite în România: vipera cu corn, acvila, broasca țestoasă, scorpionul, râsul, vulturul egiptean. Pe Valea Mraconiei se deschide o stâncă uriașă, sculptată de meșteri locali pentru a reprezenta „Capul lui Decebal“. Turiștii au aici acces
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
iarbă verde Urcat În scrânciobul puternicilor zilei A pus drujbele pe pădurile Almăjului. Sub fierul necruțător cad gemând, Ca niște ostași bătrâni, Ce au apărat satele de turci, de nemți și de ruși Cad secerați de mâna lacomă a veneticului Stejarii, fagii, ulmii, fala pădurii. În vaierul lor plâng strămoșii și se frânge un neam. Doina Cântecul acesta vine din adâncurile pământului și din tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei mele
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
de viață. Unii deschideau birturi, cariere de piatră, afaceri cu păcură și sare, ateliere de tîmplărie, mori de apă, distilerii de rachiu și mine de cărbune. Alții construiau case, sicrie, biserici, trăsuri, bărci cu pînze, arme și unelte agricole. Tăiau stejari și fagi din pădure, îi încărcau în corăbii și porneau cu ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în Ungaria. Sau mai departe, spre ținuturile românești peste care stăpînea contele Dracula, spaima sașilor brașoveni. Unii erau dogari, alții
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
mai bine înăuntru, am eu un pachet de Marlboro de la un pacient, mi-a spus prinvindu mă senin. Ținea pisica strâns în brațe, m-a luat blând pe după umeri și m-a poftit înăuntru. Am străbătut curtea imensă, străjuită de stejari, fără să bag de seamă ceva neobișnuit. M-am trezit la masă euforic, bând cafea, fumând cu poftă, gesticulând amplu, povestindu-mi viața anostă și drama profundă prin care treceam. Știți unde aș putea să dorm la noapte, o pensi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Veneau din cele mai îndepărtate zări, coborau din munți, și prin tot locul pe unde trecuseră luaseră cu ele chipurile zilelor și-al nopților, încărcându-se de polenul albastru înveninat al pelinului, de parfumul pătrunzător și iute al frunzelor de stejar, lepădând acum din lăbuțele vlăguite, alături de mirosul viu al sângelui scurs din ghearele tocite, aromele macerate de ghindă, ferigi și ciuperci cărnoase, adierea amară a pelinului veșted și cea uscată și-necăcioasă de praf și cenușă înăbușită în izul bâhlit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o informă că s-a deschis o nouă cantină a Crucii Roșii, și domnul prefect e acolo. La Liceul de băieți, pe strada Grigore Ghica, o lămuri funcționarul și, întorcându-i spatele, dispăru împingându-se într-o masivă ușă de stejar dăltuit. Coborâră îndată scările, mirate că nu le oprește și nu le întreba nimeni nimic bătrâna mai în urmă, pășind cu șovăială pe luciul de gheață al mozaicului, temându-se să nu cadă. Cerboaica se opri în stradă s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Tudor era prezent peste tot. Cerbul care-și arunca umbra tremurată împreunată cu aroma amară întinsă până pe malul scăldătoarei ei și-a lui Tudor celălalt, calul huțul care-o purta kilometri întregi prin pădure. Calul se numea tot Tudor. Tudor stejarul. Tudor piatra din fața ușii, Tudor viezurele, Tudor coțofana ce vorbea cu vidra în lumina lunii, când luneca în apele boreale, să-și facă baia de la miezul nopții. Chiar și pe cățeaua ciobănească, neînfricata hăituitoare a lupilor, care-o păzea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i dea târcoale, mârâitori și pofticioși, zburlindu-și spinarea ca la lup, și ea să se lupte cu fiecare-n parte, și numai cu cine avea să simtă că se potrivește la putere să fugă-n pădure, până sub stejarul de lângă bulboană în poaiana de lângă stejar și cedru, și să facă dragoste jumătate de zi sau jumătate de noapte, sub ochii cerbului, prietenul ei din celălalt neam. După cum venea în dimineața asta, când Tudora provoca și-ncerca vânoșenia cavalerilro ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pofticioși, zburlindu-și spinarea ca la lup, și ea să se lupte cu fiecare-n parte, și numai cu cine avea să simtă că se potrivește la putere să fugă-n pădure, până sub stejarul de lângă bulboană în poaiana de lângă stejar și cedru, și să facă dragoste jumătate de zi sau jumătate de noapte, sub ochii cerbului, prietenul ei din celălalt neam. După cum venea în dimineața asta, când Tudora provoca și-ncerca vânoșenia cavalerilro ei admirată de ciobani și de berbecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cristale. Pădurea se legăna văzută prin sticlă aburită, încețoșată pe margini. Frenezia inefabilă și aproape iluzorie care învăluia totul, irupând în lumină, făcea dorința ei neastâmpărată și nerăbdarea ei dureroasă. O gaiță îi strigă ceva de pe-o creangă de stejar, dar ea nu-i dădu nici o atenție și nu-i răspunse, să nu piardă, să nu distrugă minunea aceea diafană și lucrul important și pur spre care se-ndrepta. Își înălță pieptul, să absoarbă cât mai mult aer. Lunecând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată bând mai mult decât împărtășania care-i încingea carnea fără să-i îngreuneze capul sau picioarele, și niciodată flămânzind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de gheizere reci ca gheața ale "bulboanei lui Tudor". Poiana largă se deschidea înverzită lângă bulboană. Soarele bătea în ea încălzind-o ca pe-o tipsie de aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei, se-nălța un stejar bătrân, rotat, atât de fastuos și măreț în frunzișul lui des că arunca o umbră neagră împrejur. Neagră-albăstruie, încât, iarba părea de petrol. Acolo-i plăcea cerbului să-și întâmpine și să-și înfrunte adversarii. Acolo, în largul poienii însorite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a început să funcționeze în același local în care își desfășurau activitatea, subprefectura și judecătoria, cazarma călărașilor și compania a 8-a dorobanți. Pentru dotarea oficiului, o parte din obiectele necesare au fost procurate de către Direcția Generală, o masă de stejar a fost luată de la primăria Fălticeni, iar la cererea dirigintelui, Comitetul permanent a mai procurat și trimis : un “ceasornic” de perete, o lampă, două perechi foarfeci pentru tăiat chitanțe și două călimări. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni și Oficiul Broșteni s-au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile de arbori cu vârstă și dimensiuni impresionante cum sunt, spre exemplu, Stejarii seculari de la Cristianul (Brașov), ș.a.; Garofița Pietrei Craiului Teiul lui Eminescu b) existența unor „arii protejate”, de exemplu, Codrii Seculari de la Slătioara (Masivul Rarău), Pădurea Letea („Hasmacul Mare”) ș.a.; c) asocierea unor arbori cu momente sau personalități din istoria și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Codrii Seculari de la Slătioara (Masivul Rarău), Pădurea Letea („Hasmacul Mare”) ș.a.; c) asocierea unor arbori cu momente sau personalități din istoria și cultura națională. Cele mai cunoscute sunt Teiul lui Eminescu și Plopii fără soț (Iași), Gorunul lui Horea (Țebea), Stejarul Unirii (Roman), ș.a.; d) sărbătorirea unor etape în dezvoltarea vegetației constituie prilej de polarizare a turiștilor în cadrul anumitor manifestări sociale, intrate în conștiința populației din unele locuri, cu ocazia înfloririi liliacului, narciselor, salcâmului, teiului etc.. Cea mai reprezentativă formațiune vegetală
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pozitiv chiar și imaginea României în lume. Dezvoltarea turismului în această zonă va trebui făcută însă, prin reglementări stricte, doar în limitele capacității de suport ecologic. Știați că... Hasmacul este o formațiune vegetală, cu caracteristici subtropicale, alcătuită din plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apreciate pentru vechimea pieselor de muzeu (de exemplu, Secu, Sihăstrie, Neamț, Petru-Vodă) ș.a. Parcul Național Vânători - Neamț, în bazinele văilor Neamț și Cracău, cu câteva rezervații stricte (Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă”; Codri de aramă; Pădurea de Argint; Rezervația de Stejar Dumbrava); edificiile cultural - istorice din Târgu Neamț (Cetatea Neamțului, Muzeul „Ion Creangă” din Humulești, Muzeul de Istorie) și din Piatra Neamț (zidurile Curții domnești din timpul lui Ștefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan); amenajări pentru agrement în Piatra Neamț: pârtii de schi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde sa conturat o adevărată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ai nici un rost și e mai bine între lene și perini, la adăpost. Somnul este o compensație, o mișcare retractilă spre pântecul existenței: Prin al iepurilor somn speriat, Au trecut ogarii în lung și-n lat (...) Prin somnul profund al stejarilor Au trecut hoardele tătarilor O mie de toamne despletite Și o mie de ierni, care de care mai cumplite. (Nuanțe) Noaptea, când vânătorul adormi au plecat în somnul său prepelițele ucise peste o zi. (Schiță pentru infernul meu) Somnul devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai patru copii la școală la Tansa când a făcut inspecția. Aici, în vârful
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de „Durăceasa”, nume ce cred eu că vine de la acel rege dac „Duras Durpaneu”. Cel mai mult vânat în acest timp se află aici, căci locul este răcoros vara. La câteva zvârlituri de băț depărtare de brigadă, se află un stejar falnic și o poiană cu o suprafață de câteva hectare. La umbra copacului se puteau adăposti câteva sute de persoane. Aici, sub el, se aflau mese și scaune bătute pe țăruși în pământ unde se adunau vânătorii cu trofeele și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
prețuindu-vă ca pe un adevărat Dumnezeu al românilor. Adică, dumneavoastră sunteți Dumnezeul lui. Și pe aici știe el că vine grohăitorul cel mare și că aici nu vi se poate întâmpla nimic rău. La sfârșitul vânătorii, în poiana falnicului stejar secular, Sava a primit mulțumirile și felicitările pentru organizarea vânătorii din partea regelui. Dumitru B....ă Dumitru era un bărbat înalt de aproximativ doi metri și douăzeci de centimetri, cu părul blond, lung și creț. S-a căsătorit la treizecișitrei de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu două camere și o sală pe mijloc, acoperită cu stuf, cu o prispă înaltă și lată. Ușile erau late de optzeci de centimetri și înalte de doi metri și se închideau cu clanță metalică. Tocurile la uși erau din stejar montate direct pe cele două furci. Pe acești stâlpi erau fixate niște brățări metalice, pe partea interioară, adică înăuntru, prin care, după ce era închisă pe timpul nopții, era introdus un drug de lemn, care folosea drept încuietoare. Încuietoare ce a folosit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]