1,130 matches
-
glasul poetului? De ce vorbește în șoaptă, atât de șoptit, încât nu-i poți distinge vocea. Unde sunt gândurile care-i frământă mintea, sentimentele ce-i răscolesc inima? Urmărind înșiruirea obositoare a unor adevăruri de mult cunoscute, întrerupte ici-colo de exclamații stereotipe, admirative sau reprobative (...) încerci zadarnic să descoperi pulsațiile inimii poetului, să auzi râsul său năvalnic sau plânsul său amar (...). Poetul rămâne într-o tăcere supărătoare cu toate că în aparență versurile vorbesc despre multe. Iată de pildă, poezia Lângă furnale de Constanța
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
miraculoase (fapt pentru care militarii îl iubesc ca pe un frate - n.a.). În poezia lui Ion Petrache Taina comunistului (Viața militară nr.5) (...). Taina este: Să iubești cu tărie, Pe dușmani în pulberi să-i prefaci etc. În mod simplist, stereotip, tratează I.C. Poiană problema dragostei în poezia La arie (Cultura poporului nr. 7). Un exemplu de denaturare a spiritului de partid, prin însușirea proletcultistă a unor lozinci, este piesa Mohora tractoristul de Gh. Martiniuc (Cultura poporului nr. 3). (...). Acelorași clișee
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale chiaburimii, dacă e un personaj șters, schematic, stereotip. Îi vom obiecta dimpotrivă că opera lui a pus în mișcare prea mulți chiaburi, în cazul când nu toți sunt bine individualizați, nu «trăiesc» sau când unii se repetă și devin inutili”. O posibilă explicație privind penuria de volume de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
grup minoritar, se întâmplă adesea ca mediile populare să prefere un tip de lectură non-motivată („lectură nonșalantă”). În acest caz, lectorul încetează să mai interogheze textul. Adesea, lectura se practică pe diagonală. Pare mai puțin important că editorii exploatează reacțiile stereotipe ale lecturii nonșalante -, încurajând astfel, nonliteratura. Esențial e altceva: jurnalistul caută să capteze atenția cititorului, cu riscul de a crește lectura non-motivată. Presa încurajează această tendință, mizând pe elemente spectaculoase de titrare, pe diverse tipuri de acroș, de iconicitate, oferind
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Competențe de comunicare Competențe de scriere Cultură Autonomie în învățare 7. Conținut Lingvistic Tip (tipuri) de limbă Vocabular Acte de vorbire Gramatica (în detaliu) sau eliminarea tuturor referirilor explicite la gramatică Fonetica Socio-cultural (descriere, apoi caracterizare în funcție de criteriile corespunzătoare) Situații stereotipe sau nu Descoperirea vieții de zi cu zi (civilizație, cultură etc.) Cultura tradițională (literatură, istorie, geografie) Problematică interculturală (ecologie, tineri, muncă, raport între generații) Privitor la procedeele de învățare A ști cum se face ceva Privitor la atitudini A valoriza
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
textele despre relațiile familiale), cântecul lirico-epic împrumută, de obicei, melodia cântecului liric. Se pare că preferințele se îndreaptă tot mai mult spre cântecul lirico-epic. Mijloacele de realizare artistică specifice speciei sunt: fraza amplă, aglomerarea de epitete, hiperbola, îmbinarea de formule stereotipe cu creația spontană, monorima și stilul oratoric. Asupra epocii și mediului în care a apărut b. au fost emise păreri contradictorii. Geneza unor tipuri sau motive s-a confundat adeseori cu geneza genului însuși. Chiar dacă unele subiecte, cum ar fi
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este reprezentat prin dansuri cu ritmuri stereotipe, dezordonate sau sincronizate, agitație colectivă de tipul unor stări de transă generală, care imită sau chiar reproduc conduite care mimează violența. Ca exemple pot fi amintite bacanalele sau serbările dionisiace din Antichitatea clasică elenă, posesiunile demonice din Europa medievală, precum și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
miște spontan; el conservă atitudinile musculare ce i se impun. CATATONIE (< fr. catatonie, cf. gr. kata - în jos, tonos - tensiune; engl. catatonia) - Dezintegrare a conduitei psihomotoare prin diminuarea sau absența inițiativei motoare, tradusă prin reducerea la un nivel semiautomat și stereotip a mișcărilor, precum și prin scăderea (dispariția) eficienței și adecvării acestora. Tulburare psihomotrică manifestată prin fixarea tonică persistentă a corpului într-o anumită poziție, fiind însoțită de inerție și negativism. Se întâlnește în unele forme de schizofrenie. CENESTEZIE (< fr. cénesthésie, cf.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
