798 matches
-
noua publicație nu s-a născut „pentru a stimula solidarități imposibile”, că nu are „nici politică de apărat, nici genialități de impus cu toroipanul” și că singura aspirație pe care o cultivă este aceea de a fi „oglinda sinceră a străduințelor celor buni din toate domeniile artelor” și „un îndreptar pentru cei ce sunt amenințați să nu se mai poată orienta în haosul ce ne înconjoară”. Mai târziu, într-un articol de bilanț intitulat După un an, directorul arată, cu aceeași
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
române”) și de Tudor Vianu în „Viața românească” și distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1921). Volumul Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al romanului (1924). Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva (1925), narațiune fantastică, bazată pe ideea metempsihozei, Ciuleandra (1927
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
ce vor avea efecte benefice concrete și după ce ei nu vor mai fi (atitudinile și conduitele ecologiste, de pildă). Ei își construiesc istorii de viață (autobiografii) în centrul cărora stau ghidarea după valori morale ferme, o ideologie personală bine conturată, străduința de a pune în prim-plan faptele pozitive, iar în cazul întâmplărilor nefericite, de a extrage din ele tot ce poate fi folositor, credința profundă că trebuie să lupți pentru o lume mai bună, asigurând bunăstarea generațiilor ce vin. Într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
actorul vizat din partea unuia sau mai multora dintre beneficiari” (p. 273). Respectiv, capabilitatea depinde de extensiunea, intensitatea și natura relațiilor sociale existente între beneficiari, în care puterea (politică, economică, culturală etc.) și interesele (preferințele) beneficiarilor joacă un rol foarte important. Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea lor prin interacțiunile individuale și prin feedback
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oferi o imagine cât mai veridică și completă despre un fenomen, nu trebuie să ne cramponăm de granițele ponosite ale disciplinelor academice. Șovinismul este dezastruos și în perimetrul cunoașterii științifice. Iar vocația psihosociologiei constă prin excelență în integrativitate, adunarea și străduința de a articula cât mai eficient date concrete, concepte și teorii pertinente din discipline multiple. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Abelson, R.P. (1976). „When the polls go wrong and why”, în P.E. Hollander și G.R. Hunt (eds.), Current perspectives in social psychology
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
urmărea „să recheme din umbra trecutului nostru figurile mari și faptele vitejești care alcătuiesc bogăția nesfârșită și puterea cea pururi vie a unui neam și să facă din cultul amintirii lor sprijinul nostru moral și îndreptarea de fiecare ceas a străduințelor noastre spre mai bine”. În numărul 2/1919, un necrolog semnat de Gh. Adamescu anunță încetarea din viață a lui Al. Vlahuță. Revistă de cultură și educație națională, L. publică literatură - versuri, proză, teatru -, cronici, recenzii, note, articole de critică
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
și întrunirile societății România Jună. În anii petrecuți în capitala Austriei va fi făcut și studii temeinice de limbă, literatură și folclor, căci în 1872, la întoarcerea în țară, devine profesor de limba și literatura română la Universitatea din Cluj. Străduințele sale pe plan științific, social sau politic se orientează în direcția afirmării națiunii române. De la catedră propovăduia ideea descendenței nobile a românilor, insuflând discipolilor săi, printre care Petre Dulfu, Virgil Onițiu, Silvestru Moldovan, poate și G. Coșbuc, sentimentul mândriei naționale
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
vieții creștinului, nu este posibilă fără aceste trei virtuți. Ele nu sunt dobândite prin lucrarea noastră, ci sunt daruri ale Sfântului Duh, pe care le primesc toți creștinii botezați. Păcatul le slăbește și poate să facă să dispară dar prin străduință și lucrarea cea bună, ele rodesc și își fac simțită prezența. E nevoie, așadar, nu doar de darul primit, ci și de străduința noastră continuă. Pe Dumnezeu îl cunoaștem prin credință; ne îndreptăm spre El prin nădejde; ne unim cu
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
care le primesc toți creștinii botezați. Păcatul le slăbește și poate să facă să dispară dar prin străduință și lucrarea cea bună, ele rodesc și își fac simțită prezența. E nevoie, așadar, nu doar de darul primit, ci și de străduința noastră continuă. Pe Dumnezeu îl cunoaștem prin credință; ne îndreptăm spre El prin nădejde; ne unim cu El în modul cel mai deplin , încă de aici de pe pământ, prin dragoste. Marea poruncă a iubirii Mântuitorul Iisus Hristos, a rezumat cele
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
prin răbdarea de a asculta toate răspunsurile elevilor, neîntrerupându-i, fără a formula vreo apreciere imediată asupra acestora, acordând o aceeași încredere tuturor elevilor; Acceptarea de întrebări - în loc de soluții imediate - cu scopul de a clarifica elevilor problema propusă; • Pozitivitatea - prin străduința de a găsi (în timpul evaluării)un aport în fiecare dintre relațiile sau întrebările formulate. • Coparticiparea elevilor la evaluarea răspunsurilor. Factorii menționați au asigurat un grad mare de cooperare, distanța învățător - elev fiind impregnată de respectul și încrederea învățătorului în capacitățile
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
uitată, mereu prezentă în inima ei caldă și credincioasă. A fost timp de cincizeci de ani și mai bine un glas al României peste hotare și o parte a binelui care a putut fi gândit despre noi, a interesului arătat străduințelor pornite din partea bună a țării vechi, datorită și farmecului personal, tactului, cumințeniei și activității depuse de Elena Văcărescu. Franța a devenit pentru ea o a doua patrie, primitoare, binevoitoare, dar în mijlocul Franței Elena Văcărescu a rămas româncă. TUDOR VIANU SCRIERI
