1,728 matches
-
tuturor lucrurilor”, Suferința este măsura tuturor creștinilor ortodocși. Prin urmare suferința noastră trebuie să o înțelegem și ca o legătură puternică stabilită între oameni, ca o compătimire. În acest proces de solidaritate, suferințele unora pot fi binefăcătoare altora, așa cum suferințele Străbunilor noștri au constituit temeiul continuității și permanenței noastre spirituale. Toate ideile lor, toate străduințele pe care le-au impus, credința și nădejdea jertfite pe Altarul lui Dumnezeu și al Neamului le-au lăsat generațiilor viitoare cu valoare de Testament al
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus și îi duc mereu spre locurile tăinuite ale străbunilor. Chimirul (brâul) le-a dat întotdeauna încrederea vigurozității, le-a conturat mijlocul, iar brațelor lor puternice le-a dat trăinicia în pieptul în care inima le bătea în ritmul vitejilor acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
desprindeți răspunsurile drepte. // E CARTEA DE ISTORII, cuibar de fapte bune, / Ce-n filele bătrâne a strâns înțelepciune, / Să-mi fie la răspântii de vremi înșelătoare / Troițe ce ne-arată a neamului cărare”. În „Iubirea de țară”, autorul istorisește despre străbunii care ne-au lăsat drept moștenire prețioasă credința și dragostea de țară. De asemenea, cu titlu de poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cusută se află destinul unei fete tinere și copiii sunt dorinici să le afle tainele, istorisite de bunici. Cu un îndreptățit orgoliu, autorul declară sentențios: „În spița noastră nu-s bătrâni, / Ci numai oameni care-s vechi, / Rămași sămânță din străbuni, / Ca stele-n noapte, de priveghi. Ori candele ce încă-mi ard, / Să-mi țină calea-n potrivire, / La număr dacă încă-mi scad, / Vin alți-n loc, la pomenire.// Îs martori vii de întrebat, / Ce-au scris istorii în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
lui Serghei Prokofiev. O audia de multe ori. După ce s-a întâmplat cu tata ce s-a întâmplat, între tristețea și frica de umbrele noastre și teama de a comunica între noi, fratele meu începuse să-mi repete vorba din străbuni, mottoul străbunicului. Nu numai o repeta, dar îl simțeam implicat în acest gând ca într-o îndatorire neîmplinită, uitată. O teamă cumplită a pus stăpânire pe mine. Presentimentul că face ceva periculos mă obseda ziua și noaptea. Începusem să am
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
ca pe un obiect (întreg) neutru? Întrebarea lua amploare, mă sfredelea și fotografia mă zgâria în lunecarea ei sub mânecă, când din odaia alăturată auzeam gunguritul copilului meu... Timpul limitat și tensionat mă mâna către o lume necunoscută, moștenirea din străbuni spre care mă duceam cu limba amputată, multe temeri și inima frântă. De toate acestea îmi aminteam când zgomotul sfredelului încetase și atunci văzusem maldărul de moloz și gaura din perete cât rana nevindecată. Toate aceste amintiri năvălesc acum peste
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
să-mi las în urmă viața. Profan mă născu mama. Dar pe traseul divin din Akșa Magna Mater mă va face dur precum piatra. Și voi renaște ca o conștiință deplină. Așa să-mi vegheați transformarea în Cetatea Lupilor neprețuiți străbuni ai Traciei mereu Biruitoare. De-a lungul Marii Treceri să fim din nou ca Unul. Referință Bibliografică: Shēngcún / Alexandru Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1295, Anul IV, 18 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Alexandru Crăciun : Toate
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
Japonezul știe să reconstruiască, și să se reinventeze dacă trebuie. Strânge din dinți, și o ia de la capăt, fără vorbă. N-o face cu jumătate de măsură, ci știind că nu e cale de-ntors, că nu poate merge decât înainte. Străbunii lui nu i-au dat totul pe tavă. Japonezul modern nu a primit o țară cu totul la cheie, ci o țară ce trebuia reconstruită. Japonezul nu are timp să fie nici deprimat, nici blazat, el e prea ocupat pentru
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