obiceiurilor ce caracterizează conduita de fiecare zi a individului; multitudinea microacțiunilor, a reacțiilor obișnuite la microevenimentele în care individul este implicat; comportarea relativ constantă, în situații comune; gesturi uzuale, repetate zilnic, cu oarecare frecvență; un tot închegat de reacții, adeseori stereotipe, la solicitările mediului cotidian. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă de tip deviant sau chiar psihopatologic. Enăchescu (1996) grupează tulburările comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de tip sociopatic, caracterizate prin devianță, abateri de la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motric. Coduitele relaționale pun în evidență modul în care subiectul cunoaște și aplică regulile de comportare în societate, faptul că și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția mișcărilor stereotipe, înnăscute și dobândite sub influența învățării. Accentul se pune pe modul în care individul conduce și acționează, mintal și motric, într-o situație dată sau în situații specifice. Conduitele se clasifică și se ierarhizează ca fiind: elementare, intermediare și superioare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin mișcări involuntare ale membrelor, ale feței și ale truchiului, deci ale întregii musculaturi striate, care au o alură neregulată și rapidă. Ca distribuție, interesează cele mai variate teritorii, mai ales extremitățile, și nu se poate confunda cu aspectul mișcărilor stereotipe, cum ar fi, de exemplu, ticurile. Amplitudinea și intensitatea mișcărilor sunt influențate semnificativ de emoții. Debutul bolii poate fi brusc, instalându-se în câteva zile, alteori subacut sau progresiv, cu o instalare trenantă, care poate dura chiar mai multe săptămâni
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
capabil să execute mai multe mișcări decât efectuează în mod obișnuit. Fundamentarea fiziologică a caracterului voluntar al acestor mișcări o constituie condiționarea activității lor de scoarța emisferelor cerebrale. Dacă în scoarță se va repeta un sistem de procese în condiții stereotipe, la nivelul sistemului muscular vor apărea anumite îmbinări de contracții musculare și coordonarea contracțiilor musculare. O deosebită atenție trebuie acordată faptului că mișcarea, fie ea cât de simplă, nu este un singur reflex, ci o multitudine de acte reflexe condiționate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în baionetă, plasată în lateral față de radius. PEDALAJ (< fr. pédalage; engl. kicking) - Ansamblu de mișcări spontane, ritmice, stereotipe ale membrelor inferioare, care pot fi observate la bebelușul culcat pe spate, de la începutul primei luni și pe tot parcursul primului an de viață (Larousse, 2006). PERCEPȚIE (< lat. perceptio, cf. fr. perception) - Proces psihic senzorial complex și, totodată, imagine primară
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reflexus, germ. Reflex) - Răspuns motor scurt, involuntar al sistemului nervos la o stimulare senzitivă a terminațiilor nervoase. Se disting reflexe înnăscute și reflexe dobândite sau condiționate. Reflexele înnăscute sunt proprii fiecărei specii, reprezintă acte automate care duc la reacții vitale stereotipe. Reflexele condiționate sunt dobândite printr-o asociere repetată între un stimul neintenționat/nespecific și un stimul intenționat/specific. Reflexul condiționat permite elaborarea unor noi relații funcționale între anumite zone ale sistemului nervos și oferă o bază psihologică învățării și consolidării
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
intenții și rezultate, toate acestea sfârșesc prin a provoca râsul. Pe fondul acesta, identitatea personajului comic se realizează printr-un proces de simplificare, care cultivă exagerarea ilară, diformitățile fizice, disproporțiile, anormalul grotesc sau îngroșarea caricaturală. Opoziția dintre ceea ce este mecanic, stereotip și ceea ce este viu se poate baza tocmai pe existența unor personaje reduse la o esență comică, lipsite de complexitate, mai mult sau mai puțin artificiale. Chipul zugrăvit trebuie să surprindă printr-o singură trăsătură caracteristică. Un tip, un nume
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Albaneza era simpatică foc. Nu știa deloc engleză, limba de seminar, știa italiană și franceză. Programul ei era mortal: se trezea, venea la breakfast, la prânz și la cină, între timp trăgea un binecuvântat somn. Seara îmi ținea o teorie stereotipă: - Mi-e dor de bărbatu’ meu, mai ales înainte de culcare. Știi, bărbații albanezi sunt cei mai virili din Europa. Nu te iartă în nici o noapte. Or avea occidentalele astea credit card, da’ cu culcatu’ o duc prost, că uite, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
