13,563 matches
-
democrației și bunei guvernări<footnote Hope, K.R. (2000), “Corruption and development in Africa”, în Hope, K.R. Sr., Chikulu, B.C. (eds.), Corruption and Development in Africa. Lessons from Country Case-Studies, St. Martin’s Press, New York, p. 32. footnote>. „Legea democratizării”, care stipulează că „gradul de corupție variază invers proporțional cu gradul în care puterea este consensuală”, sprijină de asemenea ceea ce a devenit argumentul principal și practic asupra corupției - și anume acela că poate fi desființată prin democratizarea statului. O mare parte din
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
angajatorul propune salariatului să urmeze cursuri, stagii sau alte forme de pregătire profesională, atunci când consideră că acestea sunt necesare, fie Își dă acordul ca angajatul să urmeze o formă de pregătire profesională la inițiativa acestuia. În cazul În care ei stipulează, de comun acord, la Încheierea contractului sau ulterior, printr-un act adițional, că angajatorul se obligă să asigure salariatului o anumită formare profesională, obiectul contractului devine mai complex: pe lângă obligația angajatorului de a plăti salariul pentru munca prestată apare și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
luni, În cazul În care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea unei calificări de nivel 3 sau pentru dobândirea competențelor specifice ocupațiilor cuprinse În grupele majore 3 și 4 din Clasificarea ocupațiilor din România. Perioada de probă stipulată În contractul de ucenicie nu poate depăși 30 de zile (art. 7 alin. 2 din Legea nr. 279/2005, coroborat cu art. 31 alin. 1 din Codul muncii). Maistrul de ucenicie este persoana atestată care coordonează formarea profesională a ucenicului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
respecte Înțelegerea lor. Un acord este alcătuit din două părți: una fundamentală și cea procedurală. Sunt definite procedurile pe care părțile implicate sunt de acord să le urmeze. Un prim aspect privește conflictele de muncă. De exemplu, majoritatea acordurilor colective stipulează că părțile sunt de acord să rezolve conflictele colective fără a acționa În instanță și să accepte decizia Comisiei conflictelor de muncă și a Curții de Muncă. Anterior, negocierile colective erau relativ simple și toate făceau referire la salarizare și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
grafice; Ø documente electronice; Ø documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice; Ø documente arhivistice; 2. alte categorii de documente, indiferent de suportul material. Colecțiile pot cuprinde și alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoricește constituite sau provenite din donații, așa cum se stipulează în Legea bibliotecilor. 70. Ce se înțelege prin mijloc fix? R: Mijloace fixe (mobilier, calculatoare, imprimante, alte echipamente, aparate de radio, TV, camera video; conform Legii nr. 15/1994 „Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
CATALOGARE. Paris, octombrie, 1961 Principiile sunt formulate ținând cont de cataloagele unei biblioteci enciclopedice mari, dar sunt valabile, cu modificările respective, tuturor cataloagelor. Termenul de „carte” cuprins în Declarație, trebuie interpretat ca orice document de bibliotecă având caracteristici similare. Sunt stipulate: Ø Funcțiile catalogului; Ø Structura acestuia; Ø Tipurile de fișe; Ø Funcțiile acestora; Ø Alegerea vedetei uniforme (autor-persoană; nume de colectivitate; autori multipli; lucrări înregistrate la titlu). Este o primă abordare uniformizată a informațiilor unui document așezate pe câmpul unei
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
determină proporțional cu suprafața construită a locuinței. Coproprietatea forțată poate Înceta: prin acordul părților ; când nu se mai justifică menținerea ei ; proprietarul primește proprietatea Întregului fond de la celălalt proprietar; În cazurile de dispariție a bunului indiviz principal; la scadența termenului stipulat În convenție; În cazul reconstituirii dreptului de proprietate (Legea 18/1991 Proprietatea comună se stabilește prin lege sau printr-un act juridic, iar formele de prezentare sunt pe cote-părți și În devălmășie. În cele ce urmează ne vom referi pe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
la dreptul de proprietate asupra unui teren de cca. 50 ha. situat in pct. Sub. Deal, T.54, 55, 62, P.988, 997, 1092, teren asupra căruia pretind un drept de proprietate ambele părți. Disp.art.584 cod civil nemodificat, stipulează că operațiunea de grănițuire reprezintă operațiunea de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine ce aparțin unor titulari diferiți, urmărindu-se determinarea limitelor dintre proprietăți, inclusiv in raport de Întinderea acestora si stabilirea traseului real ce trebuie urmat de către