persoane, care au fost curioase în privința scrierii noastre străvechi. După perspectiva istorică, Mathe Lorant Pal, care este totodată și profesor, a prezentat cu ajutorul unui marker, simbolurile care se ascund în unele litere din scrierea runică, respectiv modul în care gândeau străbunii maghiari. A prezentat publicului simbolurile care sunt ascunse în fiecare literă a abecedarului scrierii runice, sentimentele, respectiv faptul că într-o singură literă se poate întâlni lumea cerească șu cea de pe pământ! Din acest motiv este important să păstrăm această
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
întreabă ce fac. Nici asta nu știu. CRIMĂ Rimă, crimă, o minciună Este moartea cea străbună Timpul are el un nume, timpule, nebune. Zilele pornesc la drum, Anii tot adună scrum, Îngeri urcă și coboară Între cer-pământ, o scară Iacobe, străbunul meu, Cum te-alese Dumnezeu? Ciclice-s schimbările, Continente, mările. Cad aleșii, vin aleșii, Plopii înfloresc, cireșii, Munca este chin și pace, Bursa-i joc ce mult ne place. Yes, I like and I love you, One, two three, DADA
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
în adâncuri, acolo latră, scos din fire ,crâncen câinele pământului. Subțire rochia de mireasă valsează undeva-n văzduhuri, căruța mortului e trasă și tremură în iarnă murgul, o, câine al pământului, vezi bine că eu sunt în război cu timpul, străbunii mei purtară flinte, eu retopesc plumbii-n cuvinte. Eroare mare, cred, se face, când râde-un om de dobitoace, pentru că râsul nu e semn de multă minte, ci din lemn e capul celui care crede că umbra lui nu se
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
Îl știi pe domnul Ivanovici? - PSD-istul ? Da! Vine des pe la noi. Și tata este PSD-ist de frunte și au multe de discutat în diferite ocazii. - Ei bine domnul Ivanovici este om sau animal? - Om, bineînțeles, deoarece are un străbun comun cu tata. Acela este Stalin car a trăit acum câteva sute de ani. Suntem deci din aceeași familie. Au vorbit foarte des despre el și numai de bine. - După ce recunoști tu un om? - Nu mi-am pus această problemă
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
cu șmingher. Se gravează cu două șpichere și se lustruiește. Vasile Ion glumind amar se consideră ultimul mohican al acestui meșteșug sacru pentru el, dar pe care copiii lui nu mai vor să-l practice. Meșteșuguri străvechi, majoritatea învățate de la străbuni, practicate cu pricepere și pasiune, continuă să supraviețuiască, în ciuda vânzărilor din ce în ce mai maci, grație dorinței acestor oameni de a le duce mai departe pentru a păstra tradiția familiei, a unei regiuni sau a neamului românesc și pentru a-și câștiga existența
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai aflat./ Hora, cântecul și jocul strânse din străbuni/ Tu cunoști plutașii cei mai buni.” În cântecul „Bistriță, apă de munte” sentimentul dragostei de natură se împletește cu cel erotic al cărei mesager este râul Bistrița: „1. Frunzuliță flori mărunte, Bistriță apă de munte,/ Duci pe valul călător, măi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
făcut cea mai completă catehizare cu Bunica Maria. Tata era un creștin clasic, fără habotnicie, mai mult drept decât credincios, iar mama avea mare evlavie la Măicuța Domnului. Din casă nu lipseau Icoanele, Biblia, Noul Testament, Cărțile de rugăciune, moștenire din Străbuni, cărți despre Mântuitorul, una de Colinde și Sfânta Cruce. Mama broda pe Iile care le cosea pentru Casă și pe marginea macatelor deseori frumosul semn al Sfintei Cruci. Pot spune că educația moral-creștină primită acasă a fost puternic înrădăcinată pentru
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Hai, mândra mea,/Țucu-ți gurița./ Strofa 2: M-o-nvățat mama juca/Mestecând mămăliga/ Cu mâna pe mestecău/ Uitea-așa, feciorul meu./ Refren/ Strofa 3: Cine joacă și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
