949 matches
-
de prietenii out-group ale respondentului, ci și cu experiența că alții din grupul propriu întrețin asemenea prietenii. Astfel, ipoteza contactului a fost extinsă (extended contact hypothesis), demonstrând că nu doar contactele directe cu membrii altor grupuri contribuie la asanarea unor stereotipii și prejudecăți, ci chiar numai faptul că știm că din grupul nostru sunt persoane care întrețin relații pozitive cu aceștia (în special prietenii) este suficient. Aceasta se întâmplă întrucât: „ceilalți” nu mai par indezirabili ca însușiri umane; normele propriuluigrup nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
salariul lor. Imigranții sunt făcuți „țapi ispășitori” însă și pentru alte necazuri sociale (dezordine, criminalitate etc.). Cred că, judecând într-un spirit umanist echitabil, nu putem blama așa de ușor și simplist populația majoritară autohtonă. E vorba nu doar despre stereotipii și prejudecăți, ci și despre conflictul realistic de grup; mai ales, ar trebui să luăm mai în serios faptul că, înțeles tendențios, multiculturalismul vine în coliziune cu însăși democrația și drepturile fundamentale ale omului. Nu orice obiceiuri ale unor grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Cu privire la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma că prima reprezintă tocmai sistemul de credințe, în centrul căruia se află un nucleu tare de idei generale despre esența și sensul lumii și al vieții (în termeni clasici, Weltanschaung, World-View sau Eidos
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dar, ca fenomen general, semnificativ este următorul: orice atitudine (opinie) se bazează pe un minim de informație. Această informație poate fi incompletă sau chiar falsă, dar ea operează ca susținătoare a respectivei opinii. Prejudecățile etnice, de exemplu, au la bază stereotipii de cunoaștere de genul: ceilalți sunt răi, agresivi, zgârciți, leneși etc. Acum, dacă informația ce vine de la o sursă este în concordanță cu informația prealabilă a receptorului - și corespunzătoare cu opinia lui -, respectiva informație îi va consolida opinia. Dacă ea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
părți cât se poate de mici/atomice și vor trebui să identifice pe care dintre acestea le-au înțeles similar cu colegii lor, pe care diferit și să explice de ce. Vom remarca totuși că polaritatea concluziilor există și în cazul stereotipiilor; în această ordine de idei, vom vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumește „profeția autoîmplinită”, definită drept tendința expectațiilor noastre de a evoca un comportament care confirmă expectațiile. William Crano și Phyllis Mellon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
performanțelor elevilor; astfel, evaluările înalte sunt urmate într-o proporție mult mai ridicată de performanță școlară decât este urmată performanța școlară de evaluări înalte. Iată de ce fenomenul profeției autoîmplinite, fenomen pe care-l putem încadra ușor în larga categorie a stereotipiilor, este în fapt un factor școlar pozitiv. Baron și Byrne (1987, pp. 57-59) ne oferă mai multe posibile surse ale construirii stereotipiilor ca bariere într-o comunicare eficientă: - o primă astfel de sursă poate fi aceea că, de multe ori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evaluări înalte. Iată de ce fenomenul profeției autoîmplinite, fenomen pe care-l putem încadra ușor în larga categorie a stereotipiilor, este în fapt un factor școlar pozitiv. Baron și Byrne (1987, pp. 57-59) ne oferă mai multe posibile surse ale construirii stereotipiilor ca bariere într-o comunicare eficientă: - o primă astfel de sursă poate fi aceea că, de multe ori, avem tendința de a ignora situația și de a aprecia acțiunea în sine a unei persoane, fără să o integrăm pe aceasta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că avem dreptate atunci când am optat într-un anumit mod - iată de ce, în mod subtil, inconștient vom percepe doar acțiunile (negative) ale colegului cu care ne aflăm în conflict, acțiuni care să justifice că am avut dreptate în această confruntare; - stereotipiile - când în mod prematur plasăm ceva/pe cineva într-o categorie prestabilită pe baza unei informații incomplete sau incorecte; - efectul halo - o persoană este apreciată pe baza primei impresii făcute; - efectul de polarizare - ne este mai ușor să apreciem totul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acest tip și în special pentru a susține integrarea în grup a respectivelor persoane. În caz contrar, acestea pot crea conflicte neproductive pentru echipă, iar grupul, la rândul său, le