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
curgă de la data dobândirii bunului. (2 Dobânditorul poate fi autorizat de către instanță să dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune. (3 Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate Întrun contract atrage nulitatea Întregului contract dacă a fost determinantă la Încheierea acestuia. În contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezumă, până la proba contrară. (4 Clauza de inalienabilitate este subînțeleasă În convențiile din care se naște obligația de a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
implicit, a DEVCOM, îmi pare a fi modelul „educației populare în spirală” (spiral model of popular education, Arnold et al., 1991, pornind de la modelul „educației prin dialog” promovat de Paulo Freire în Brazilia, apud Castelloe, Gamble, 2005, pp. 263-266). Modelul stipulează cinci secvențe de acțiune (vezi figura 4). Se pornește (1) cu o explorare a experienței participanților de către facilitator sau de către agentul comunitar. Împreună cu membrii comunității, acesta (2) identifică regularități, modele de acțiune. Ulterior, facilitatorul (3) adaugă informații noi din cazuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acestei relații, nu și materia ei. Se confruntă două libere arbitre, și nu dorințe sau trebuințe, ca În etică. Nu scopul vizat sau materia liberului arbitru contează, ci numai forma lui poate fi raportată la legea universală a libertății care stipulează că acțiunea unuia trebuie să fie În acord cu libertatea celuilalt. „dreptul este totalitatea condițiilor, conform cărora liberul arbitru al unui om se poate uni cu liberul arbitru al altui om, conform unei legi universale a libertății”. Libertatea personală, deosebită
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
conduce după principiul de a nu aduce daune celuilalt prin propria acțiune exterioară, nu și după acela de a nu gândi dauna celuilalt În interioritatea sufletului; el implică doar acțiunea efectivă, nu și oglindirea ei subiectivă. Principiul universal al dreptului stipulează obligativitatea supunerii față de libertatea tuturor, În acțiunile exterioare, Însă nu pretinde limitarea propriei libertăți a persoanei la cerințele obligativității. Legea juridică susține doar limitarea rațiunii proprii de către celălalt. În morală, datoria reprezintă imboldul la acțiune, pe când legea juridică nu necesită
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morală. Putem concluziona că dreptul pur este, În mod necesar, eliberat de orice element etic. Două sunt cazurile În care tribunalul nu se poate pronunța, și anume dreptul de legitimă apărare - care presupune constrângerea lipsită de drept, și echitatea - care stipulează dreptul lipsit de constrângere. Pentru acestea nu există principii ferme, universal valabile, pentru a se pronunța o decizie care să decurgă cu necesitate. Echitatea se poate invoca doar În numele propriu, și nu ca un principiu care să-l determine pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
parte datoria, iar, pe de altă parte, lucrul exterior. Aceasta este definiția nominală a dreptului real, iar cel dintâi posesor al unui lucru este indicat mereu de acest drept real. Definiția factuală implică dreptul de Întrebuințare privată a lucrului, Însă stipulează condiția ca posesiunea să fie În comun cu a celorlalți. „Ădreptul asupra unui lucru este un drept al Întrebuințării sale private, iar posesiunea mea (originară sau ulterioară) este În comun cu a celorlalți”. Prin acest tip de posesiune comună se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În sine, nedreaptă În cel mai Înalt grad. De aici, decurge necesitatea unei ligi a națiunilor, prin care popoarele să se apere reciproc, contra atacurilor din exterior, Însă să nu intervină În politica lor internă; această alianță ar trebui să stipuleze o confederație. Kant analizează dreptul de război, dreptul de după război, și dreptul de pace. Ne vom opri atenția asupra ultimului tip de drept, a cărei descriere premerge lucrării Spre Pacea Eternă. Un proiect filosofic. Dreptul de pace Înseamnă, În primul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unui contract primordial pe care trebuie să se Întemeieze legislația dreaptă a unui popor, Immanuel Kant era convins că starea de pace trebuie să fie creată și că nu este totuna cu absența lipsei de amenințare dintre state. Articolele definitive stipulează, pregnant, premisele pozitive indispensabile, ale edificării stării de pace. Ele stabilesc: 1. Constituția cetățenească În fiecare stat, trebuie să fie republicană, ceea ce Înseamnă că ea trebuie să fie Întemeiată după principiile libertății membrilor societății (ca oameni), după principiile dependenței (atârnării
