729 matches
-
căciula în câini, ies la agățat băcăniile cu trufandale de-ți lasă gura apă, se bat pe burtă cu tine magazinele de finețuri, cu corp de balet din fazani și mistreți, atârnați întregi la intrare, mormanele de dropii și potârnichii, stivele de iepuri, aranjamentele exotice ale neînțeleselor și perverselor delicatese marine. 165 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI El, personal, e foarte de acord. Dar cu cine? Nu cunoaște pe nimeni. Cu mama? Nu cu mama și nici cu zăltata nepoată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de câini. Urmări descărcarea scîn-durilor și fluieră vesel. Dacă mai soseau alții, însemna că o să-i crescă și lui deverul. Răcoarea serii cădea abia simțit. Căruțele goale își sunau roțile și osiile spre Grivița. Zări focurile țiganilor puși să păzească stivele. Flăcări vesele se aprinseseră și pe rampă. Se întorseseră gunoierii. La lumina lămpilor, Grigore le împărțea lopețile și măturile. Glasurile lor se auzeau înăbușit. Negustorul se gândi că 73 trecuse și iarna. Acum avea casă ca lumea, își făcuse prăvălie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
picioare. Codoșul înjură, spunând că are amețeli când se urcă în drăcoveniile acelea. Și, pe urmă, în timpul ăsta, mai învîrtise câte ceva, să aibă de buzunar. Sub niște șopruri, alături, pocneau puștile și tinichelele. Poligonul de dat la semn avea câteva stive de cutii de conserve. Din trei lovituri trebuia să le dărâmi ca să capeți o cană și Sandu își încercă norocul. Puse o piesă de doi lei pe masă și căpătă trei mingi de cârpă, pe care le cântări în palmă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de rocă), strămutarea a 900 de gospodării cu 2.000 de persoane; iazul de decantare, cu înălțimea la coronament de 185 de metri și cu suprafața totală de 363 de hectare; iazul de colectare ape acide de 10,8 hectare; stivele de sol vegetal contaminat de pe platforma tehnologică, de 43,7 hectare etc. - după închiderea investiției, platforma industrială (4.282 de hectare suprafață concesionată) suferă următoarele procese: decopertarea stratului vegetal și stivuirea acestuia într-un loc „special”; componentele (infrastructurii de producție
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
se pune în evidență cum acumulările entropice au devenit „zestrea” entropică a așezării, lăsată moștenire de investitor generației actuale și viitoare spre a fi gestionată. Pot fi sesizate formulări de depozitare în incinte speciale, depozite autorizate, butoaie cu pereți dubli, stive cu vegetație contaminată, halde cu sol contaminat. Aceste entități fizice urmează a fi identificate, amenajate, gestionate (monitorizare, intervenții, pază, întreținere etc.) de statul român, de autoritățile locale, și introduse într-o formă (sistem) de management pe termen infinit și pe
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sentimentului erotic, amintind În parte de, bunăoară, Psalmul de taină arghezian („Femeie răspîndită-n mine / ca o mireazmă-ntr-o pădure”...): mă răscolești ca-n arie treci degetul prin creștet mă-mprejmuiești mă treieri mă-nchizi ca un hectar te-nalți precum o stivă În aerul prea veșted pe marginea făpturii mele ca un pescar, — sau: mă vînturi precum spicul și-mparți cu dumicatul cu zările-n fîntînă ochiul deschide-un șanț te știu adînc În mine ca-n fund de mări uscatul te
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
satisfacția lui, care preia totul și desfășoară cu voluptate lecția despre aprinderea "focului-stăpînului". Are pe el paltonul și căciula, patul pe care stă e în fața sobei la un pas distanță și, aplecîndu-se, gura sobei îi cade sub mână. Construiește o stivă cubică, cu un grătar de surcele de brad și, în timp ce o face, explică fiecare gest, ca și cum ne-am afla în fața unei demonstrații esențiale, din care nu trebuie pierdut nimic pentru a avea cheia reușitei finale. Surâdem toți, și el surâde
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și, în timp ce o face, explică fiecare gest, ca și cum ne-am afla în fața unei demonstrații esențiale, din care nu trebuie pierdut nimic pentru a avea cheia reușitei finale. Surâdem toți, și el surâde vorbind și aprinde hârtie după hârtie strecurînd-o sub stivă și agitînd-o necontenit pentru "a enerva" focul. E un joc straniu, în care simți că încearcă - ca în tot ce face - mântuirea unui gest de proza profanului și a nesemnificativului, pentru că "vedeți? Simt că soba e aici pentru mâna mea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
