358 matches
-
cetății de la la Alba Iulia. Odată cu ridicarea palatului princiar de la Alba Iulia, majoritatea constructorilor clujeni vor primi comenzi în condiții deosebit de profitabile, în perioada 1616-1617 pietrarii clujeni fiind plecați la Alba. Au beneficiat de comenzi semnificative cu această ocazie și sticlarii, zugravii, constructorii și fabricanții de vopsele din Cluj. Odată cu creșterea semnificativă a volumului de comenzi, crește numărul meșterilor clujeni, iar breslele se vor dezvolta și reorganiza, numeroase bresle reînnoindu-și statutul și extinzându-se. După cucerirea Ungariei de către otomani și
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
faptul că a salvat de la distrugere 8 vitralii superbe, veritabile capodopere ale artei 1900. Lucrările sunt menționate în majoritatea monografiilor și albumelor dedicate artei Secession din Banat și Ungaria, cu precizarea că remarcabilele opere ale pictorului Nagy Sándor și maistrului sticlar Róth Miklós au pierit. Nici specialiștii n-au știut ce s-a întâmplat exact cu minunatele vitralii cu armătură din sârmă de plumb, care au decorat timp de peste patru decenii ferestrele capelei Seminarului teologic romano-catolic din Timișoara. După decembrie 1989
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
sau Oskar Szuhanek (n. 1887, Tomești — d. 5 mai 1972, Timișoara) a fost un pictor român din Banat. Familia de sticlari Szuhanek, cu rădăcini în spațiul cehoslovac, s-a stabilit în secolul al XIX-lea la Timișoara , unde a deschis un vestit magazin de sticlă pe strada Fröbel (azi strada Iuliu Maniu). Pictorul s-a născut la Tomești în vremea când
Oscar Szuhanek () [Corola-website/Science/310247_a_311576]
-
de km depărtare. Primele oglinzi datează de aproximativ 5000 de ani, având ca și centru de expansiune Egiptul și China. Acestea erau din bronz sau argint șlefuit și aveau o formă ovală. Primele oglinzi de sticlă au fost obținute de către sticlarii din Murano în cursul secolului al XII-lea. Până în secolul al XVII-lea, la Veneția, era posibil să fie condamnați la moarte toți cei care divulgau secretul confecționării oglinzilor. Producția de oglinzi a rămas monopolul statului venețian, până la mijlocul secolului
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
importante publicații culturale ale vremii. A luat parte la ședințe ale cercului „Junimea” stabilind relații amicale cu Titu Maiorescu, Mihai Eminescu și alții. De asemenea, a fost un bun prieten și colaborator al filologului Lazăr Șăineanu. Casa lui din strada Sticlari din București a devenit un loc de întâlnire pentru numeroși intelectuali din elita română - Constantin Mille, Alexandru Odobescu, Alexandru Macedonski, Hașdeu, Grigore Tocilescu, Maiorescu, Eminescu - și româno-evreiască - Ronetti-Roman, Adolphe Stern, Lazar Edeleanu și alții. În afară de activitatea sa pentru acordarea drepturilor
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
Lechner. Inspirația clădirii vine din motive ale folclorului maghiar. Ușile masive sunt decorate cu motivul albinei. Pe locul ambelor clădiri exista încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea un imobil cu parter și etaj, proprietarul fiind un sticlar numit Mathias Simon. Casa „La Elefant” (al cărui nume - conform istoricului Ioan Hațegan are o origine neclară datorată probabil unui local numit astfel care a fost găzduit de respectiva clădire), este caracterizată de o fațadă barocă. Clădirea a fost supraetajată
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
condițiile concrete de atunci, în care muncitorii calificați lipseau, aceștia au fost aduși din alte țări: Germania, Polonia, Italia, Cehoslovacia. În continuare s-a recurs la sistemul calificării direct la locul de muncă, cu forțe autohtone de muncă. Fiecare muncitor sticlar primea o anumită sumă de bani pentru tânărul pe care reușea să-l învețe meserie. Ulterior a fost întemeiată o școală profesională unde tinerii din zona Turzii erau pregătiți pentru Fabrica de Sticlă. În anul 1929, la "Sticla" Turda lucrau
Sticla Turda () [Corola-website/Science/318971_a_320300]
-
extindă. Zildjian, o companie producătoare de instrumente de percuție, deține cea mai veche marcă înregistrată folosită continuu până în ziua de azi în SUA. În primii două sute de ani, marca a fost utilizată în Turcia, familia mutându-se ulterior în SUA. Sticlarii venețieni au utilizat o marcă comercială de multă vreme. În diverse tratate, se spune că fierarii care fabricau săbii din Imperiul Roman au fost primii utilizatori de mărci comerciale. Alte mărci comerciale utilizate vreme îndelungată sunt Löwenbräu, deținătorii căreia spun
Marcă înregistrată () [Corola-website/Science/315575_a_316904]
-
