8,678 matches
-
carnet cu note la ultimul proiect de roman, deja contractat la editura Forum. A scos din dulap un top de hârtie, dar nu a reușit să scrie decât „Cap. I ”, că l-a și apucat un fel de leșin de la stomac. Coala albă îi întărea parcă senzația de uscăciune în cerul gurii. Era un fel de ardere negativă, o impresie de secătuire însoțită de sete, sete nesfârșită de real ! Imaginația nu făcea un pas, s-o pici cu ceară! Mâna scăpase
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Ca să le simtă prezența cât mai concret va fi nevoie de reprezentări realmente palpabile... Așa i-a venit ideea cu borcanele. Poate să fi fost și o consecință a acrelii simțită pe limbă încă de dimineață. Sigur nu era de la stomac! Procesul mental cel mai plauzibil pare acesta: de la acreală la „murăturile noastre”, de la acestea la borcane, iar în borcane - apă, adică recenzii, cronici, articole). Scriitorul Corneliu Scarlatache - da! despre el este vorba, dacă nu v-am spus până acum - sare
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Se înșirară ca la priveghi și-și turnară în păhărele mici cu dungă aurie pe margine. Hai să trăim! — Să trăim, Florico, de ce să nu trăim? chițăi Ca terina mai de la marginea canapelei. — Fă, da’ ce mă mai arde la stomac! se schimonosi Flo rica, scurgând caisata din fundul paharului. Ce-o fi pus Veta-n ea? — Ia vezi, n-are niște slană ceva prin frigider? Un mezel? Florica se ridică cu greu și făcu câțiva pași icnind. — Alelei, da’ urâtă-i
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
e nițel și ajungem la Alba Iulia. Tânărul nu păru deranjat de intervenție. Dar nici nu mișcă. — Maică, reluă mămăița uitându-se fix, da’ ce mai dorm... — Să nu fi pățit ceva..., zise el și simți o mare emoție în stomac. Păi ce să pățească, ferească Dumnezeu? Nu îndrăzni să spună ce gândea. Mămăița iar se înfipsese în umărul tânărului. — Alo? Alo? Unde tre’ să ajungeți? Nici o mișcare. — Hai că sunt ceva! se enervă mămăița. Da’ cum să dormi, mamă, în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tău, că ți-ai smuls jumătate din podoaba capilară și deja te uiți pofticios la cea a femeii din fața ta, că ți-a crescut tensiunea până la culoarea vinetei coapte, că ți-a apărut o lacrimă în colțul ochiu lui și stomacul ți-a declanșat o adevărată urgie. În fond, de ce nu ești acasă citind o carte, hrănindu-ți spiritul? Acum, că ai trecut prin încercările acestea, ești demn de atenția lui. Se cheamă că ai trecut examenul. Cu o figură demnă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
e fisurată și e cazul să lopătezi frenetic conținutul în cavitatea bucală, dacă nu vrei să-l sorbi direct din fața de masă ori să-l storci la loc în farfurie. Slavă Domnului, odată ce mâncarea a început să se rostogolească în stomac, toate par a intra pe un făgaș ceva mai prietenos. La naiba cu tradiționala ospitalitate a românului. Dar drăcușorul social nu te lasă să savurezi clipa de liniște. De ce e ciorbița de perișoare mai scumpă decât aia de văcuță? Îl
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
țigară de la țigară. Îl încercau pe rând când furia, când resemnarea, când plânsul, când curajul și iar furia. Întârziase binișor la serviciu. Se ridică de pe trepte și o porni aiurea pe maidan bombănind pe înfundate. I se făcuse rău de la stomac și îi venea îngrozitor de tare să verse. Se apucă cu ambele mâini de un copac și stătu așa o vreme până se simți în stare să o pornească iar. Zilele se scurgeau ca melcii. La fel și domnul Avram. În
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
prea multor circumvoluțiuni, se încheiaseră. Tristețea fagotului meu era gata. Când primi telefon de la editură că mâine, nici mai devreme, nici mai târziu, romanul avea să apară pe piață, de fericire, proaspăta autoare de romane mai că se strică la stomac. Își propuse însă demn să-și țină firea și să nu facă vreo nefăcută taman acum, în noaptea de dinaintea lansării primului roman. Noaptea de dinaintea lansării primului roman este întot deauna memorabilă. Ca și prima mare iubire. Un sinuos act sentimental
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