două lumi. Pe cea de la Sâncraiul copilăriei mele și pe cea a adolescenței mele. O cazarmă ocupată de hippies în 1968 și rămasă în posesia lor. Old hippies, groenlandezi neadaptați, bărbați sau femei, fugiți o vreme de acasă, din confortul stereotip și plictisitor, universitari exotici, studenți mai săraci. Copiii bătrâni ai anilor ’70, copiii noi ai Copenhagăi, care voiau să fugă de lume, drept în mijlocul capitalei. Nu aveau curent electric, ulițele erau nepavate, creșteau animale și legume, reparau sobe de teracotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Am revăzut atmosfera de acasă și pe mama și Andrei în polemică religioasă. Pe el tăios, inteligent, dur, cinic. Pe ea serioasă și sensibilă. Fiecare își ascundea nervozitatea în felul lui: Andrei vorbea cu mâna streașină deasupra gurii, mama curăța stereotip adesea fărâmituri imaginare de pe masă. Mama a rămas esențial un copil în veșnică mișcare și foarte instabil emoțional. Andrei suprapune încă maturizarea cu cinismul. Că este extrem de relativist și postmodern conversațional și prea alba-neagra atitudinal. Aseară mi s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în întuneric. Ne răvășirăm dedându-ne nouă înșine în uitările ființei, căutându-ne ca într-o pierdere disperată și negăsindu-ne; ea își striga ajutorul în știutele cuvinte de dragoste, că nu auzeam în liniștea imaginatului ocean decât șoptirea ei stereotipă: „Te iubesc! Te iubesc! - un început ca un final, altceva buzele ei nu puteau, nu putură rosti. Eram prinși ceasului acela târziu vegheat de draperiile celor două ferestre, cea dinspre bulevard și cea dinspre curte; adus atenției pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Editura Eminescu, 1972, p. 70. footnote>. În acest cadru, universul moral și cel social al operei caragialene este definit și prin vorbirea personajelor. Despre procedeul caracterizării personajelor prin limbaj Silvian Iosifescu notează: „procedeul atât de propriu lui Caragiale, al formuleor stereotipe - ticul verbal sau gestul cracteristic - ar putea apărea ca o prelungire a viziunii estetice clasice cu mijloace noi”64. S-a mai observant că la Caragiale cuvântul este adaptat exigențelor scenei, însoțind gestul. Prin cuvânt personajele lui Caragiale „se prezintă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
imitație cu profesorii, însă, l-am obținut cu Crăcănel și mai ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anunțasem pe Crăcănel, și toți se prăpădiseră de rîs! Dar, când am deschis gura și-am dat drumul frazelor lui stereotipe, rostite cu încetinitorul, a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-mă-ri-me-co-lo-sa-lă!" Și așa mai departe! La Cioc, profesorul de Gimnastică, a fost culmea succesului. Mi-am dus degetele mâinii drepte la gură și am fluierat, cum făcea el cu fluierul, ca
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o mirosnă becisnică de seu încins și piperat, usturoiat și ardeiat. O aromă de arici prăjit. Aleluia! Și... Zgomotele străzii pieriseră. Ei, să fie! Din senin, nu mai exista circulație. Nu se mai auzeau mașinile, pietonii, muzica, murmurul main-stream indistinct, stereotip sau vocile, ce răzbătuseră neclare, până-atunci, prin ferestrele deschise ale blocurilor zmângălite și încenușate, sărite probabil din schemă, la proxima reabilitare. Câinii rătăciți, așa-zicând comunitari, cotarle huzurind aiurea în praf, pe trotuare sau în mijlocul drumului, renunțaseră să latre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
presiunea să-și asume eticheta de „liberal” ca să demonstreze că nu sunt niște fundamentaliști ticăloși sau, poate, să preia eticheta de „conservator” ca să arate că nu sunt pur și simplu discipoli ai episcopului Jack Spong (doar ca să citez două exemple stereotipe). Aceasta nu este o cale nici matură și nici utilă de a face teologie sau studii biblice, și nici de a trăi cu înțelepciune în societate. Deseori, aceste presiuni și tendințe sunt amestecate cu chestiuni despre miracole, probleme despre Biblie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
părul tuns ca la pușcărie și cu cercelușii de aur cu pietricică roșie, prea vulgar sclipicioasă ca să fie rubin. Cu Marcela îmi petreceam ziua. De dimineață bătea la noi la ușă, deja murdară pe la bot, și când marna deschidea întreba stereotip: "Tanti, ce face bebelușu` tău?" (Asta pentru că atunci frățiorul meu avea doar câteva luni. Peste alte câteva avea să moară de dublă pneumonie.) Ieșeam cu ea și mergeam uneori la solar, un loc cu nisip. Acolo, scobind în nisipul din ce în ce mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
stelele de mare, ofiuride cu brațe lungi și încolăcite și stele în cinci colțuri, ca de coral, acum cuprinse de paloarea morții. Mai mult priveam la Gina, răsfrântă în vitrinele verzui. Era din ce în ce mai stranie, mai transfigurată. Zâmbetele ei deveneau mai stereotipe, ca un fel de promisiuni, de insinuări pe care nu le înțelegeam până la capăt. Mă remorca mai departe de un deget și, uneori, când zăboveam mai mult, se aduna lângă umărul meu, mă trăgea și mă împingea până mă urnea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]