din zonă. Un factor care a facilitat realizarea vitraliilor a fost înființarea în zonă, întâi la Saint-Georges-sur-Loire în 1836 și apoi la Angers, în 1860 a unor ateliere specializate în prelucrarea sticlei, cu care excepții, vitraliile fiind executate de maiștri sticlari locali. Această implicare a unor artizani care cunoșteau nu numai zona ci și sentimentele populației locale a permis vitraliilor să prezinte cu mai multă exactitate sentimentele acestei populații. Astfel, vitraliul Marchizei de La Rochejaquelein instalat în capela castelului de Clisson și
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
și realizat de maistrul parizian Émile Hirsch, este mai complex din punct de vedere tehnic decât vitraliile meșterilor locali, dar nu are conținului emoțional al acestora. Unul din primii artiști care s-au ocupat de vitraliile din zonă a fost sticlarul Meuret, care a realizat în jurul anului 1860 primul vitraliu din seria celor dedicate războiului din Vendée. De asemenea, diferiți artiști plastici s-au arătat interesați în conceperea vitraliilor. Dintre aceștia pot fi menționați René-Victor Livache și apoi fiul său Victor
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
războiului din Vendée. De asemenea, diferiți artiști plastici s-au arătat interesați în conceperea vitraliilor. Dintre aceștia pot fi menționați René-Victor Livache și apoi fiul său Victor Livache care realizează cartoanele pe baza cărora se execută primele vitraliile. Dintre meșterii sticlari care executau vitraliile este de remarcat Jean Clamens. Atelierul acestuia a fost preluat în 1919 de Georges Merklen, care s-a asociat cu arhitectul André Mornet pentru a înființa un consorțiu de meseriași care se ocupau de arta sacră. Atelierul
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
a fost preluat în 1919 de Georges Merklen, care s-a asociat cu arhitectul André Mornet pentru a înființa un consorțiu de meseriași care se ocupau de arta sacră. Atelierul este preluat în 1934 de Maurice René Bordereau, un meșter sticlar care își făcuse aici ucenicia. Vitraliile mai recente au fost realizate de Éric Brejon și Marie-Pierre Sire, care au înființat firma Bréjon-Sire din Les Clouzeaux, specializată în produse de sticlărie. Vitraliile au fost finanțate în general de donații la nivel
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
vârsta de sub 7 ani, care se refugiaseră într-o capelă de pe un deal lângă satul Petit-Luc. Apoi capela a fost dărâmată prin lovituri de tun. Biserica Saint Pierre a fost ridicată în 1902 iar vitraliile au fost executate de maistrul sticlar Fournier. Vitraliul "Martirii din Rocheservière" din biserica Notre-Dame din Rocheservière, comemorând masacrul care a avut lor în localitate la 27 februarie 1794. Biserica distrusă de revoluționarii francezi în 1794 a fost reconstruită în intervalul 1850-1877, fiind sfințită abea la 21
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
fiind restaurată în 1804 și apoi reconstruită în 1830 și apoi încă odată în 1867 în baza planurilor arhitectului Alfred Tessier. Vitraliile din nava bisericii, dintre care și cel al execuțiilor, au fost executate între 1931 și 1939 de maistrul sticlar R. Desjardins et ont été réalisés de 1931 à 1939. Vitraliul "Câmpia martirilor" din biserica Notre-Dame-du-Marillais amintește de masacrul care a avut loc în 23+24 decembrie 1794. Vitraliul a fost realizat în 1943 de maistrul sticlar Maurice René Bordereau
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
1939 de maistrul sticlar R. Desjardins et ont été réalisés de 1931 à 1939. Vitraliul "Câmpia martirilor" din biserica Notre-Dame-du-Marillais amintește de masacrul care a avut loc în 23+24 decembrie 1794. Vitraliul a fost realizat în 1943 de maistrul sticlar Maurice René Bordereau, după un carton de G. Réveillard. Trupele republicane au arestat sătenii care, în timpul luptelor, se refugiaseră în împrejurimi, în momentul întoarcerii lor acasă. Ei au fost deținuți întâi în mânăstirea din vecinătate și apoi împușcați. În acest
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
Saint-Martin din localitate este dedicat acestui eveniment, arătând doi soldați republicani care se depărtează după ce au rănit-o pe fetița Jeanne Peneau și au omorît-o pe mama ei, în câmpul Beauchène din vecinătatea comunei. Vitraliul a fost realizat de maistrul sticlar R. Desjardins în perioada 1931-1939. Faptul că memoria unui eveniment de importanță redusă față de alte masacre din regiune a rămas vie după aproape 150 de ani este remarcabil și arată cât de adânci au rămas rănile produse de războiul civil
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
numeroasele asasinate inutile comise de trupele republicane. Un vitraliu al bisericii Saint-Médard din Saint-Mars-la-Réorthe, arătând găsirea cadavrului fetiței Marie-Anne Chenuau de către două țărănci. Bisericuța a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, vitraliile fiind executate în 1956 de maistrul sticlar Degas. Un vitraliu al bisericii din Saint-Hilaire-de-Mortagne, al cărei autor este necunoscut, prezintă executarea a doi săteni din localitate, frații Pouilly. Nu există date asupra vieții acestor victime; ele fac parte din numeroșii oameni uciși de trupele republicane în timpul războiului
