971 matches
-
Fabricarea bomboanelor sticloase și a dropsurilor 2. Analiza bomboanelor 1.Fabricarea bomboanelor sticloase și a dropsurilor Bomboanele sunt produse zaharoase obținute din masa de caramel cu adaos de arome, coloranți și acizi organici, de obicei acid citric. Dropsurile sunt bomboane sticloase neumplute netede sau imprimate cu desene. Modul de lucru Se introduce într-un vas 100 ml apă, se aduce la fierbere, apoi se adaugă zahărul. După dizolvarea zahărului se urmărește temperatura zahărului dizolvat. Când soluția atinge temperatura de 115-117°C
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
concentrat. Siropul se usucă repede pe suprafața bomboanelor, zahărul cristalizează și în felul acesta se evită lipirea bomboanelor între ele. Bomboanele se ambalează în cutii sau pungi impermeabile și se depozitează în locuri lipsite de umezeală. 2. Analiza bomboanelor Bomboanele sticloase sunt neumplute pot fi obținute cu sau fără adaosuri de lapte, miere, cacao. Bomboanele umplute sunt formate dintr-un înveliș de caramel și diferite umpluturi : pastă de fructe, siropuri, fondant, jeleu, ciocolată, pralină. Bomboanele drajeuri sunt formate dintr-un miez
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
lapte, miere, cacao. Bomboanele umplute sunt formate dintr-un înveliș de caramel și diferite umpluturi : pastă de fructe, siropuri, fondant, jeleu, ciocolată, pralină. Bomboanele drajeuri sunt formate dintr-un miez de pralină, zahăr, cacao, fructe caramel, jeleu și un înveliș sticlos colorat cu coloranți alimentari. 2.1.Analiza senzorială Se examinează aspectul exterior, aspectul interior și se face degustarea produsului. Aspectul exterior Observarea exterioară trebuie să urmărească caracteristicile de culoare, formă, dimensiunile produsului, transparența și neuniformitățile referitoare la culoare. Din punct
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
trebuie să aibă suprafața lucioasă sau brumată, uscată, nelipicioasă, forma regulată. Fiecare produs are culoarea lui specifică corespunzatoare aromei folosite. Astfel, drajeurile cu cacao au culoarea brună, uniformă, caramelele cu lapte au culoarea de la galben până la brun, iar la cele sticloase culoarea corespunde aromei folosite. Aspectul interior Produsul se taie sau se rupe și se examinează vizual, omogenitatea masei, consistența, natura umpluturii. Degustarea Pentru a stabili defectele de gust și miros se degustă cantități mici. Aceste cantități vor fi cu atât
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
ajutor prețios în lucrările de clasificare ale porumbului. Dar cele mai prețioase rezultate s au obținut în cercetările de genetică, care au pus la dispoziție informații privind raporturile dintre diferite forme de porumb. Astăzi se cunoaște că modificarea de la porumbul sticlos la cel făinos este controlată de o singură genă, în timp ce modificarea de la porumbul sticlos la cel dentat constituie rezultatul mai multor gene. În clasificarea lui Sturtevant, există posibilitatea ca unele forme de porumb, diferite filogenetic, să fie incluse în aceeași
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
au obținut în cercetările de genetică, care au pus la dispoziție informații privind raporturile dintre diferite forme de porumb. Astăzi se cunoaște că modificarea de la porumbul sticlos la cel făinos este controlată de o singură genă, în timp ce modificarea de la porumbul sticlos la cel dentat constituie rezultatul mai multor gene. În clasificarea lui Sturtevant, există posibilitatea ca unele forme de porumb, diferite filogenetic, să fie incluse în aceeași grupă, sau forme asemănătoare filogenetic să fie încadrate în grupe diferite. Cunoștințele dobândite în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Comun un nivel ridicat al recoltei. Din rasa Românesc Comun pot fi evidențiate populațiile Românesc de Vânju Mare, Românesc de Maglavit, Românesc de Tigveni ș.a., ele remarcându-se prin vigoare generală bună, știuleți de formă cilindrică, lungi cu boabe galbene, sticloase, rezistente la secetă. În general, populațiile acestei rase, prin însușirile favorabile ce o caracterizează, constituie surse valoroase de gene pentru activitatea de ameliorare. Rasa Ardelenesc Rasa provine din formele de porumb existente în Transilvania, îndeosebi în nordul localității Cluj - Napoca
