3,752 matches
-
iar noi, mucimea cartierului, n-am făcut decât s-o zdrăngănim, s-o îngânăm la fereastra locatarilor. Sincer, neîncrederea inițială a oficialilor care mă premiaseră m-a rănit mult. Noroc de nea Onuț care, bucurându-se de toată încrederea și stima lor, i-a convins că eu și numai eu un talent care se naște rar, foarte rar, am fost creatorul. Și vecinul acela de la fereastra apartamentului de la etajul întâi, care mă făcuse, la bis, să cedez insistențelor de a cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe cer este indiciu al trecerii timpului. Noi stăm de multe ori pe plajă admirând marea, nopțile. Aici nopțile sunt blânde ( ai citit, nu? romanul lui F. S. Fitzgerald) și călduțe. Aerul este curat și în atmosferă plutește iubirea. Cu stimă și respect, Augustin Soul. Atlantida Era soare afară. Stătea întins pe plută, cu hainele îmbâcsite de sare, navigând în derivă pe apa liniștită. Avea părul blond, mătăsos, firav, care își păstrase încă strălucirea. Din cămașa sa albă rămăseseră doar bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
a îndreptat spre florărie. A comandat un splendid buchet de trandafiri roșii și a scris pe cartea de vizită următoarele: „Pentru tine, pentru că te-am reîntâlnit după atâtea luni de zile răstimp în care te-am simțit mereu aproape. Cu stimă, Băiatul din parc.” A ținut să se semneze cu cuvintele Ceciliei. Văzându-l cât de emoționat scria, fetele de la florărie au observat: —Trebuie să fiți tare îndrăgostit de fata căreia îi trimiteți acest buchet. N-am văzut-o din toamnă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
se părea atât de greu, atât de sălbatic, încât privea biruirea lui doar ca pe o amăgire amară și cu neputință de îndurat. Răscrucea pe care o avea în fața lui era cum nu se poate mai clară: s-aleagă ori stima lumii și grozăvia din sufletul său, ori împlinirea lăuntrică și ocara lumii - nu știa. Alteori, dimpotrivă, își spunea că totul este doar o chestiune de atitudine, iar faptul că fetița îl tulbură până la 1 Dragostea este aceeași pentru toți (în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este ca, pentru roadele muncii mele dobândite prin atâta trudă, tuturor celorlalți să li se nască acel minunat licăr de admirație și de prețuire-n gând și-n inimă, care nu se scandează niciodată, dar care, din respect și din stimă, te face, fără să vrei, să te ridici supus în picioare și să-ți descoperi capul. Abia aceasta este adevărata miză și cea mai însemnată, restul fiind doar lucru de bravadă, în sinceritatea căruia nu te poți încrede niciodată pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu bietul nostru muncitor se face vinovat de această stare de fapt, ci societatea care a eșuat lamentabil în sarcina de a-l civiliza. Nu este nici o rușine să lucrezi pe șantier, din contra, dacă ești bun profesionist, meriți aceeași stimă ca un medic sau ca un profesor. Dar este rușinos să fluieri femeile pe stradă atunci când, la mii de kilometri de tine, unul dintre colegii de breaslă se înclină în fața lor. Licoarea magică și sensul contemplației Dacă omul nu bea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se pune o întrebare. Trăiesc pentru a munci? Îmbătrânesc, fiecare ființă umană îmbătrânește. Sensul vieții se poate schimba, nu în funcție de anii care trec, ci de vârstă. Cu Karl Rahner și Joseph Ratzinger, am participat la Conciliul Vatican II (1962-1965). În ciuda stimei reciproce, Ratzinger și cu mine suntem în dezacord substanțial cu privire la revoluția culturală din 1968 cu cererile sale iluministe de emancipare, reformă, transparență și toleranță. Revoltele studențești din 1968, începute la Berkeley în California și Ann Arbor în Michigan, ajunse până la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dată când un individ sau un grup de indivizi își amintesc că lupta inevitabilă a competiției nu trebuie îndreptată în dezavantajul oamenilor și al umanității, contribuie la umanizarea competiției însăși și fac posibil, chiar și în cadrul concurenței economice, respectul reciproc, stima față de semeni, medierea și reconcilierea. Astfel ia naștere onestitatea, chiar și în sfera diferitelor interese. Aceasta din urmă devine în consecință stabilă când, în anumite medii, se creează un conflict atât de strâns de interese încât ruperea unei singure linii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de a-și cunoaște părinții. Acum apar și primele rapoarte ale studiilor realizate preponderent de psihologi începând cu anii 1930, care demonstrau că o serie de copii/tineri adoptați au eșuat în a-și construi identitatea de sine, prezentau o stimă de sine scăzută, nu și-au consumat și prin urmare nu au depășit durerea pierderii relațiilor primare. Aceste probleme au fost puse de psihologi pe seama lipsei informațiilor despre propriile origini ca rezultat al practicii adopțiilor închise, confidențiale, care limitau accesul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fetele au manifestat mai multă curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost culese în perioada 1987-1992 interviul pentru copii si pentru părinți o scală a percepției de sine (Self-perception profile for children, Harter, 1985) în general copiii nu par a manifesta confuzie atunci când li se vorbește despre părinții biologici, iar stima de sine nu le este afectată din punct de vedere cognitiv, copiii nu par însă a înțelege mai repede și mai ușor implicațiile adopției Gross, 1997, Chicago, SUA evoluția relațiilor dintre părinții adoptatori și părinții biologici în cadrul adopțiilor proiectate inițial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
