1,470 matches
-
De ce Măgura în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile.De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreuna un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, ca orice novice, nu am dat
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână. Limba românească S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează și m-alină. O păstrez cu bucurie... Că o știu
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
dulceață Retrăită-n zori de suflet. S-au ivit duios și sincer Într-o lume nebunindă Aducând lumină lumii Și mireasmă-n orice suflet, Licărind precum speranța Pe o mare viforândă. ÎNGER HOINAR Fiului meu Ioan - Adrian Născutu-s-a din grai străbun Și glas de ciocârlie, Cu străluciri de rază-n suflet, Cu mângâieri de înger în privire, Cu privegheri de plai român Și acordări de strună, Cu rostiri de dor în rimă Și mimări de rol sub lună. Cu gladiatorii în
TINERAŞTRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365378_a_366707]
-
-mi adună anii? Cine-mi hotărăște destinul? Sublimul Hristic! Frumusețea Dacică a Neamului! Frumusețea umblă împodobită-n Iubire, dând surâsul Făpturii creștine. S-a pogorât din Cer, s-a oprit în lumea lui Hristos, în lumea lui Zamolxe, în Codrul străbun unde cântă viorile apelor, același cântec divin al Moșilor Neamului, care aprinde lumina fiecărei zile. Acolo e untdelemnul bucuriei! Acolo e Copacul Neamului cu brațele verzi și coroane de azur ce scânteie majestos în Cerdacul Cerului. Acolo e mântuirea noastră
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
cerdacul Frumuseții simți în gânduri aromate, parfumul zărilor, surâsul sublim al nemuririi. De pe coama anilor mei, luna se ridică veselă și zâmbitoare, ca o boare de aur din grădina lui April, fără ascunzișuri, fără nepăsări, cu tainice chemări... De sub scoarța străbună, picături grele de apă și sânge se revarsă spre aura Cerului în psalmi de mulțumire. E cântecul și ruga Neamului nostru frumos care nu a încetat. Lumina lui învăluie vălul vieții, apropiind miresmele cerului de pământ ca să se zămislească menirile
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
pas, în fiecare gând, în fiecare tremur, în fiecare dor, în fiecare rugă, în fiecare plinire, în fiecare cântec, în fiecare tresărire, în fiecare rază, în fiecare chemare, în fiecare alegere, în fiecare bucurie, în fiecare nădejde, în aceeași credință străbună, în plinătatea iubirii fiecărui erou, fiecărui martir, fiecărui sfânt, fiecărui mărturisitor, în fiecare Dacoromân frumos. Lumina Frumuseții divine țese Marama Cerului sfânt, pe borangicul de stele al Îngerilor, brodând continuu Aleșii Neamului nostru: de atunci, dintru-nceput, de ieri, de
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Albă este Frumoasa Națiune Creștin Ortodoxă a Dacoromânilor. Oamenii o întâlnesc și se minunează, i se închină, pământul se întoarce din drum spre sărbătoare, cerul se înfrumusețează. E Frumusețea Neamului dacoromân. E Cântecul de taină al Gliei strămoșești. E Lumina Străbună ca la Marele Început. E împlinirea unei Prietenii în care Frumusețea cântă. Frumusețea dacică aduce sublimul din adânc, îl răspândește în mireasma ortodoxă a acestei lumi, tălmăcindu-ne dumnezeirea. Vine ca o Mireasă frumoasă, prinsă în voalul veșniciei ... Se aud
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
la Marele Început. E împlinirea unei Prietenii în care Frumusețea cântă. Frumusețea dacică aduce sublimul din adânc, îl răspândește în mireasma ortodoxă a acestei lumi, tălmăcindu-ne dumnezeirea. Vine ca o Mireasă frumoasă, prinsă în voalul veșniciei ... Se aud foșnetele străbune ale Dochiei noastre, în Doine și Balade. Ochii ei mari, frumoși, albaștrii la fel ca prima poruncă a cerului, cu părul lung de aur cât surâsul soarelui, are sufletul verde în care bate toată dumnezeirea dacilor nemuritori. Este vremea dacoromână
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ȚARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEȘTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUȘA Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 1003 din 29 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
viața a smuls-o de pe meleagurile natale, copilul din sufletul ei nu a putut trece peste minunatele legende și povești din această regiune nemțească, și Rotofel, amândouă editate de editura Ananmarol, București. Editura Dacia publică, în 2008, În țara poveștilor străbune, carte ce se bucură deun real succes în rândul micilor cititori. În 2009,Șugubeațăîși spune povestea în antologia Cartea mea fermecată, volum editat de Irina Petraș la Casa Cărții de Știință din Cluj Napoca. Editura Anamarol, București prezintăcărțile de povești Drăcușorul
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
cititori. În 2009,Șugubeațăîși spune povestea în antologia Cartea mea fermecată, volum editat de Irina Petraș la Casa Cărții de Știință din Cluj Napoca. Editura Anamarol, București prezintăcărțile de povești Drăcușorul alb și Hannes, iar în 2011 reeditează În Țara Poveștilor Străbune, poveștile Morcovel și Morcoveață și Gâsca Uriașă. Editura Ecou Transilvan editeazăîn 2012povestea Dragonul Roșu și Fantezie de iarnă, iar în 2013 Povești de Paște. Elena Cesar von Sachseactivează cu succes și în domeniul muzical, compunând melodii reprezentând mai multe genuri
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
Sachse (Pușa), să îi doresc mult succes și putere de muncă și să îmi aștept cu nerăbdare nepoții cărora să le citesc din minunatele ei cărți. Helene PFLITSCH 29 septembrie 2013 Wiehl, Germania Referință Bibliografică: Țara Fericirii în Lumea poveștilor străbune, sau simplu...PUȘA / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1003, Anul III, 29 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Helene Pflitsch : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
