693 matches
-
o supraveghere corespunzătoare în scopul identificării persoanelor pretabile la activități dușmănoase sub acoperirea religiei sunt următoarele: - bisericile cultelor legale și casele de rugăciuni ale tuturor cultelor; - mănăstirile și schiturile care aparțin cultelor legale, precum și altele care aparțin unor culte tolerate (stiliști) ori care au aparținut unor ordine și congregații interzise (franciscani); - locuințele sau locurile de muncă ale unor persoane fanatice care fac parte din sectele sau grupările religioase ilegale, unde există suspiciuni că se țin adunări clandestine, se multiplică ori se
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a înregistrat în țara noastră reduceri importante. Numărul credincioșilor este în continuu regres.” Notă privind unele aspecte din activitatea nocivă a cultelor și sectelor, 10.05.1981: „Activează în mod legal, pe bază de statut, 13 culte. Cultele romano-catolic și stilist sunt tolerate, iar fostul cult greco-catolic, sectele și alte grupări religioase ilegale activează în mod clandestin.” ORTODOCȘI Primul caz prezentat este al unui preot urmărit pe o perioadă îndelungată de timp, încă de pe vremea când urma seminarul. După ce a executat
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acționa pentru a trezi suspiciunile lui P.P. în ceea ce privește activitatea în cadrul Bisericii nr. 2, faptul că e mai activ decât G.N., care a îmbătrânit și nu mai depune același interes și dăruire în ceea ce face. [...] cpl. Juncu Mircea lt. Rus Vasile,, STILIȘTI Securitatea își alegea cu atenție informatorii. Principalul motiv era că prin aceștia putea controla un întreg mediu. În cazul stiliștilor, de exemplu, informatorul „Horia”, făcând parte din delegația cultului stilist, plasat la un nivel de unde avea acces la informații și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
care a îmbătrânit și nu mai depune același interes și dăruire în ceea ce face. [...] cpl. Juncu Mircea lt. Rus Vasile,, STILIȘTI Securitatea își alegea cu atenție informatorii. Principalul motiv era că prin aceștia putea controla un întreg mediu. În cazul stiliștilor, de exemplu, informatorul „Horia”, făcând parte din delegația cultului stilist, plasat la un nivel de unde avea acces la informații și persoane de rang înalt, putea da note informative despre cele mai importante probleme ale cultului. Faptul că putea influența cererile
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dăruire în ceea ce face. [...] cpl. Juncu Mircea lt. Rus Vasile,, STILIȘTI Securitatea își alegea cu atenție informatorii. Principalul motiv era că prin aceștia putea controla un întreg mediu. În cazul stiliștilor, de exemplu, informatorul „Horia”, făcând parte din delegația cultului stilist, plasat la un nivel de unde avea acces la informații și persoane de rang înalt, putea da note informative despre cele mai importante probleme ale cultului. Faptul că putea influența cererile delegației și negocierile, Securității nu i s-a părut suficient
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Securității nu i s-a părut suficient. Pentru a deține controlul absolut, trebuia promovat „Horia” în funcția de șef al cultului. Sesizare cu nr. 12564 29.03.1952, Prezidiul Marii Adunări Naționale trimite memoriile lui I.M. „președintele cultului creștin tradiționalist stilist”, prin care acesta solicită recunoașterea cultului: „În 1946 și 1947, Ministerul Cultelor a recunoscut provizoriu fracțiunile stiliste conduse de G.I. din T.N. și I.M. din M.P. Odată cu apariția Legii nr. 177 din 04.08.1948, toate cultele au fost obligate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
prezent vreuna din fracțiunile stiliste, pe considerentul că nu există diferențe dogmatice între acestea și Biserica Ortodoxă Română. Memoriile lui M., adresate Prezidiului Marii Adunări Naționale, au în parte și scopul de a dovedi că există diferențe dogmatice între cultul stilist și cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între timp, G.I. a fost înlocuit de la conducerea fracțiunii de la T.N. cu fanaticii dușmănoși G.T., I.M., U., N. și alții. În 1951 majoritatea preoților și călugărilor stiliști, instigați de M.N.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dogmatice între cultul stilist și cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între timp, G.I. a fost înlocuit de la conducerea fracțiunii de la T.N. cu fanaticii dușmănoși G.T., I.M., U., N. și alții. În 1951 majoritatea preoților și călugărilor stiliști, instigați de M.N. de la schitul C., Reg. București, l-au părăsit pe I.M., acuzându-l de „atitudine democratică”, alăturându-se lui G.T. În baza probelor prezentate în legătură cu instigările lui G.T. și a complicilor săi, au fost reținuți în 13.02
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