legată cu fire invizibile, liniștea încăperii era violată ritmic de țârâitul telefonului. O dată, de două ori, de trei ori. Nimeni. Curajul nu îi fusese răsplătit. Zeii nu iubeau azi îndrăzneții. Gigi Pătrunjel simți un pește rece zbătându-i-se în stomac, nițel cam aproape de inimă. Se lungi pe pernă și încercă să-și regleze răsuflarea. Hm, mai spuse el încă o dată, fără teama de a fi redundant. De emoție, măruntaiele începură să se lăbărțeze și să forfotească. Se ridică în capul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
chiuvetă și își umplu un pumn cu apă rece. Bău hulpav, pe nerăsuflate, dar senzația de sete nu-l părăsea, indiferent de can titatea de lichid pe care o ingurgita. Ba chiar arsura din gât i se lungi rapid până în stomac. Se trânti îmbrăcat în cearșafurile proaspăt schimbate de aceeași mătușă grijulie și dormi așa până a doua zi dimineață. Și poate că ar mai fi dormit câteva ore bune, dacă nu l-ar fi trezit din somn sfredelul sonor al
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu le apăsa cu încăpățânare făcând capătul să se desfacă și să se fărâmițeze ca o floare ce se ofilește sau ca un cabanos ce sfârâie în tigaie înfoindu-și terminațiile crestate. Comparația cu cabanosul îi dădu un pumn în stomac, așa că Plescăială, care deja nu mai suporta gândul că uneori i se mai zice și Plictiseală, reveni la imaginea cu floarea care se deschide. Femeia, noțiune pe care începuse să o cam uite, avea darul de a apuca țigara de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
știu eu cine hotărâse totuși ca seara aceea să nu se numere printre cele patronate de Fortuna. Și, cum o nenorocire nu vine niciodată anunțată, iar vreun vis premonitoriu nu mi se arătase, nu mică mi-a fost durerea din stomac văzând în locul imaginii mult râvnite țimagine care conținea, pe lângă coloritul dezordonat și pitoresc al Bucureștilor, veșnica femeie întreprinzătoare, trecută de cea de-a doua tinerețe de ceva anișori și cu mult peste greutatea admisă atât de sistemul ei osos, cât
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
puse sub un lacăt ce putea să taie pofta oricui nu ar fi fost dispus să și-o pună singur în cui. Trecând cu greu peste fireasca chemare de a încropi ceva întru potolirea bestiei ce zace până la urmă în stomacul oricărui muritor, indiferent de vârstă, statut sau alte criterii sociale, pe cerul minții mele se profila deja înspăimântător de limpede ideea că nu aveam să cedez cu una, cu două, cu atât mai puțin să accept o realitate care se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai salveze aparențele. Mă așteptam din clipă-n clipă ca deținătoarea să pice din cer făcând de altfel mișcarea inversă părăsirii lor, direct în căscăturile criptice care mă incitaseră într-atât, încât uita sem cu desăvârșire de propria căscătură din stomac. Am adormit din mers, încă de la intrarea în apartamentul meu de la etajul trei, după ce biruisem întunericul de pe palier, care te îmbia să-ți bagi degetele în ochi, și, în lipsa mâncării, m-am declarat învinsă. Dar nu mi-era dat să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și ăsta e cel mai dulce mod al său de a trăi, așteptându-l. Somnul este izvorul sănătății, pentru că înseamnă a trăi fără să știi. Nu știe că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are stomac sau ficat decât cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme. În somn nimeni nu-l învață nimic. Dar nu! Până la somn, până la somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
împotriva lui, toți își bat joc de el. Merge rușinat, căci îl privesc toți disprețuitor: "Iată-l pe fiul lui Avito, el care trece a fi geniu... sărăcuțul!" Lumea îl condamnă, totul îl minte și nedreptatea începe să-i strice stomacul, provocându-i hipercloridie și asta îi produce ipohondrie și îi otrăvește sângele și sângele îi otrăvește creierul. Într-o zi, un prieten îndrăznește să-l întrebe: Cum merge cu ex-viitoarea ta?". Ex-viitoarea ? O numește pe Clarita ex-viitoarea! Decide să meargă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se împlinește, mai apoi se diferențiază meseria de artă, pentru a se ajunge în final la integrarea artistică. Totul are, într-adevăr, o origine utilitară și este cunoscut că însuși creierul ar putea să se susțină cu ce provine din stomac; nu curiozitatea, ci nevoia de a ști pentru a trăi este ceea ce a dat naștere științei. Mai apoi urmează că ceea ce într-un început a fost util păstrează ca ornament amintirea de trecută utilitate și speranța de utilitate viitoare poate