poate izola sau chiar exclude; - susținătorii regulilor sunt oamenii cu stereotipii birocratice. Dezavantajul principal al acestui tip de rol constă în lipsa de flexibilitate; la avantaje putem consemna menținerea regulilor în ochii membrilor grupului prin apelul făcut la ele, asigurarea stabilității și coerenței în adoptarea deciziilor de grup. și aici pot apărea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cursantul le poate purta, indicând, prin aceasta, ce fel de gândire utilizează. Este foarte important conceptul de „pălărie” în sensul că aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se accentuează, persistă insensibilitatea la stimuli vizuali și auditivi. Celelalte funcții par normale, și copiii au chiar o mare dexteritate În mișcări. Ei prezintă o anorexie gravă, nu manifestă nici dorință. La vârsta de 2-3 ani apar o serie de stereotipii rituale cu un atașament exagerat pentru obiecte și mai puțin sau de loc pentru persoane. Datorită comportamentului bizar, a relațiilor mai bune cu obiectele decât cu persoanele, pot fi ușor remarcați. Ei nu Întreabă „De ce?”, „Pentru ce?”, nu participă la
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
În orice tip de Învățare, integrarea pe orizontală, privind Înlănțuirea de noi comportamente prin recombinarea celor Învățate anterior. Copiii autiști trebuie abordați cu mult tact pentru că orice neîndemânare terapeutică poate duce la agravarea unor comportamente tipic autiste (acces de furie, stereotipii declanșate brusc) ducând la un adevărat eșec terapeutic. Trebuie evitate momentele nepotrivite (accesele de furie), de cunoscut preferințele și găsite metodele de atragere pentru a veni cu plăcere la Centrul Logopedic. Comunicarea nu trebuie forțată, să i se acorde timp
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
adult a pronumelui inversat până copilul Învață corect pronumele; precizarea corectă a denumirii obiectelor și acțiunilor folosite idiosincratic de către copil; În cazul Întrebărilor obsesive - la Început răspuns identic, apoi ignorarea Întrebării; ignorare la accent și intonație anormală. 3. Bizarerii comportamentale Stereotipiile sunt mișcări repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea (de exemplu, fluturatul mâinilor, legănatul etc.). Autoagresivitatea - copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula adulții din jurul lui (de exemplu, lovirea coapselor
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
autiști arată că aceștia nu se angajează spontan În jocul simbolic, cu excepția celor cu autism Înalt-funcțional (de exemplu, nu se joacă „de-a....”, nu simulează acțiuni familiare). Am propus părinților copilului următoarele tehnici de lucru: a) modalități de diminuare a stereotipiilor: oferirea unei alternative asemănătoare ca efect; limitarea spațiului (i se permite copilului să facă mișcarea stereotipă numai Într-un anumit loc: acasă, nu și pe stradă), a timpului (durata și momentul zilei În care Îi este permis comportamentul) și a
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
mișcarea stereotipă numai Într-un anumit loc: acasă, nu și pe stradă), a timpului (durata și momentul zilei În care Îi este permis comportamentul) și a persoanelor (numai În prezența anumitor persoane: mama, Învățătoarea); implicarea Într-o altă activitate; folosirea stereotipiilor pentru Învățarea unor deprinderi noi. b) În cazul autoagresivității s a recomandat părinților ignorarea (când comportamentul nu presupunea o vătămare corporală gravă) atunci când acesta avea scop manipulant; dacă avea rol de autostimulare agresivitatea trebuia canalizată spre o altă acțiune sau
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
de exemplu, lovirea unei tobe, alergat etc.). c) mediul copilului autist putea suferi modificări minore, doar dacă acestea erau introduse treptat și reprezentau o necesitate pentru copil; fixațiile pe obiecte puteau fi reduse prin aceleași metode ca și În cazul stereotipiilor. d) imaginația putea fi stimulată prin joc de rol, copilul fiind Învățat inițial să execute mecanic o activitate; aceasta era descompusă În mai multe acțiuni ce trebuiau Însușite treptat de către copil; pe măsură ce copilul se obișnuia cu sarcina, cadrul era schimbat
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
corp, să se integreze mai bine În mediul Înconjurător și să relaționeze mai bine cu ceilalți oameni. S-a dovedit, de asemenea, că exercițiile fizice intense au dus la diminuarea agresivității și autoagresivității, a autostimulării, a comportamentului hiperkinetic și a stereotipiilor la copiii autiști. Reeducând aceste elemente, copilul se va putea Încadra mai bine În mediul social Înconjurător. La copiii autiști dezvoltarea motricității are o importanță majoră, prin aceea că este implicată În deprinderile motorii și apoi În deprinderile de muncă