preoți-călugări, 9 parohii, o mănăstire cu 9 călugărițe și cca 800 de credincioși în reg. Bacău, Putna și București. M. trasează preoților și credincioșilor din subordine directive în sensul să se supună autorităților. M. este utilizat pentru diversiune în mediul stiliștilor împotriva fracțiunii M.N. Concluziuni: În RPR activează două fracțiuni stiliste: gruparea lui M.N., condusă de elemente dușmănoase și gruparea lui I.M. Deși cultul este ilegal, stiliștii activează nestingheriți. Organele DGSS duc muncă informativă în mediul cultului pentru depistarea elementelor dușmănoase
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
directive în sensul să se supună autorităților. M. este utilizat pentru diversiune în mediul stiliștilor împotriva fracțiunii M.N. Concluziuni: În RPR activează două fracțiuni stiliste: gruparea lui M.N., condusă de elemente dușmănoase și gruparea lui I.M. Deși cultul este ilegal, stiliștii activează nestingheriți. Organele DGSS duc muncă informativă în mediul cultului pentru depistarea elementelor dușmănoase, care își desfășoară activitatea sub masca cultului și pentru sancționarea acestora. Ministerul Cultelor nu și-a clarificat atitudinea față de cult, astfel că stiliștii nu sunt interziși
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cultul este ilegal, stiliștii activează nestingheriți. Organele DGSS duc muncă informativă în mediul cultului pentru depistarea elementelor dușmănoase, care își desfășoară activitatea sub masca cultului și pentru sancționarea acestora. Ministerul Cultelor nu și-a clarificat atitudinea față de cult, astfel că stiliștii nu sunt interziși ca „Martorii lui Iehova” sau adventiști reformiști și nici statutul lor nu a fost aprobat. Propuneri: A se comunica Prezidiului Marii Adunări Naționale: reglementarea situației legale a stiliștilor este de competența Ministerului Cultelor; organele DGSS au demascat
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nu și-a clarificat atitudinea față de cult, astfel că stiliștii nu sunt interziși ca „Martorii lui Iehova” sau adventiști reformiști și nici statutul lor nu a fost aprobat. Propuneri: A se comunica Prezidiului Marii Adunări Naționale: reglementarea situației legale a stiliștilor este de competența Ministerului Cultelor; organele DGSS au demascat și vor demasca elementele dușmănoase care-și desfășoară activitatea sub masca cultului stilist.” Notă informativă, sursa „Horia”, 27.08.1954: „După audiența delegației stiliste la conducerea Guvernului, aceeași delegație (compusă din
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
statutul lor nu a fost aprobat. Propuneri: A se comunica Prezidiului Marii Adunări Naționale: reglementarea situației legale a stiliștilor este de competența Ministerului Cultelor; organele DGSS au demascat și vor demasca elementele dușmănoase care-și desfășoară activitatea sub masca cultului stilist.” Notă informativă, sursa „Horia”, 27.08.1954: „După audiența delegației stiliste la conducerea Guvernului, aceeași delegație (compusă din călugării D.H., delegatul lui G.T., M.M., E.P. [informatorul nostru] și preotul V.A.) au prezentat o schemă de organizare și situația statistică
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
sursa „Horia”, 27.08.1954: „După audiența delegației stiliste la conducerea Guvernului, aceeași delegație (compusă din călugării D.H., delegatul lui G.T., M.M., E.P. [informatorul nostru] și preotul V.A.) au prezentat o schemă de organizare și situația statistică a cultului stilist. Situația prezentată de delegația stilistă nu este reală, deoarece din cei 50 674 de credincioși cât au dat pe situație, în fond nu au decât max. 7 500 de credincioși. Din 4 mănăstiri pe care le au ei în situație
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dau pe această schemă, două din ele nu există (la Codreni și Ileana, Reg. București). Situația prezentată de această delegație nefiind reală, tov. Ministru Constantinescu-Iași, le-a respins-o și le-a cerut să prezinte și un istoric al cultului stilist. În urma acestui caz, călugărul D.H. considerându-se «neîndreptățit» de tov. Ministru Constantinescu-Iași, în ziua de 25 iunie a luat delegația și a mers în audiență la conducerea Guvernului; nefiind primiți, au depus la secretariatul Președinției Consiliului de Miniștri o plângere
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