20 km din Freiburg) este pe alocuri surprinzător de asemănător cu cel spre Păltiniș; aceeași șosea urcător-serpen-tinată, aceleași deschideri vaste către văi și povârnișuri, aceleași perdele de brazi, același cer lipsit de echivoc. Todtnauberg e un sat de munte, cu stive de lemne frumos așezate în fața fiecărei case, rânduit de o parte și alta a drumului, în fundul văii, și cu cei doi versanți superb deschiși și pierzîndu-se în zare. În partea de sus a versantului din dreapta drumului, cum urci, camuflată pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a dus "timpul acela". Ieșim afară și, în piața domului, prima vitrină de care dau cu ochii este a unei formidabile fromagerie specializate numai în brânzeturi de capră. Cenușii, negre sau de culoarea tabacului, în vitrină se înalță turnuri și stive de rondouri de brânză veche, unele de mărimea unei farfurioare, altele abia cât o monedă: Bonton de Culotte se numesc, Hosenknopffle. Îmi vine în minte Horia Bernea care mânca așa ceva în sudul Franței, ca acompaniament ideal la vinul roșu. Brânză
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
culcare și că acestea îl urmează, ca dâra unui reactor, oriunde s-ar afla în casă. Ele se desfășoară mai întîi, vast, pe rafturile care acoperă în întregime peretele din spatele fotoliului în care intelectualul nostru stă așezat la birou. Alte stive de cărți, de obicei în dezordine, se află chiar pe birou, altele, pe jos, în jurul biroului sau peste tot, de jur-împrejurul camerei. Pentru că nu poate să ia cărțile cu el când iese în lume*, de câte ori are prilejul ― și un interviu fil-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Monica. Am fost programată pentru o analiză și mi s-a spus să vin cu un sfert de oră mai înainte. Știți cumva unde se fac analize?" Tânărul ascultă politicos, scoțând capul când pe o parte, când pe alta a stivei de cartoane pe care o ține în brațe. Îi răspunde Monicăi că el a livrat portocale și că, din păcate, nu o poate ajuta. "Monica, zic, cuprins brusc de o bănuială, aveți la dumneavoastră o convocare cu ora programării?" Monica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ce n-am cântat-o poate niciodată Porni cu pași rari pe tăblia metalică a podului de cale ferată. O pală întârziată de vânt trecu prin schelăria metalică scoțând un vaiet aproape omenesc... Spaima Un huruit prelung, ca și cum o gigantică stivă de pietre, sau o schelărie făcută din lemne tari, dar ineficient consolidată, sar fi prăvălit deodată, făcând să vibreze nemilos aerul până departe, îi lovi dureros timpanele, prelungindu-se apoi în ființa sa, cu ecouri repetate, nebănuit amplificate . Tresări violent
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îndărăt, devenise pe neobservate istețul de aproximativ șase-șapte ani, cu patinele din picioare de sobă de fabricație proprie cu care, cât îi ziulica de lungă, se dădea pe gheață și pe care le ascundea cu multă precauție undeva, după o stivă de lemne. Părinții îl certau de mama focului că distrugea prea repede afurisiții de bocanci, întotdeauna cu două numere mai mari, care îl încurcau la fixatul fiarelor îmbârligate denumite eufemistic patine, însă mirajul gheții, fiind prea ademenitor, nu putea fi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cât au durat lucrările. Dacă adăugăm frigului și foametei endemice torturile aduse aici de echipele de la Pitești 16, atrocitățile neprevăzute (mărturiile vorbesc insistent despre un deținut ars de viu la Peninsula și de evadați uciși În bătaie tot aici, de stive de morți Înghețați În spatele barăcilor, neînregistrați de nimeni)17, perioadele când foștii deținuți Își amintesc că vânau șerpi, șopârle și șoareci de câmp, căutau și buruieni pe care le amestecau În zeama primită drept mâncare la prânz 18, avem explicația
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu poți să inventezi o altă față?/ materia e-aceeași?/ între oase/ osmoza schimbă sloiuri plutitoare?// (mai sângerez o stare acrobată)// un șpalt prolix citește miezul nopții/ cu l în loc de i schimbând fotonii/ bordei va deveni bordel și spațiul/ o stivă fumegândă de picioare/ sfârșitul propoziției în coapse/ "veniți ca să petrecem vasiliscul"// ca norul craniul pâlpâie ierboasa/ lăptoasa ceață spumă insomnie/ sfidarea de zăpezi și scoici golite/ de vorbăria perlei surdomute/ și chiciura de sulf certând ciracii/ ce vin la stupi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