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cere sfatul în niște probleme fictive. Una dintre întâmplările care n-au avut loc era descrisă cam așa: „Eu mă îmbrățișam cu prietenul meu când, peste umărul lui, l-am văzut pe El, privindu-mă din umbră cu ochii lui sticloși.“ Aceasta este de fapt o fantasmă frecvent întâlnită în erotismul femeii care se dorește adorată de toată lumea, fără a mai fi necesar să facă eforturi pentru a-și dovedi loialitatea. Această fantasmă atestă faptul că atunci când femeia și-a dezvoltat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sensul în care este integrată mai curând ca sugestie decât ca factor explicit. În montajul imaginilor predomină ralantiul, semantizarea lentă, iar ca instrument bisturiul, care decupează doar aparent cu indiferență. Nu cerebralul, ci arbitrarul este absent: „Lama taie orice;/ zâmbetul sticlos/ nu lasă speranțe./ Stă sub apă, subțire,/ gata să separe/ orice imagine/ de modelul ei viu./ Secționare nesângeroasă./ În fisură se preling/ aburi otrăvitori./ Cel viu rămâne/ pentru totdeauna singur./ Imaginea mai plutește o vreme./ Se descompune apoi/ într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
1942, cu lanțuri la picioare, legați câte doi, într-un convoi de vreo patruzeci de deținuți de drept comun, escortați de gardieni și soldați, am ajuns în Gara de Sud. Era un ger groaznic. Ziua fusese călduț iar zăpada era sticloasă. Lunecam în dreapta și în stânga și brățara ruginită a lanțului ne provoca răni și dureri acute. Gara forfotea de lume: soldați care mergeau pe front, patrule românești și nemțești, tot felul de oameni, cu și fără căpătâi, atmosfera stării de nesiguranță
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
densitate, grele dor, de aceea și el inventat, nestrăbătute nume de pitoresc în toate părțile, Valea Streiului cu una din căile regelui, nu drepte sînt căile cele scurte, cum greșit calculează elinii, ci îndrumate pe sub Nor, Subcetate masă de neted sticlos, burtă de pește de nor de versantul din răsărit, Subcetate Caransebeș linia părăsită, porțiunea cu cremalieră, antropică rarefiată cît sălbăticiunea omul este în prezență, preistoricele lui instalații de autoinstalare, dinamită care ai întors cu fundul în sus balena spațiu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autobuzul, roșeață din zarea contra soarelui, fenomene de senin, ce putem noi? învățăturile peisaj vin în cute de brad, încremenită marea cădere, cît sare de pe vulpe în sus, m-am repezit la jumătate cărarea, întorc din bot cu trenul dedesubt, sticloși sînt pașii mei în ochi, explicație pe sucirea cozii, în Ghimeș resemnată priveliștea, cu neputință să iei psihologia linear, vezi ce panaramă îi fac babii! ți-am zis că am o mînă subțire! hai afară! vezi ce-ți fac eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
E o mare densă, radioasă, placidă, foarte frumoasă. Ar trebui să fie foci, astăzi înseși valurile par foci, dar scrutez în zadar apa cu binoclul meu. Pescăruși uriași, cu pliscuri galbene, cocoțați pe bolovani se holbează la mine cu ochi sticloși, lucitori. Un cormoran smântânește marea de glicerin\. Stâncile sunt năpădite de fluturi. Temperatura se menține ridicată. Continuu să-mi spăl rufele și să le usuc pe pajiște. Am înotat zi de zi și mă simt în formă și saturat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a plonja, vedeam încrengăturile întunecate ale ierburilor de mare legănându-se încet, și peștii săgetând printre ele. Am înotat liniștit, urmărind acea „viziune a înotătorului“ asupra mării și simțind, o clipă, că posed și sunt posedat. Marea era o câmpie sticloasă, care se bomba ușor, mișcându-se lent pe lângă mine, de parcă ar fi înălțat, îngândurată, din umeri, suportându-și indiferentă adoratorul. Câțiva pescăruși mari, cu cele mai galbene pliscuri posibile, se adunaseră să mă contemple. Nu mă mai îngrijora ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
teatrul, și asta nu-i puțin. În acel moment se deschise ușa și Pamela își vârî capul înăuntru. După care, clătinându-se agățată de clanță, pe jumătate intră, pe jumătate căzu în cameră și se uită la noi cu ochi sticloși. Purta un pardesiu și, evident, tocmai se întorsese acasă. Era încă frumoasă, cu o coamă de păr cărunt, ondulat, acum cam soios. Colțurile gurii mânjite de ruj i se lăsau în jos, într-un rânjet agresiv și nefericit. Se uită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu era nimic de văzut, am început să studiez valurile săltărețe. Am identificat vreo două pete mari brune, ca fiind alge plutitoare, mai era și o buturugă smucită care-și înălța întruna un capăt la suprafață, câțiva pescăruși cu ochi sticloși, un cormoran care-mi întunecă brusc luminosul cerc vizual. Pe urmă, fără nici un motiv special, mi-am schimbat poziția, astfel încât lentilele vrăjite și dilatatoare să se mute dinspre apă către uscat. Zăream valurile spărgându-se de stâncile galbene de la piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sumbră, culorile radioase, vibrante ale stâncilor, iarba verde de o parte și de alta a drumului, mașina