2,893 matches
-
și în Uniunea Sovietică: prima dată în 1945, cu ecouri ce se vor răsfrânge în 1949 în Nada Florilor, apoi în 1950, 1952, 1953, 1954 - mereu mai impresionat de viața politică și colhoznică a sovietelor: , Se găsește undeva în această stepă înfățișând liniștea și puterea poporului rus, caracter pe care îl are și statua de 60 m înălțime a lui Iosif Visarionovici, dominând Volga la deschiderea canalului, se găsește un colhoz de 70.000 ha" (p. 374). E un Sadoveanu pierdut
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
liniștea și puterea poporului rus, caracter pe care îl are și statua de 60 m înălțime a lui Iosif Visarionovici, dominând Volga la deschiderea canalului, se găsește un colhoz de 70.000 ha" (p. 374). E un Sadoveanu pierdut în stepa propagandei sovietice, regăsindu-se uneori, pentru o clipă, ca atunci când, aflat în lunca Donului, aude cucul cântând ca pe Siret (p. 375). Ar mai fi de relevat și alte documente excepționale din acest volum, cum este cuvântarea lui Mihail Sadoveanu
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
și mi-a pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
aspecte ale rusificării. în vizita făcută la Mânăstirea Coșalăuca, a găsit astfel în limba vorbită de țărani pete negre apărute ca urmare a veacului de stăpânire străină, iar cei aflați afară din lăcaș cântau cântece de la ,muscălie", triste ecouri din stepe depărtate, nemărginite. Erau rămășițele Rusiei în sufletele flăcăilor Moldovei, erau ultimele răsunete, de o aspră și misterioasă melancolie (p. 19). Despre amintitul turneu al trupei de operetă, la Soroca, i s-a povestit că funcționarii ruși (cinovnicii) și boierii devotați
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
vremurile de odinioară. Printre alții, societatea de acolo era frecventată și salutată cu Bonjur, meine Herrn de poliglotul inginer Ernest Ernestovici sau de un bufon cu gesturi teatrale, deși nu mai puțin trist, care cu lacrimi în ochi cânta despre stepă și nemărginirea ei. Românii și limba lor (Sadoveanu folosește cu acest prilej (p. 40) etnonimul român) făceau în această lume figură de bieți naufragiați. În cele două decenii care au urmat, scriitorul a mai fost de câteva ori în Basarabia
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
cealaltă ,un puț adânc", un izvor de nedumeriri, ce nu poate fi secat. ,Osânda" de a se confrunta cu aceste bariere ale cunoașterii ,nu se schimbă, e pe viață". Metafora nopții e adesea, în alte poeme, un sinonim al labirintului. Stepa, pustiul, ceața, noaptea, ,dropiile de beznă" sunt semnele unei autoprotecții a misterului. Căutarea, o bâjbâire prin labirint, e simbolul cunoașterii argheziene ca o pedeapsă permanentă a condiției umane. Acest eseu va fi, va rămâne în mod intenționat sau, poate, fatalmente
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
Chirilov, directorul artistic TIFF. După cum explică Mihai Chirilov, în unele filme nu se rostește absolut nici un cuvânt: Days of Gray, SF post-apocaliptic în decor islandez, desprins parcă din catalogul videoclipurilor celor de la Sigur Rós; Test, povestea primului experiment nuclear din stepa sovietică; Nude Area, explorare de-o senzorialitate incendiară a etapelor parcurse de un cuplu îndrăgostit din Amsterdam; Brazilian Dream, un visceral documentar dadaist cu imagini de-un suprarealism amuțitor. În altele, se aud doar câteva replici din afara cadrului: Labour of
Cuvintele sunt de prisos la TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/96726_a_98018]
-
cum urmează: ● Ovine: () Țigaie cu cap negru de Teleorman () Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) () Karakul de Botoșani () Merinos de Suseni () Merinos Transilvănean () Merinos de Cluj () Merinos de Palas () Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: () Carpatina () Alba de Banat ● Taurine: () Sura de Stepă ● Bubaline: () Bivolul românesc ● Ecvidee: () Furioso North Star () Huțul () Gidran () Semigreul românesc () Shagya Arabă () Nonius () Lipițan ● Porcine: () Bazna () Mangalița Valorile plăților compensatorii acordate pentru angajamentele P8 al M.10 sunt: Pachetul 8 - creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ din 28 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292135]
-