iunie a luat delegația și a mers în audiență la conducerea Guvernului; nefiind primiți, au depus la secretariatul Președinției Consiliului de Miniștri o plângere împotriva tov. Ministru Constantinescu-Iași. La 10.07.1954, D.H. a întocmit un memoriu ca din partea clericilor stiliști din RPR, l-a tradus în limba rusă și l-a trimis Patriarhului Bisericii Ortodoxe din Moscova. În acest memoriu, H. arată că stilul vechi din RPR este neîndreptățit de Guvernul Român și, ca atare, cere sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la conducerea Guvernului cu asemenea probleme care pot fi rezolvate de Ministerul Cultelor. Tov. secretar de cabinet a spus delegației „Sunteți niște oameni care vă certați pentru șefie, vin fel de fel de indivizi care spun că ei sunt reprezentanții stiliștilor, așa că nu poate nimeni pune bază pe dvs., așa că eu vă sfătuiesc să vă lăsați de această meserie.” În continuare, tov. secretar le-a spus: „În mijlocul stiliștilor sunt fel de fel de elemente dușmănoase regimului, care încă și acum își
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
șefie, vin fel de fel de indivizi care spun că ei sunt reprezentanții stiliștilor, așa că nu poate nimeni pune bază pe dvs., așa că eu vă sfătuiesc să vă lăsați de această meserie.” În continuare, tov. secretar le-a spus: „În mijlocul stiliștilor sunt fel de fel de elemente dușmănoase regimului, care încă și acum își mai au legat de gât inițiala legionară și cu astfel de oameni noi nu voim să avem de-a face”. De asemenea, a mai spus: „Constituția în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
încă și acum își mai au legat de gât inițiala legionară și cu astfel de oameni noi nu voim să avem de-a face”. De asemenea, a mai spus: „Constituția în baza căreia dvs. cereți intrarea în legalitate a cultului stilist, acordă drepturi cetățenilor, dar cetățenilor cinstiți, care nu-s contra regimului nostru”. La afirmațiile tov. secretar, călugărul D.H. a afirmat: „Dacă nu se aprobă intrarea în legalitate a stilului vechi, mai bine prefer să merg în pușcărie”. După plecarea de la
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
apărut în anul 1924, în sânul Bisericii Ortodoxe Române, ca o mișcare de protest împotriva schimbării calendarului, efectuată în toamna acelui an. Această mișcare a fost sprijinită în scopuri de propagandă politică de PNȚ și legionari. La rândul lor, conducătorii stiliști au susținut efectiv pe legionari. Astfel, cu ocazia unor acțiuni ale legionarilor în 1940 la Tg. Neamț, stiliștii, sub directa conducere a călugărului G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în toamna acelui an. Această mișcare a fost sprijinită în scopuri de propagandă politică de PNȚ și legionari. La rândul lor, conducătorii stiliști au susținut efectiv pe legionari. Astfel, cu ocazia unor acțiuni ale legionarilor în 1940 la Tg. Neamț, stiliștii, sub directa conducere a călugărului G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate din elemente legionare și PNȚ-Maniu. În timpul războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
rândul lor, conducătorii stiliști au susținut efectiv pe legionari. Astfel, cu ocazia unor acțiuni ale legionarilor în 1940 la Tg. Neamț, stiliștii, sub directa conducere a călugărului G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate din elemente legionare și PNȚ-Maniu. În timpul războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri represive. După 23 august 1944, stiliștii s-au reorganizat, obținând din partea Ministerului Cultelor recunoașterea sub numele de „Cultul creștin
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
unor acțiuni ale legionarilor în 1940 la Tg. Neamț, stiliștii, sub directa conducere a călugărului G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate din elemente legionare și PNȚ-Maniu. În timpul războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri represive. După 23 august 1944, stiliștii s-au reorganizat, obținând din partea Ministerului Cultelor recunoașterea sub numele de „Cultul creștin tradiționalist”. În urma unor certuri interne pentru conducere, în 1946 stiliștii s-au
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate din elemente legionare și PNȚ-Maniu. În timpul războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri represive. După 23 august 1944, stiliștii s-au reorganizat, obținând din partea Ministerului Cultelor recunoașterea sub numele de „Cultul creștin tradiționalist”. În urma unor certuri interne pentru conducere, în 1946 stiliștii s-au împărțit în două grupări cu două conduceri diferite, dar cu aceeași doctrină. În această situație
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri represive. După 23 august 1944, stiliștii s-au reorganizat, obținând din partea Ministerului Cultelor recunoașterea sub numele de „Cultul creștin tradiționalist”. În urma unor certuri interne pentru conducere, în 1946 stiliștii s-au împărțit în două grupări cu două conduceri diferite, dar cu aceeași doctrină. În această situație i-a găsit Legea Cultelor din 1948, în baza căreia ambele fracțiuni au înaintat Ministerului Cultelor statute de organizare, cerând să fie aprobate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]