14 ani Family Structural Openness Inventory Adoption Communication Openness Scale Self-Perception Profile for Children Child Behavior Checklist cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. copiii care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gradul de comunicare despre adopție. nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Efectele adopției deschise asupra părinților adoptatori Oponenții adopțiilor deschise consideră că, în general, contactul dintre părinții biologici și membrii familiei deschise poate crește semnificativ sentimentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu apartenența rasială. De semnalat însă că, aceste probleme au cunoscut o regresie odată cu trecerea de vârsta adolescenței. Un alt aspect important relevat de studiul lui Altstein și Simon 199 în cea de-a treia etapă (1983-1984), face referire la stima de sine a copiilor adoptați. Autorii nu au găsit diferențe din acest punct de vedere în funcție de rasă. Pe lângă aspectele legate de procesul de adaptare a copiilor adoptați transrasial, o serie de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mama biologică. În concluzie, așa cum se poate constata, studiile susțin viabilitatea adopțiilor transrasiale și transetnice. Copiii nu manifestă confuzie din punct de vedere al propriei identități și prezintă sentimentul apartenenței la propria rasă; de asemenea copiii prezintă o dezvoltare a stimei de sine similară cu a celorlalți copii/tineri, nu manifestă probleme comportamentale deosebite, se adaptează și obțin rezultate bune la învățătură. Toate aceste aspecte par însă a fi influențate de o serie de factori: Aspectele ce caracterizează copiii adoptați vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-a semnalat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat, cât și evaluarea opțiunilor sale de a face față conflictelor, întrebărilor, provocărilor, stigmei etc, considerate a fi părți integrante ale experienței adopției. La rândul ei, interpretarea este influențată, pe de o parte, de o serie de variabile personale precum: stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut și un simț
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe de o parte, de o serie de variabile personale precum: stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut și un simț al controlului slab tind să evalueze negativ experiența adopției și să utilizeze strategiile de coping mai puțin eficiente în procesul de adaptare. De aici se structurează două categorii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor tulburări psihopatologice 272, asupra declanșării ulterioare a unor comportamente antisociale 273 și a abuzului de substanțe 274. Surprinzătoare au fost influențele genetice asupra randamentului școlar, al stimei de sine, al intereselor și al atitudinilor 275. Cu toate că rezultatele studiilor susțin influența eredității asupra diferitelor dimensiuni ale dezvoltării, trebuie să acceptăm în egală măsură importanța mediului. Separarea între ceea ce este moștenit, respectiv ceea ce este dobândit nu poate fi făcută
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul, motivația, performanța, interacțiunea socială și bunăstarea acestora 346. Analizele contemporane asupra acestui fenomen își au rădăcinile în lucrările lui Erving Goffman. Acesta definea stigmatul ca fiind un atribut care discreditează profund individul 347. Este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a popoarelor, cel puțin în fața morții. Vă aduc omagiul meu de profundă recunoștință pentru toată munca ce depuneți în triumful ideii de cremațiune umană și vă rog a transmite tuturor domnilor membri ai Soc. "Oganj", expresiunea sentimentelor mele de înaltă stimă, de mulțumire și de neștearsă amintire ce le voi păstra totdeauna; iar d-lui Camba, acest eminent amic pe care regret că nu-l cunosc personal și admirabil traducător al celor scrise de mine și grație căruia am fost relevat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cerul în aparență gol, cu gândurile săltându-i aiurea între prezentul cenușiu, trecutul cu amintiri amestecate și viitorul indefinit. Fusese și el vreodată un om mulțumit de soarta sa? Avusese și el parte de dragostea unei femei? Se bucurase de stimă din partea colegilor din redacția ziarului unde lucrase, până când soarta nenorocită și boala îl scoseseră pe tușă, transformându-l, la treizeci de ani, într-un pensionar jalnic, izolat de toată lumea din jurul său?... Asemenea întrebări și altele de același fel îl urmăriseră
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vremuri grele. Toate evenimentele crunte din lagăr sunt rememorate peste ani de Hans în cheie sonoră, anumitor motive și teme li se certifică putința cathartică și simbolică. Atuul șvabilor este credința în lucrul bine făcut. Efortul uman este demn de stimă și, în concepția lor, inatacabil. De aceea, strădania sovieticilor de a-i folosi, după "reeducare", ca pioni ai comunismului în România, nu pare a avea sorți de izbândă. Ei detectează pe viu direcția socială greșită, impostura. Lecția nobilă transmisă de
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
Acești oameni cu diplome universitare obținute în marile capitale occidentale, vorbitori de patru-cinci limbi străine, inovatori, la scară mondială în domeniul materialelor și tehnicilor de construcție, familiarizați cu viziunile arhitectonice ale vremii lor, nu erau cu nimic mai prejos în stima publică decât contemporanii lor din spațiul literaturii, ale căror nume pot fi rostite pe nerăsuflate până și de copiii din ciclul primar: Eminescu, Creangă, Caragiale, Alecsandri. Cine străbate de la un capăt la altul Calea Victoriei ar trebui să se gândească pentru
Ispitele istoriei mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6996_a_8321]