UE) 2022/126 și ale art. 2 punctul (24) din Regulamentul (UE) 2016/1012, după cum urmează: – Ovine: () Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) () Merinos de Suseni () Merinos Transilvănean () Merinos de Cluj () Țigaie - varietatea ruginie ... – Caprine: () Alba de Banat ... – Bovine: () Sura de Stepă () Bivolul românesc ... – Ecvidee: () Shagya Arabă () Lipițan ... – Porcine: () Bazna () Mangalița ... Tipul de sprijin: Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este o plată compensatorie pentru pierderile de venituri și costurile suplimentare estimate la nivel de specie. Prima compensatorie este plătită anual pentru
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ din 28 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292135]
-
Negru de Teleorman (Țigaie cu Cap Negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coame în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie-varietatea ruginie. ... – Caprine: Carpatina, Alba de Banat Bovine ... – Taurine: Sura de Stepă ... – Bovine - Bubaline: Bivolul românesc ... – Porcine: Bazna, Mangalița ... – Ecvidee - Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan. ... *** Se înscriu: evenimentul (îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea, vânzarea) care a dus la dispariția animalului (animalelor), data producerii lui, documentul doveditor și numărul
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ din 28 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292135]
-
locale de animale de fermă în pericol de abandon propuse în DR-03 din PS PAC 2023-2027: – Ovine: Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Țigaie-varietatea ruginie. ... – Caprine: Alba de Banat. ... – Bovine - Sura de Stepă, Bivolul românesc. ... – Porcine: Bazna, Mangalița. ... – Ecvidee - Shagya Arabă, Lipițan. ... *3) Se înscriu: evenimentul (îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea, vânzarea) care a dus la dispariția animalului (animalelor), data producerii lui, documentul doveditor și numărul de animale afectat. *4) Se înscriu: numărul de animale
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ din 28 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292135]
-
cu cap negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Tigaie - varietatea ruginie Specia Caprine: Rasele - Carpatina, Alba de Banat Specia Taurine: Rasa - Sura de Stepă Specia Bubaline: Rasa - Bivolul românesc Specia Ecvidee: Rasele - Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan Specia Porcine: Rasele - Bazna, Mangalița [ ] A13 = M10_P 8 Plățile se acordă fermierilor care solicită anual sprijin, se angajează în mod voluntar
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
locale utilizate în agricultură care se află în pericol de abandon, eligibile pentru această intervenție: Ovine: - Ratea (Valahă cu coarne în tirbușon) - Merinos de Suseni – Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Țigaie – varietatea ruginie; Caprine - Alba de Banat; Bovine: - Sura de Stepă - Bivolul românesc Ecvidee: - Shagya arabă - Lipițan; Porcine: - Bazna – Mangalița [ ] B78 = DR03 Plățile se acordă fermierilor care: - cresc femele adulte de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon prevăzute în PS PAC 2023-2027. - solicită anual sprijin -se angajează în
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
SCVZ carne de vită Nr. crt. Denumirea rasei taurinei de carne 1 Aberdeen-Angus 2 Limousine 3 Charolaise 4 Galloway 5 Highland 6 Aubrac 7 Bâlțata Românească - direcția de exploatare carne 8 Hereford 9 Blonde dAquitaine 10 Sallers 11 Sura de Stepă Tabel nr. 12 - LISTA POPULAȚIILOR LOCALE DE POMI FRUCTIFERI ȘI ARBORI Anexa nr. 14 la Ordin MADR nr. 106/2024, cu modificările și completările ulterioare Nr. crt. Denumirea populară Denumirea științifică 1 Măr Malus sylvestris 2 Piersic Prunus persica 3 Prun
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
Pagină realizată de gerhard binder Aurelia Condruț retrăiește amărăciunea anilor deportării în Rusia sovietică Alături de nenumărați compatrioți a trudit 5 ani în lagărele din stepa Donețkului La început, se auzea doar că „Vin rușii”, apoi veneau puhoaie de refugiați din estul țării, doar cu ce aveau pe ei, hainele și o pereche de ghete. Fugeau din calea trupelor „eliberatoare”, sovietice. Este prima mărturie a doamnei
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
însușită într-un război cumplit, cu toate necazurile și durerile sale, pe care cel ce le-a trăit, fie el rus sau de altă seminție, cu greu le mai uită, egalate mai pe urmă doar de clipele deportării în pierzania stepei aride din „împărăția tătucului” Stalin. „Eliberatorii” se răzbunau pe toți și pe... toate, bătrâni, femei și copii, care, așa le spuseseră „politrucii”, le invadaseră țara. Doamna Aurelia Condruț s-a aflat între primele „victime” ale celor care veniseră să ne
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