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
înainte ca publicul să intre în sală. Omul din lună spune repede OK, păi atunci hai că poate ne vedem mâine-seară, acuma trebuie să nchid. Și tranc. Gata. Game over. Nebuna lasă celularul jos. Pe pat. Stă. Simte durerea din stomac. E o durere mai puțin plăcută și mult mai meschină decât fluturii ăia din stomac. Fluturii s-au transformat în molii. Du rerea e concretă. Se cheamă foame. Sau che marea stomacului. Să caut ceva de mâncare. Pașii ei sunt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
hai că poate ne vedem mâine-seară, acuma trebuie să nchid. Și tranc. Gata. Game over. Nebuna lasă celularul jos. Pe pat. Stă. Simte durerea din stomac. E o durere mai puțin plăcută și mult mai meschină decât fluturii ăia din stomac. Fluturii s-au transformat în molii. Du rerea e concretă. Se cheamă foame. Sau che marea stomacului. Să caut ceva de mâncare. Pașii ei sunt nesiguri pe holul hotelului. Coboară scările care duc spre recepție. Recepționerul se uită la ea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
celularul jos. Pe pat. Stă. Simte durerea din stomac. E o durere mai puțin plăcută și mult mai meschină decât fluturii ăia din stomac. Fluturii s-au transformat în molii. Du rerea e concretă. Se cheamă foame. Sau che marea stomacului. Să caut ceva de mâncare. Pașii ei sunt nesiguri pe holul hotelului. Coboară scările care duc spre recepție. Recepționerul se uită la ea ca la o turistă suedeză. Nu. Nu e nici turistă și nici suedeză. N-a venit la
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
o pune pe tejgheaua rece. Fără să o mai atingă. Peste un minut, e înapoi în cameră. Mănâncă încet un biscuit și stă lungită pe pat. Cu ochii în tavan. Să nu uit să mă spăl pe dinți. Închide ochii. Stomacul s-a mai liniștit. Durerea se topește ca fărâmele de biscuiți în sucul gastric. Să nu uit să mă spăl pe dinți. Pleoapele ei rămân închise. Să nu uit să. Nebuna ațipește. Apoi adoarme adânc. Visează că omul din lună
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
lungul nopților. Cand i-am vorbit despre viitor,m-a întrebat prozaic de situația mea materială. Sinceritatea mea a îndepărtat-o rapid. Timpul nu lăsase urme evidente pe chipul ei. Cu inima cuprinsă de tahicardie,cu o durere surdă în stomac m-am oprit în dreptul ei. Mi-a zambit profesional,fără a ma recunoaște. S-a recomandat:Mira.M am prezentat. Mi-a zâmbit neutru. Doamna Palmira s-a apropiat de noi.A luat mâna Mirei,a pus-o în mâna
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
gondola și arăta cum mer gea aia prin beciul centralei, dând din șolduri și cocoșată. — Era frumoasă și pulpoasă, și m-a invitat la ea la beci, acolo unde sunt toate mașinăriile cu aburi, în burta și mațele blocului. în stomacul și ficatul clădirii. Acolo, pe o masă cam cum sunt alea de biliard, am întins-o pe spate și... mă ierți dacă sunt așa direct... i-am pus-o. A început să se bâțâie pe spate, adică să se dea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
își face o cruce mare. Iar Tică privește peste umăr și are senzația că vede o mână care iese din apă și-i face semne cu degetul arătător. Înghite în sec, iar peștele mâncat dă să-i sară afară din stomac. Îl ia pe Baron pe după umeri și începe să fluiere. Când aud că se apropie o mașină, se întoarc și îi fac semn să oprească... Urcă repede, dau bună dimineața șoferului și, după ce se așază, se uită unul la celălalt
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
înainta, coridorul își micșora lățimea și trăia certitudinea că două fălci de beton îl vor strânge, până la urmă, mistuindu-l dureros, rupând cu dinți uriași și ascuțiți bucăți mari de carne sau de oase, trimițându-l fărâmițat corespunzător într-un stomac imens în care sucul gastric urma să termine grabnic toată treaba începută prin procesul de masticație... Vru să se întoarcă din drum, dar fu incapabil să-și ducă gândul salvator (era doar o ipoteză) până la capăt. Dacă ar fi întins
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]