1,189 matches
-
Stoica Publicat în: Ediția nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului În umbra casei tale cu ochii la ferestre Ți-ai întrebat un gând ...dacă te iubește Acesta visător nu ți-a răspuns curând Și s-a ascuns stingher după un alt gând. L-ai căutat tăcută printre alte gânduri Dar el lăsase-n urmă doar rânduri, albe rânduri Scrise cu-ntrebări ce răspuns n-aveau Cioturi învechite care te răneau. Ai întrebat vântul care pribegește Dacă sufletul i-
NELINIȘTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/363526_a_364855]
-
de miresme-n seară Și dorințe legănate-n undă. Se cunună, Lore. Iată... -Vântule tu ești dator Ca să porți a ei solie Peste globul rotitor. Lore plânge și visează Visul se transformă-n dor, Cu pas stins merge prințesa În stingherul dormitor. Referință Bibliografică: Loreley si visul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LORELEY SI VISUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362424_a_363753]
-
nou să cadă Către pământ, la acei copii care aduc cu al lor zâmbet Pe lume-atâtea bucurii, și veselie, și descântec... Dar, deodată vede chipul unui copil într-un ungher, Ce trist și palid pare pruncul! E supărat și e stingher... Privindu-l cu iubire fulgul își spuse-atuncea cu mirare: „E-atât de alb încât îmi pare că e un fulg un pic mai mare!” Și curios să înțeleagă de ce nu e acum la joacă, Micuțul fulg tot încercă pe copilaș
PRIETENIE CU UN FULG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362491_a_363820]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > LERUI LER Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lerui Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
mi-au rămas doar fenomene mirajul uliței din sat, îmi saltă dorul în poeme. Jăratecul din vatră, unde făceam grăunțe copate, mi-a rămas un rai de șoapte, când plină de mister, luna mă privea-n noapte, cum mă furișam stingher, să fur spuma de pe lapte. (Cannes, 23 februarie 2010) Maria Cozma, Paris, 20 decembrie 2011 Referință Bibliografică: Dor de sărbători / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
-ntinde incendiul târând verdele din frunza-i ce naufragiază la orizontul firii; vocea aurului negru e întărită-n sfârșire și nici nu ne putem închipui cât de mulți sunt sclavii ce așteaptă să fie dezrobiți de fericire. Pe un vid stingher s-ar abandona-n cunoașteri, desprinzându-se de viețuire, prinși în panica plăcerii cu fiecare stea pe cer. Într-un strănut cosmic s-ar redeschide era, șoptind rupți de lumină-n infinit: ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respiră Terra
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
mai doare un vis îți sunt rană deschisă mi-esti prin vise proscris. inutile cuvinte s-au pierdut printre noi și soldați fără vină ne-au murit în război. într-o toamnă în care amândoi am pierit. eu,o frunză stinghera tu,copac desfrunzit. Referință Bibliografica: Inutile cuvinte / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
INUTILE CUVINTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360799_a_362128]
-
-i aflau de urme. Și ca și mamă-sa, în munți, De lume să se fure, Plecă pe tâmple și pe frunți De piatră și pădure. Stăpân pe codri și pe cer Cu turma de mioare, În gând se întreba stingher: - Au cine mi-s eu, oare, Acesta ce a fi nu par De-un soi cu lumea toată? Cum mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să știi ce vrei să știi Urmează-mă
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
pot să uit, mereu îmi dă târcoale Același gând, tot mai apăsător, De ce nu poate Mama să se scoale Din patul ei ca umbra unui nor? Parc ' o aud strigându-mă pe nume Și-așa mă simt de singur și stingher Precum atunci când a plecat din lume Să-și odihnească sufletul în cer! Nici în ceasornic timpul nu mai bate, A încremenit acolo sus în cui, Camera ei cu lacrimile toate Parcă mi-e teamă încă s-o descui... Nu pot
NU POT SĂ UIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364135_a_365464]
-
-napoi, / Să nu rămân uitată-n toamne, / Vreau să ne regăsim în doi! Adesea mă gândesc la tine / Și știu că și tu faci la fel, / Când îmi e rău și când mi-e bine, / Cu tine nu sunt om stingher. // Îți datorez doar mulțumire, / Mi-ai dat părinți, mi-ai dat copii, / Ei mi-au adus doar fericire, / Doresc cu noi, mereu să fii.” Mai mult decât atât, autoarea se roagă: „Răspunde-mi, Doamne, la scrisori...”, în care își reînnoiește
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
impresionează: „Pășesc, privind tot înainte, Prin frunzele ce cad foșnind/ Crâmpei de vise ostenite,/ Tresar sub pasu-mi obosit,/ Zadarnic ochii mei mai cată,/ Prin vechiul Aladin ochean -/ O rază limpede, curată,/ Pe care-o vreau...dar n-o mai am!// Stingher tu treci pe lângă mine,/ Și ierni aduci și vânturi reci.../ Oh! te cunosc atât de bine,/ Destin al meu, la cine pleci”// („Destin”, pag 30) „Pășesc privind tot înainte”, același mers al sufletului bolnav de dragoste care este de fapt
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați. Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde neplăcut în urechi. Trenul a pornit imediat. Optez pentru compartimentul din mijloc. Acolo, tangajul vagonului este suportabil. Îmi așez valiza deasupra, pe suporții solizi pentru bagaje, alegând locul de lângă geam și verificând dacă se deschide
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
fier. Sunt înnebunit că iarăși o pierd în acest important moment din viață. Cineva nevăzut spintecă liniștea cu un fluierat strident, locomotiva îi răspunde cu un pufăit. Sar pe prima treaptă a vagonului. Trenul se pune încet în mișcare. Gara stingheră rămâne în urmă. Urc mai departe și ușa se închide brusc, automat, scârțâindu-mi timpanele și mintea, cu zgomot sonor de fiare. E un accelerat ciudat, singuratic, cum n-am mai întâlnit până atunci. Ca întotdeauna, mă uimește schimbul locomotivei