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
este dedicat începutului răscoalei din localitate, inițiate de René Forest la 12 martie 1793. Scena din vitraliu, reprezintă pe țăranii localnici depunând în fața lui Forest jurământul "Vom învinge sau vom muri". De factură modernă, vitraliul a fost realizat de maistrul sticlar J. Archepel în 1955. Persoana lui Jean Ripoché din vitraliu nu este identificată cu certitudine. Există trei țărani cu numele respectiv care au fost condamnați la moarte de tribunalele din Vendée în decembrie 1794 și ianuarie 1795. Este probabil că
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
Vendée la luptă" și "Jurământul răsculaților de a-și apăra credința". Vitraliul a fost realizat de Roger Degas în 1950. Tot momentul ridicării armelor și începutului luptei este prezentat într-un vitraliu al bisericii Saint-Martin din La-Salle-de-Vihiers, realizat de maistrul sticlar R. Desjardins în perioada 1931-1939. Localitatea Chanzeaux a fost locul unor lupte sângeroase, în cursul cărora a pierit peste o treime din populația localității. În timpul trecerii "coloanelor infernale" conduse de generalul Joseph Crouzat în ziua de 25 ianuarie 1794, satul
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
o vâlcea ascunsă de lângă ferma Fruchaud din vecinătatea comunei. În mod simbolic, artistul îl adaogă de regele Ludovic al XVI-lea printre participanții la ceremonie pentru a sublinia caracterul monarhist al revoltei. Vitraliul a fost executat în 1903 de maistrul sticlar Jean Clamens după o pictură de Gustave-Lucien Marquerie. Un vitraliu al Capelei Martirilor din Saint-Martin-des-Tilleuls prezintă o slujbă ilegală ținută în pădure, probabil de către abatele Benesteau care era parohul comunei și care își desfășurase activitatea în mod clandestin în timpul persecuțiilor
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
jurământul de credință față de republică erau prigoniți, slujbele religioase se țineau în cladestinitate. La început ele se țineau în casele diferitor credincioși. Un vitraliu care ilustrează aceste slujbe este cel al capelei La Tullèvrière din localitatea Saint-Étienne-du-Bois executat de maistrul sticlar Meuret. Vitraliul, creat înainte de reconstrucția capelei în 1875 este cel mai vechi vitraliu din seria celor dedicate memoriei războiului din Vendée și îl reprezintă pe abatele Ténèbre oficiind o mesă ilegală în casa lui țăranului local Joseph Brault. Nu există
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
iar în 2 februarie 1984 Guillaume Repin a fost beatificat de Papa Ioan-Paul al II-lea. Un vitraliu al Capelei "Saint-Louis-du-Champ-des-Martyrs", din Avrillé îl prezintă pe fericitul Guillaume Repin oficiind o mesă ilegală în timpul represiunii din Vendée, executat de maistrul sticlar Jean Clamens. François Nicolas, s-a născut în Saint-Martin-l’Ars-en-Tiffaufges la 11 ianuarie, 1761. Numit vicar la Chambretaud, a refuzat să depună jurământul de credință față de revoluția franceză, desfășurându-și activitatea în ilegalitate. Cu toate că era deghizat, a fost recunoscut de
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
-l cu piciorul.en face du Logis de Beauregard. O mică cruce de granit cu o placp comemorativă a fost ridicată în locul unde a fost martirizat. Uciderea abatelui Nicolas face obiectul unui vitraliu al bisericii din Chambretaud, executat de maisturul sticlar R. Desjardins din Angers în 1931 Abatele Cantiteau, paroh al localității Le Pin-en-Mauges în perioada 1785- 1817, a fost unul din cornicarii epopeii generalului Cathelineau. Acțiunile revendicative au început la slujba de la miezul nopții pe care a celebrat-o în
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
baionetă. Un vitraliu al bisericii Notre-Dame-de-l’Assomption din La Séguinière îl prezintă pe preotul Jean Buchet pe când oficiază o mesă ilegală în zorii zilei în pădurea Moulinard . Unul din stejarii seculari este prezentat în fundalul vitraliului. Vitraliul, realizat de maistrul sticlar Bordereau în perioada 1954-1957 a fost donat de muncitorii fabricii de pantofi din localitate dovadă că memoria războiului din Vendée este vie nu numai în rândurile populației rurale dar și în cea a muncitorilor din industrie, care erau foarte puțini
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
Fiind arestat, este dus la Nantes unde este condamnat la moarte și executat la 28 noiembrie 1797. Un vitraliu al bisericii din Beauvoir-sur-Mer arată drumul său spre locul de execuție, însoțit de soldați revoluționari. Vitraliul a fost executat de maiștri sticlari Uzureau și J.P. Pervez. Un alt vitraliu cu aceeași temă se află în În biserica Saint-Médard din Saint-Mars-la-Réorthe. Vitraliul a fost realizat de maistrul sticlar Degas în anii 1950. Vitraliile prezintă o importanță deosebită scoțând în evidență, ca și vitraliul
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]