putea scăpa nici satul, cu zestrea lui din vechime, cu adevăratele sale comori, unice în lume, cum sunt călușarii mei teleormăneni, care vor lua distanță din ce în ce mai mare, împinse înapoi de marile prefaceri. Uităm din ce în ce mai des de existența întruchipată de satul străbun, de oamenii simpli care aparțin gliei cu tainele și frumusețile ei specifice, cu "cumințenia pământului" românesc, țăranii de la talpa țării care mai poartă în ei adâncul strămoșesc, adevărul, lumina, pacea și liniștea după voia Domnului. Poetului Adrian Erbiceanu i-a
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
Cu gânduri fecunde și pure, în ramă Artiștii din veacuri te-au zugrăvit... Marie fecioară și mamă de Crist Ce eră nouă timpului ia-i dat... Din rama istoriei cuvântul exist Aruncă lumină de Sfânt lăudat... Marie fecioară, din somnul străbun Ne-ai dat nemurirea Sfântului Crez, Prin veșnicia trăirii acelui tribun În inimile noastre la primul botez... Marie fecioară și mamă de prunc De ziua Ta Sfântă cutez să înclin Piosul meu gând și-n van să arunc Păcate și
SFÂNTA MARIA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365198_a_366527]
-
în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române,Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu. Originile mișcării[modificare | modificare sursă] Iluminismul a fost
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Publicat în: Ediția nr. 933 din 21 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Poveste de la Sântilie (versificare după mai multe legende populare românești) Hei, vă trageți ice roată Că am , măre, să vă spun O poveste minunată De pe-acest meleag străbun, De pe când această lume Avea alt-alcătuire Pe când ceriul și pământul Erau toate-ntr-o unire Și pe când, cu mic cu mare Toți la Domnul se-nchinau Și spre el mereu rugare Și-osanale ridicau. Cică Domnul sfânt (se zice) Într-
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
31 octombrie anul 2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
la al meu sân, Va fi un român ca mine, Că-s copilă de român. V Îl voi iubi cu înfocare, Cu amoru-mi blând și sfânt, Mi-ai fi un tezaur mare, Cel mai scump pe acest pământ. Pentru nația străbună, Aș jertfi și acest amor, În pericol eu aș zice, Junelui meu iubitor. Azi toți frații merg la luptă, Numai cei lași se rețin, Mergi iubite, mergi la luptă, Că-s copilă de român. VI Acum eu cu bucurie, Îmi
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364812_a_366141]
-
lor ! Astăzi, de ziua limbii române, îi venerez pe toți ce scriu cu bucurie ! Îi venerez pe cei ce adună în grupurile lor, substanțe de expresii, sclipiri originale, oameni ce poartă în gândul și cuvântul lor - lucrarea continuă de limbă străbună. ,, La mulți ani, Limbă Română ! ,, Referință Bibliografică: La mulți ani, LIMBA ROMÂNĂ ! / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul III, 27 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
raiul ... tuturor vietăților ... Aici, la noi, e-atâta frumusețe! E locul unde ... suntem fericiți! ... E locul incredibil... unde ... vin să se adape fluturii ... ” ( Unde se adapă fluturii). Cartea se încheie cu povestirea Acasă, în care descoperim poezia dragostei pentru glia străbună. „- De i-or fi spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem un
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
Publicat în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Dulce Limbă Românească Dulce Limbă Românească, Grai sfințit dumnezeiesc... Mamă blândă și-nțeleaptă, La mulți ani!... fiii-ți doresc. Când eram în leagăn, tu ne alintai Cu Doina străbună care o cântai. Slova ta de aur, blândă unduire... Armonii celeste, dintr-o mânăstire, Era a ta rugă spre Domnu ceresc; Putere ne-ai dat, toți fiii-ți vorbesc În același grai, sfânt și românesc. Camarad de arme tu ai
DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365000_a_366329]
-
care nu i se potrivește nicidecum. Am trecut pe străzile cunoscute mie încă din anii copilăriei și am simțit o mânie de nedescris față de cei care din dorința de a obține profit cât mai mare, au acceptat ca ”fața orașului străbun” să fie sluțită, sub un pretext meschin, de a fi în pas cu țările vestului... Ei nu știu însă că aici nu este voie să se taie copacii! Cine face acest lucru este tras la răspundere. Mi-a lăcrimat inima
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
verde-al primăverii, umbra verii pe timp de caniculă, culoarea toamnei, plîngându-și desfrunzirea, solitarul iernii, pe-alei, între nămeți. Scriu așa cum l-am văzut crescând: îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
verde-al primăverii,umbra verii pe timp de caniculă,culoarea toamnei, plîngându-și desfrunzirea,solitarul iernii, pe-alei, între nămeți.Scriu așa cum l-am văzut crescând:îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn,cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun,dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală.Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea,în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos,parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
trecut? Amintirea de șterge odată cu noaptea Ce se ascunde după perdea Iar în tulburătoarea dorință de viață Tremură-n zare, departe, o stea... O NOAPTE TÂRZIE O mână și-un gând pe hârtie O noapte târzie și-o poezie Uitarea străbună răsare Din vise, din noapte, din mare Pe urme albastre se-adună Dureri și iubiri împreună Ce am văzut azi în tine? Mă uit în jur...nu e nimeni Doar gându-mi aleargă alene Pe urmele calde, pe gene Și
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]