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la dumneata. Care? Nu mai mă înnebuni de cap cu asemenea aiureli. Ia aminte, la ce-ți spun: aiureli ori neaiureli, bagă la cap, ce-ai să auzi, acum, din gura mea: atâta timp cât va exista vama păzită, și vor fi stipulate prin legi, controale, la vamă, va coexista și șpaga. Tu trebuie să fii nebun. Ba nu sunt. Eu exprim un adevăr continuu valabil, de-a lungul istoriei omenirii. Fă un test. și-ai să te convingi. Desființează, pe o porțiune
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ceea ce trebuie să faci. Mă bucur că te achiți de toate sarcinile de partid, așa cum numai omul nou al societății noastre socialiste știe s-o facă. Nu degeaba, în Constituția RSR, Biblia țării noastre, la Titlul II, art. 18 se stipulează, tovarășe: În Republica Socialistă România, cetățenii au dreptul de muncă. Fiecărui cetățean i se asigură posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remunerată după cantitatea și calitatea ei. La muncă egală
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
PCR au fost preluate când în toată țara s-au format comitete ale FSN în întreprinderi și la nivel de județ, municipalitate, oraș și comună. O dispoziție emisă pe 12 ianuarie 1991 de consiliul FSN și semnată de Ion Iliescu stipula că aceste structuri la nivel central și teritorial «funcționează ca structuri ale puterii de stat ». Declarațiile lui Iliescu, în care se sublinia nevoia de unitate națională, sugerau că el se simțea stânjenit de ideea unor interese divergente, a unor dezbateri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu abuzurile corporatiste la nivelul statelor, iar cartele corporatiste au fost revocate atât de către tribunale, cât și de legislaturile statale;” Totuși, treptat, corporațiile au dobândit suficient control asupra organismelor legislative ale statelor cheie, pentru a rescrie în principiu legile care stipulau propria lor creație. Legislatorii din New Jersey și Delaware au trecut în fruntea acțiunilor de slăbire a drepturilor cetățenilor de interveni în afacerile corporațiilor. Ei au limitat răspunderea juridică a proprietarilor și managerilor de corporații și au emis carte perpetue
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
învăța pe tot parcursul vieții”, având în vedere faptul că acestea sunt subordonate propriilor obiective. b integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate; Considerăm că se impune reformularea, după cum urmează: „integrarea socială, în plan profesional și educațional”, în conformitate cu principiul stipulat la art. 3 lit. o; a se vedea în acest sens și nota noastră. c ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile; (Opinăm că s-ar impune reformularea: „participarea la funcționarea și dezvoltarea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ai studenților. Toți membrii senatului universitar, fără excepție, vor fi stabiliți prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator. (2 Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
În plus, textul alin. (3 îngrădește dreptul la 180 libertatea de opinie și de exprimare, dreptul la libertatea de întrunire, dreptul la grevă și dreptul de a înființa și de a face parte dintr-un sindicat, în condițiile în care stipulează că la locul de muncă nu se pot exprima decât opinii strict profesionale. (1 Personalul didactic are dreptul să participe la viața socială și publică, în beneficiul propriu, în interesul învățământului. (2 Personalul didactic are dreptul să facă parte din
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
73 K. H. Spencer Pickett, The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, pp. 42-43. Guvernanța corporativă 86 • Paragraful 42 Dispoziția D.2.2. a codului stipulează că orice companii care nu au o funcție de audit intern trebuie să verifice, din timp în timp, dacă a devenit necesară existența unei asemenea funcții; • Paragraful 43 Necesitatea unei funcții de audit intern va varia în funcție de factorii specifici ai companiei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a putea fi asistat în asigurarea faptului că membrii comitetului de audit rămân independenți. În acest sens, prezentăm în Anexa 3 un exemplu de chestionar care poate fi utilizat pentru aprecierea independenței membrilor comitetului de audit, realizat pe baza cerințelor stipulate în Standardele de audit general acceptate 15. 13 National Association Of Corporate Directors, The Center for Board Leadership - Report of the NACD Blue Ribbon. 14 www.iia.org.uk 15 În SUA, Manualul NYSE al companiilor cotate la bursă. Guvernanța
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]