nu e ușoară, Dar se-nchină când se scoală Și cu Dumnezeu în gând, Lucrul cumpănesc pe rând. De sunt semeni în necazuri, Sar cu toți in ajutor, Nu au limite, zăgazuri, Urcă-n vârful munților. Așa le-au lăsat străbunii, Așa au citit în cărți, Să faci o închinăciune, Mâna s-o întinzi de poți. Își dau hainele din spate, Pentru omul în necaz, Crivățul pe ei,,nu-i bate" Și nu fac din asta caz. Nu le e frică
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LA MULȚI ANI PRIETENI! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului La mulți ani cu sănătate, E urarea din străbuni! La mulți ani, cu spor în toate Vă doresc, prieteni buni! La mulți ani cu împliniri Și cu pace sufletească! La mulți ani cu noi zidiri, Care-n veci să vă-nsoțească! La mulți ani cu rod bogat, În familii să
LA MULŢI ANI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347682_a_349011]
-
Cu metafore model Și cuvintele duioase Nelipsite în rondel! S-aveți proză împănată Cu nuvelă și roman, Exprimare elevată Comentarii - un noian! S-aveți visele curate, Zbor cu aripi de lăstuni Și mulți ani cu sănătate Ca-n urarea din străbuni! La mulți ani urez eu, vouă, La cumpăna dintre ani! La mulți ani și viață nouă Cu-mpliniri și cu mulți fani! P.S. Mulțumiri din suflet tuturor persoanelor - cititori din lista mea de prieteni ori din afara acesteia - care m-au
LA MULŢI ANI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347682_a_349011]
-
miere în cuvinte Și o lacrimă fierbinte. Trec prin ziduri uneori Și din pietre culeg flori, Pașii mei de pe hârtie Vreau s-aducă bucurie. Când povara-mi este grea Pun genunchii ca să stea În pridvorul rugăciunii Cum m-au învățat străbunii. Tai din noduri gordiene Și alerg doar prin poiene Iar prin ochiul dimineții Văd doar frumusețea vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
-mi zgârii duhuri din pământ tot Kogaionul l-ai trezit - smârdoare! când mi-ai pocit limba din Soare și Cuvânt: mii tarabostes au ieșit din floare sub hore calcă strâmbu-ți legământ opriți din ceasuri - zeii-apasă-opinca: din șarpe negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în straie de lumină vin cu Cereștile Mirese la Izvor: aici sunt Soare Lună și Stupină iar sfinții niciodată nu ne mor! voi - venetici învăluiți în bale
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
e departe, luăm pe Augustin din carte și pe Trakl, da, din moarte, bun prieten cu o mierlă, și-un egrete, ca subretă. S-a risipit tot aurul juniei, noi nu mai plângem, ciocârlie, iar tu revii, tu, pasăre nebună, străbunii mormăie - nu-i bună, când muribunzii-ncet se tânguie, când pepenii din sud se pârguie ( sic!), mai am și eu un pic, o viață, desigur, voi pleca de dimineață, că viața veșnică e moarte, mai bine e să fii o
A CAPELLA ÎŢI MAI CÂNTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361998_a_363327]
-
lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc pline de pioșenie pe străbunii lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul și portul, sărbătorile comemorative ale
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
nouă dincolo, de fapt unde?... În adevărata viață!... Așa s-a întâmplat și la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Profesor Gheorghe Lițiu la venerabila vârstă de 86 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al catedrei teologice academice!... Părintele s-a săvârșit în dimineața zilei de 02 ianuarie anul 2006, la orele 10,00 în ultima vreme a vieții sale având parte de multa suferință și boală. Slujba prohodirii și a înmormântării a
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
-s în nevoi, L-au uitat într-o poveste Cu brăduț și globuri noi. L-a gasit pe fiecare Și-a lăsat drept jucărie Din desaga lui cea mare Suflet de copilărie, Dragii moșului să fie În zi sfântă din străbuni Ca și în copilărie: Veseli,darnici,blânzi și buni, Să mai ardă-n ei credința Că e darnic și e bun; Moșul și-a-mplinit dorința Chiar în ziua de Crăciun. Referință Bibliografică: Dar de suflet / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DAR DE SUFLET de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365975_a_367304]