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
extazele ei de o clipă. În partea cealaltă, în oglinda spirituală pe care pictorița o plimbă peste chipul acestei lumi, vulnerabilitățile dispar, contorsionările se duc și ele, iar tensiunile mutilante se resorb. Gloata de trupuri goale devine ceată de sfinți, stereotipia anatomică se preschimbă în hieratism, după cum întreaga expresie a chipurilor se rezumă la privire și, în particular, la ochi. Tușa însăși se diafanizează, substanța cromatică se evaporă și ea, iar în locul lor apar linia, punctul și emulsiile transparente. Viziunea grea
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
a viziunii înseși a lumii”, I. proclamând însă necesitatea unei întoarceri la marile mituri ancestrale, la arhetipurile care au dat profunzime operelor lui Eschil și celor ale lui Shakespeare și „care nu se pot revela decât după ce au fost ucise stereotipiile vieții mic-burgheze”. Exegezele consacrate scrierilor sale stăruie asupra seriozității cu care I. și-a clădit o cultură sistematică. Listelor lungi de cărți de literatură, mai ales din secolul al XX-lea, pe care le comentează în articolele publicate în România
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
târgului de provincie se recompune prin alipirea de instantanee fără legătură între ele, oamenii nu au identitate, veștile par a se transmite sincopat, haotic.Tragicul situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze un personaj - tatăl, ins cu mintea obnubilată, pe de o parte, de abstracte idealuri eroice, iar pe de alta, de inerția existenței cotidiene. Mai puțin percutante, din cauza tonului pedant-moralizator, sunt câteva schițe care mizează pe comicul
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
popular este grăitor. Odată cu volumul Glastra cu sfecle (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele”, gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
îmbrăcămintea avea un caracter vădit discriminator), prin aceste forme ale reprezentării „lumea” își organiza palierele. Doamna, soție a Voievodului, se afla aproape de vârful piramidei. Veșmântul ei de ceremonie (restituit de picturi, de reprezentările brodate, de miniaturi etc.), marcat de inevitabila stereotipie a funcției sociale (schimbările în modă fiind aproape inexistente) intră într-o relație intimă cu comportamentul, determinându-l și punându-l, totodată, în valoare 305, încadrându-se într-un sistem (ce era fi numit cod) de mărci de identificare, între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o măsură oarecare sau (mai rar) complet, canonul costumului domnesc de Curte, stabilit de secole, pe care și-l transmiteau, din generație în generație, și croitorii (acceptând modelele fixate, adaptând croielile și, mai ales, selectând aceleași materiale și conservând o stereotipie cu rezultate previzibile și recognoscibile), și zugravii, obsedați de veșmântul de aparat, reproducând cu exactitate un costum parcă unic, aceleași chipuri hieratice, neatenți la fizionomiile reale și deloc preocupați de mișcare. Când se întâmplă - rar, ce e drept - ca trăsăturile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omogenă, poate prea omogenă, suscitând, sub acest raport, rezervele criticilor, care i-au reproșat uneori monotonia, repetitivitatea: „Noi metri - după vorba lui Călinescu - din același sul de stofă” (Eugen Simion) sau „Această «comedie a literaturii» [...] născută ca o reacție la stereotipie, imobilitate și automatism, sfârșește prin a institui o monotonie a imprevizibilului, o tiranie a mișcării permanente, un delir al metamorfozelor și un triumf al convenționalismului” (Mircea Iorgulescu). Reductibilă, în ultimă analiză, la proze scurte, pentru că, oricât de ample, romanele lui
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
fantastic (în primele volume) spre cotidian, spre recuperarea biografiei, în consens cu optzeciștii, replică la poezia ideologică oficială. Dar, cum a sesizat critica, autoarea se teme de clișee, e în stare să își înfrâneze sentimentele pentru a nu cădea în stereotipii, să fugă de melancolie, pe care „au cărat-o în spate poeții neoromantici”. De aici, un „discurs antidiscursiv”, contorsionat cu bună știință, alungarea sentimentalismului prin exces de luciditate. Dacă termenul nu ar fi atât de lax, s-ar putea vorbi
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]