optimă, predominând esterii saturați care formează un strat impermeabil. Acumularea cerurilor diferă în funcție de soi și influențează pierderile în greutate. Măsurile tehnologice de reducere a transpirației Măsurile tehnologice de reducere a transpirației vizează folosirea instalațiilor de umidificare, folosirea prelatelor pentru protejarea stivelor de lăzi și preambalarea produselor în pungi de polietilenă perforată, pelicule extensibile sau contractibile. Ceruirea unor produse (piersici, tomate, ardei etc) este o operație care poate fi inclusă în fluxul de condiționare, cu rezultate pozitive. La unele fructe, mai ales
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nelibertății! Astăzi, pliviți și deparazitați suntem pilduitori bunici și tați dar eu nu uit cei șapte ani de-acasă primii mei ani, ghimpați. Revăd în noapte convoiul asudând sub automate și-un câine-temnicer, cu limba scoasă... Întâiul tramvai Ca o stivă e liniștea asta! Pentru sunet nu-i loc nici de-un deget. Moțăind, se foiește nevasta mângâind universul pe creștet. Dar deodată-n străvechiul oraș năvălind ca tătarul Mamai trufaș, nărăvaș, buclucaș sparge noaptea întâiul tramvai. Tipul ăsta se ia
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
Apoi se răzgândise. Popa moțăia acum în capul mesei. Terminase demult cocoșul. |sta era tacâmul lui la praznice - un cocoș gras cu mujdei, de nu era în post. De era zi de sec, lua cocoșul viu și-l ducea preotesei. Stiva cu oasele goale, curățate la mare profesionalism, rânduite după tipic aștepta în farfuria din stânga. Lângă clondirul cu rubiniu umplut a treia oară de fătuca aceea durdulie a veterinarei. Fătuca era, de fapt, femeie împlinită. Trecuse din unul în altul și
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
om și animal de tracțiune. După o pauză de aproape un ceas, se continuă drumul cam de opt kilometri. La malul Mureșului, pe o platformă Înaltă se clădeau lemnele În timp ce animalele de tracțiune Își consumau ultimele furaje. De aici, după ce stiva va mai crește, În primăvară, când vor crește apele, vor porni plutele pe Mureș spre câmpie. Drumul va fi greu, capcane Îi pândesc mai ales până vor ieși din defileu. Când vor ajunge la șes treaba va fi mai ușoară
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe alta, de la un etaj la altul, prin poarta larg deschisă a zilei. În stradă, în cenușa amurgului, care își aduna fantomele. Pelicule de ploaie și gheață acoperă geamurile, tot mai opace. Răsuflarea orașului se depărtează. Cineva răstoarnă din greșeală stiva de mape și de planșe. Câțiva tresar, ridică privirile. La planșeta din dreapta, cocul cărunt al doamnei palide se desface din cauza șocului. Sună telefonul : colegul cu ochelari de lângă dulap se ridică, aleargă spre telefon. Domnul în ținută sportivă se apleacă peste
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai lesne de îngrijit și de administrat laolaltă de cât separate. Canalurile de pildă trebuiau scoase din pământ ca să nu-l mai incomodeze și îngrămădite, ca în șantierul unei fabrici de tuburi de beton, la diametrul și lungimile lor, în stive demonstrative în mijlocul unui parc cu lac, iar becurile electrice aveau să fie scoase din oraș și îngropate în lac, ca să-l lumineze pe dedesupt în culori.74 Aberațiile fiscalității sunt, de asemenea, redate printr-o ducere la extrem a consecințelor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
curgeau șuvoaie de apă. Pârâuri aproape secate alergau peste un prund zgrunțuros de gresie și se pierdeau 30 după vreun bolovan înverzit. Clopoței violeți se aplecau peste apa-nghețată. Fabrici de ciment, șantiere cu barăci pe roate, vopsite-n portocaliu, stive de bușteni se-nșirau din loc în loc, urâțind peisajul. Stațiuni montane își risipeau cabanele îmbrăcate-n trandafiri pe pante-nsorite, pe când pe munții din jur brazii verzi-întunecați se-ndesau unul în altul ca mușchiul pe o piatră umedă și umbrită
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
un bărbat care să aibă roți, spuse Trix furioasă. Așa că l-am cunoscut pe Paul, iar el livrează pește și i se permite să folosească duba după orele de program. Evident, imaginea lui Trix cea strălucitoare și cochetă lângă o stivă de pește a provocat convulsii printre cei din birou. Stau în față, lângă șofer, protestă ea fără succes. Nu în spate, cu peștele. Dar ceilalți prieteni ai tăi? întrebă Kelvin. Le-am dat papucii. Oh, cum o fi să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]