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
singură femeie Am să aprind în tine o scânteie Ce va încinge-n trupul tău iar dorul. În nopți de basm noi vom goli potire Pe scară de mătase ne-om înălța spre cer Nu vreau, iubitule, ca să te simți stingher Când te-oi scălda în valuri de iubire. Mă vei iubi cu patimă nebună Din brațe-mi nu vei vrea să mai pleci; Voi fi pădurea ta cu păsări și poteci În nopțile de vară cu stele și cu lună
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
psihologicului, a evoluției la dizolvare pot satisface, poate, doar o curiozitate științifică, nu și dorul și efortul moral. Spațiul și timpul sunt privite doar în perspectiva fizică, în baza interacțiunii lor, iar omul, într-un astfel de cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
psihologicului, a evoluției la dizolvare pot satisface, poate, doar o curiozitate științifică, nu și dorul și efortul moral. Spațiul și timpul sunt privite doar în perspectiva fizică, în baza interacțiunii lor, iar omul, într-un astfel de cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică
PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
-
nu poți iubi decât cu o măsură. Mai departe de noi nu sunt stelele ci lumea în care trăim, timpul ce-l scurgi într-o apă, rămâi suspendat într-o clipă tăcută și oarbă și șchioapa și sluta. Păcatul acesta stingher, te strânge de pas efemer, un ochi se închide, suspina, o noapte nebună, sublima. Pereții pictați cu tine, mi-aruncă un timp în spinare. Atârnă o piatră de gât, un lup mă privește mirat, prin ce iaduri mai treci, om
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
și de unguente, parfumuri, celebre în peninsulă și în toată lumea: Gucci, Armani, Versace, Maurizio Argento, Gilda Tonnelli și chiar Chanel de pe Sena, însă comerțul nu e împiedicat să se exprime în nici un fel și nici unde pe aceste meleaguri. Pășisem stingher cu câteva ceasuri în urmă de la “Mandalay Bay” “întâmpinat” de un simbol și “învățător” de odinioară al lumii de unde veneam, chiar dacă în cea mai mare parte apusă: un Ulianov decapitat. M-am pozat lângă el și i-am regretat post-mortem
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
Articolele Autorului Erau născuți ca suflete lumină, cum rar se mai găsesc pe-acest pământ, făcuți să se-ntâlnească prin cuvânt în nopțile când liniștea-i deplină, Au rătăcit prin timpuri netrecute de niciun muritor sau zeu străvechi, de suflete stinghere sau perechi, în gânduri rătăcite ori pierdute. Povestea întâlnirii e-un mister ascuns prin ape, sub pământ sau cer, de-un înger ce-i veghează blând, căci știe. Iubirea lor, puternică și vie, cuprinsă-n a cuvintelor magie, e-ascunsă
MISTERUL DIN ETER de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367669_a_368998]
-
Convorbiri Literare”. Povești spuse cu șarm, literatură, sport, femei, modă, adultere, zvonuri, insinuări, mici înțepături amicale, bârfe, glume împletite cu discuții serioase. Eu, mai cu gura întredeschisă, scoțând rar câte-o vorbă - două (bine primite, spre liniștirea mea de om stingher și atent să fiu modest, cum știam de-acasă că trebuie să fiu)... O altă cârciumă, tot în Piața Unirii, un fel de bombă, cu mese înalte, fără scaune - se numea „Miorița”, dar toată lumea îi spunea „La Nati ”. Ăsta era
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
aparte - o colecție de linguri din lemn... Lidia Elron, zâmbet și inteligență, măsură și bun simț, eleganță și dezinvoltură, energie și fapte, dinamică și romantică. Mă tratează ca pe un bun amic, ceea ce mă face să mă simt mai puțin stingher. Stingher, da, printre altele, pentrucă intenționez să comit un fel de sacrilegiu pozitiv și, în loc să-l fac și mai cunoscut pe teribilul pictor care a sălășuit și creat aici, eu vreau s-o cunosc și s-o prezint publicului pe
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
o colecție de linguri din lemn... Lidia Elron, zâmbet și inteligență, măsură și bun simț, eleganță și dezinvoltură, energie și fapte, dinamică și romantică. Mă tratează ca pe un bun amic, ceea ce mă face să mă simt mai puțin stingher. Stingher, da, printre altele, pentrucă intenționez să comit un fel de sacrilegiu pozitiv și, în loc să-l fac și mai cunoscut pe teribilul pictor care a sălășuit și creat aici, eu vreau s-o cunosc și s-o prezint publicului pe soția
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CÂNDVA... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Am avut cândva o mamă Însă a plecat la cer. Azi zâmbește dintr-o ramă, Sufletului meu stingher. Am avut cândva speranțe, Dar s-au dus încetișor. N-am acum decât restanțe, Inima e numai nor... Am avut cândva iubirea, Dar am rătăcit-o-n drum. Mi-a rămas dezamăgirea Viselor făcute scrum. Am avut cândva doar flori
CÂNDVA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367720_a_369049]
-
șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum este acasă primăvară, Printre uluci e știr și iarbă
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
stoarse.Vuiește vremea șiroaie în clepsidre,Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidreîn apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluențaBlânde suspine în uitatele vești,Orașul cărunt își veghează cadențaCu ramuri stinghere în aceleași ferești.Destinul anemic scâncește-n amurg,Stau roată stejarii-n luminile certe.Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curgși cine pe cine ar putea să mai ierte? Referință Bibliografică: Poezii / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 196
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]