galbenă a lui Gilbert. Nu adia nici o suflare de vânt, nici cea mai firavă briză. Marea era de un calm amenințător, total netedă, sticloasă, lucioasă, uleioasă, de un azur uniform. Pe întreaga întindere a orizontului țâșneau fulgerări mute, iluminații extraordinare, ca niște vaste, foarte îndepărtate focuri de artificii, sau ca lugubre experiențe atomice. Nici un nor, nici un tunet, doar aceste uriașe izbucniri de lumini fugitive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Arăta ridicol de tânără, și avea acel aer de școlăriță îngrijorată și prostuță, pe care-l arbora uneori. Perry ședea cu picioarele întinse sub masă și coatele proptite pe tăblie. Fața lui mare lucea de transpirație [i ochii îi erau sticloși. Se poate să fi fost beat. James spuse doar atât: — Peregrine! Peregrine, fără să se miște, cu ochii sticloși ațintiți drept în față, vorbi: — Dacă ați discutat despre cine l-a ucis pe Charles sau, mai bine-zis, cine a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ședea cu picioarele întinse sub masă și coatele proptite pe tăblie. Fața lui mare lucea de transpirație [i ochii îi erau sticloși. Se poate să fi fost beat. James spuse doar atât: — Peregrine! Peregrine, fără să se miște, cu ochii sticloși ațintiți drept în față, vorbi: — Dacă ați discutat despre cine l-a ucis pe Charles sau, mai bine-zis, cine a dat greș când a încercat să-l ucidă, eu sunt acela. — Perry... — Numele meu e Peregrine. — Dar, Peregrine, pentru ce naiba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
trăgeau neîncetat. Erau înconjurați... Unul din camarazi, Anton, prăbușit cu fața culcată pe un braț, cu capul zdrobit de o grenadă, zăcea fără suflare, într-o baltă de sânge. Altul, Calistrat, prăbușit pe spate zăcea cu pieptul sfârtecat și ochii sticloși privind spre cer. Căpitanul și ceilalți camarazi, cu sufletele încrâncenate, se descoperiră și se închinară pentru sufletele lor. Tudosă citi din sfânta carte, rugăciunea pentru îngropăciune. Trebuiau să dispară, cât mai repede din bătaia armelor. Și, într-o goană bezmetică
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul stâng. În același timp o rafală scurtă și milițianul căzu pe spate ciuruit... de sub caschetă parul negru, țigănos, îi țâșni afară, și rămase cu ochii sticloși spre cerul înstelat. Trebuia să-și schimbe locul.. știa că în urma lui veneau, în valuri, ceilalți. O rupse la fugă, mai mult într-un picior, până ieși din bătaia gloanțelor... și gâfâind, se opri în fața unui gorun bătrân. Se lăsă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prea-plinul... Ecoul hohotului gutural, al maiorului, nu se stinse, bine, înghițit de pădure, că-i urmă un trosnet scurt și surd de pistolet. Țintit drept între sprâncene, comandantul trupelor de securitate din Munții Neamțului, se prăbuși ca fulgerat.. cu ochii sticloși, plini de mirare, îndreptați spre Căpitanul Baltă.. Câteva clipe, toți securiștii încremeniră ca niște statui, cu armele întinse înainte. Întâlnindu-i privirea, toți avură o fulgerare de șovăire.. dar, în clipa următoare, instinctiv năvăliră asupra lui și, mai mult de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la liceul Laurian, filozofia, profesorul Ghiță Mărgărit intervenea fulminant pentru ca, în hohotele sălii, să pună punctul pe „i”. Îl cunoșteam doar din vedere. Odată, aflându-se într-o stare de echilibru precar, l-am zărit așteptând pe trotuar cu ochi sticloși. Portretul pe care Lucian Raicu i-l face(Lucian Raicu, Nicolae Labiș, editura Eminescu, 1977, p. 21-23. ) este exact. „Romanul oricât de succint al formației lui Labiș, spune L. R., nu poate ignora ce a însemnat pentru adolescentul «lacom și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era deja bine pentru noi. - Pepino mi-a spus ceva, da’ am zis că râde de noi. Părințelul chiar râde: nu mi-a venit să cred, zău, am zis că face mișto. Hansi Îl fixează pe Pepino cu privirea lui sticloasă și imobilă, dar Pepino se zbuciumă și se-ncurcă În mugete. - Mi-a spus cinci mii de căciulă, trântește Andrei, și deja Îmi dau seama cam ce are el În cap. - E enorm, zic. Poate cinci mii pentru amândoi, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu numele Teodorovici. A murit în 1992, la 70 de ani. NAE NICULESCU Mă întâlnesc cu doctorul Nae Niculescu de câte ori privesc pe geam, de la masa unde lucrez, către Spitalul de copii. Dimineața, edificiul este o oglindă a soarelui; printre flăcările sticloase citesc un mesaj pe care îl trimite, luminos, întemeietorul acestui mare spital, care a fost Nae Niculescu, în întuneric; prin dreptunghiurile ferestrelor ample, mi se pare că Nae privește viața, pe care a iubit-o mult și care i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]