5 ani bătuți pe muchie. Era anul în care doamna Aurelia Condruț lăsa în urma ei viața dintr-o familie de oameni înstăriți din muncă cinstită, o viață pe care era obligată s-o uite apoi pentru următoarele 4 decenii... În stepă După un drum care părea că nu se mai termină ajunseseră în stepa Donețkului. Nici o casă, nici un bordei, doar troiene și coloanele de deportați într-un peisaj ostil. Gerul de afară se întețise și se mutase parcă în halele mari
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
în urma ei viața dintr-o familie de oameni înstăriți din muncă cinstită, o viață pe care era obligată s-o uite apoi pentru următoarele 4 decenii... În stepă După un drum care părea că nu se mai termină ajunseseră în stepa Donețkului. Nici o casă, nici un bordei, doar troiene și coloanele de deportați într-un peisaj ostil. Gerul de afară se întețise și se mutase parcă în halele mari de fabrică, dezafectate, care serveau drept dormitoare. Nu le mai rămânea decât să
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
cu mâinile larg desfăcute. „De parcă voia să îmbrățișeze libertatea de dincolo de gardul de sârmă”, îmi spune Aurelia Condruț. „De epuizat ce era, nu s-a mai putut desprinde din gardul de sârmă ghimpată și a înghețat în noaptea geroasă a stepei. Peppi ar fi vrut să-l scoată de acolo, dar comandantul lagărului a urlat la el: Nilzia, nilzia! , interzis, interzis. L-au lăsat așa înțepenit câteva zile la rând, să-i învețe minte pe amatorii de evadare. Să se știe
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
rușii cu sufletul curat, cântecele lor duioase, unele din ele pline de optimism și veselie: Katiușa și Kazaciok”... spune ea. Gânduri după mai bine de cinci decenii Doamna Aurelia Condruț a scris o carte intitulată „Între cerul înstelat și ciulinii stepei. Evenimente și destine autentice”, apărută la Editura Eurobit din Timișoara. În prefața cărții, autoarea se confesează: „Scriu despre momente pe care le-am trăit și care mi-au prilejuit multe suferințe. Vreau să contribui, cu tot ce am scris și
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
deportările în Bărăgan. În fiecare an de Rusalii, Ioan Todos, în vârstă de 71 de ani, aprinde o lumânare în biserica din satul său natal, Saravale, în memoria celor care nu s-au mai întors la glia străbună, din surghiunul stepei Bărăganului, una din cele mai cumplite pribegii pe care a aflat-o vreodată cineva pe timp de pace. În satul său natal, Ioan Todos a văzut oameni murind de bolile aduse din câmpia stearpă, oameni pe care nici libertatea venită
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
Mai știe că oamenii luau apa din Ialomița cu bidoanele, murdară și rea la gust. Apoi a crescut, împlinise 7 ani și l-au dat părinții la școală. Și dascălul și preotul din biserica chivernisită într-o casă, acolo în stepa pustie, erau tot deportați din Banat. Își aduce aminte de o serbare de sfârșit de an, când a spus o poezie pe care a parafrazat-o, pentru că așa i-a plăcut lui ca bănățean „în țoalele lui”. A zis în loc de
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Gara cu poezii Într-o zi voi scrie poezia cu bucăți de lemn, cuie, sânge și foc Într-o zi voi scrie strofe cu lapte de mamă cum stepele sălbatice istoria Voi așterne pe obrazul calculatorului cearceaful alb și obraznic al metaforei cum acopereau vremurile țăranii televizoarele cu lămpi, fecioarele după nuntă Într-o zi voi scrijeli versuri pe spatele autobuzelor și banca din parc unde gânguresc porumbeii singurătatea
POEZII DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384921_a_386250]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ROSTUL MEU DE-ABIA ÎNCEPE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Rostul meu de-abia începe. Semăn vise și-aștept lanuri de mirabile elanuri în pustiuri și în stepe. În sfârșit pot azi pricepe de ce nu mai am limanuri și regretele-n noianuri sunt tăuni ce știu să-nțepe. Vreau ca trista mea ursită să înceapă să zâmbească, lumea-mi să fie firească și s-o văd mai împlinită
ROSTUL MEU DE-ABIA ÎNCEPE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384944_a_386273]
-
fulgii ce zboară în roiuri. E iarnă. Anotimpul rece, Noaptea lungă greu trece, Cu mine gândul petrece, Nu-l pot lăsa să se înece. O nouă zi în calendar va începe, Idealuri noi viața va percepe, Precum caii sălbatici prin stepe, Alergând după iepe sirepe! Referință Bibliografică: NU POT CONCEPE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU POT CONCEPE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382336_a_383665]