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
în ridicarea unui edificiu. Iată câțiva: Comunicarea trebuie să fie o prioritate. Explicând, motivând, argumentând, copilul va înțelege sistemul de valori la care se face referire și îi va fi ușor să acționeze, să interacționeze cu sarcina formulată de părinte. Străduința și progresele trebuie remarcate, apreciate. Lăudând mai des decât făcând reproșuri, întărim convingerea copilului că este pe drumul cel bun, că poate continua și poate avea încredere în el. Părinții trebuie să fie ei înșiși un model pentru copil . Trăsăturile
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
cu faraonul Snefru din Dinastia a III-a, care și-a scris propria prorocire. Învățătura egipteană beneficia de un sistem educațional structurat ierarhic. El permitea obținerea unor „grade didactice” asimilabile unor niveluri ale ierarhiei administrative de ale recunoașterii publice. Prin străduințe și perfecționare continuă, scribul urca treaptă cu treaptă: scrib, scrib superior, căpetenie a scribilor. Parcurgerea acestor grade era obligatorie pentru a accede la titluri. Primul titlu era „scrib purtător de baston”, care conferea dreptul de a îndeplini funcții executive la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în ultimele trei milenii munți de studii dedicate personalității fabuloase a lui Socrate (467-399 î.Hr.). S-a subliniat îndestul - și profund - importanța sa în istoria filosofiei și în schimbarea miraculoasă a mentalității vechilor elini. Dar cercetarea gândirii sale paideutice, în ciuda străduințelor repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le-a întreprins la Murbach, la Roma și la Pavia. (Cel puțin acesta pare a fi subînțelesul modului în care a relatat despre călătoria sa la Roma: deși a întreprins-o la 35 de ani, o așeza în rând cu „străduințele adolescentine”11. Căci „pentru oamenii acelei epoci vârsta nu contează, cărturarii sunt eterni învățăcei”12.) Astfel pregătit, Alcuin a ajuns la curtea lui Carol cel Mare în 780. Nu a găsit nici acolo o tabără de soldățoi barbari, ci o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
centrul Creației îl determină la justă cântărire a poziției sale. Nu este „îngerul în acțiune” al lui Shakespeare, dar nu este nici doar păcătosul strănepot al lui Adam. În formă potențială, este microcosmosul în care se oglindește armonia macrocosmosului. Întreaga străduință pansofică constă în a-l ajuta pe fiecare să-și dea seama de această condiție privilegiată. Din rădăcinile sale divine el poate crește ca un copac viu între microcosm și macrocosm. Este doar potențial o axis mundi; prin efort pansofic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
patru „lumi terestre”, care coboară din cele dintâi. A patra este mundus materialis, lumea fizică și fiziologică, natura înconjurătoare și natura corporală; a cincea este mundus artificialis; vinerea alchimică a lui Rosenkreutz, când muncești din greu, este „lumea muncii”, a străduințelor oneste ale harnicului plugar, ale curajosului corăbier și ale răbdătorului păstor - pe care Comenius nu le disprețuiește ca un dominican retrograd. Cu mundus artificialis omul pământesc începe de fapt să se înalțe spre zeitate. Căci oricare dintre aceste munci poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pui golași sub strașină de nor”. Ideea acestei strămutări geografice a „poveștii” sacre este, indiscutabil, ingenioasă (Lucian Blaga, care a ridiculizat-o, va localiza el însuși, în Arca lui Noe, potopul în Transilvania), și felul aplicării pe alocuri remarcabil. Dar străduința poetului în a pune istoria din Evanghelii neapărat în acord cu viața și mai ales cu anumite împrejurări istorice de la noi, ce nu au sens decât considerate în inefabilul unicității lor, ajunge ineficientă poetic. În Limpezimi (1928), cel de-al
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Anatole France ș.a. Afirmațiile se sprijină pe credința că toată creația literară a umanității confirmă determinarea ei prin împrejurările istorice, sociale și general culturale, ceea ce justifică - în viziunea lui Ibrăileanu - preocuparea p. pentru „punerea în valoare a energiilor noastre naționale, străduința de a face ceva pentru clasa țărănească” (Iarăși poporanismul în literatură). Într-o retrospectivă din 1925, Ce este poporanismul?, Ibrăileanu avea să spună că mișcarea „n-a fost un sentiment de clasă, ci un sentiment generos pentru altă clasă”, preocupată
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
ori, cel puțin, ca influență. Dacă nu a reușit să constituie un cerc și o direcție de opinie literară, P.v. a asigurat o continuitate de preocupări. Este vorba de cultivarea unei literaturi pentru popor, inspirată din realitatea autohtonă, și de străduința de a oglindi cât mai obiectiv viața culturală și literară a țării. Mai mult decât atât, P.v. s-a preocupat de îndrumarea și formarea tinerilor scriitori, în primul rând a debutanților. O atentă „Poștă a redacției”, scrisă probabil de Ion
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
Fundoianu, tematica și histrionismul poeziei lui Emil Botta, iar despre originalitatea discursului liric al lui Nichita Stănescu se spune că ar fi rezultatul unei misterioase „ceremonii” a sintacticii. Definiția criticului ca „Sibylla prin gura căreia grăiește Textul” este, poate, cauza străduinței de a găsi cât mai multe „coduri” de interpretare a operei, iar obsesia originalității îl face să reînveșmânteze concluziile curente ale exegezei tradiționale în savante haine teoretice. Remarcabil este studiul despre opera lui Fundoianu, scindată, prin chiar motivația profundă a
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
impune personaje cel puțin aparent distincte. În Ape adânci, Sfinxul (1920) și Femeia în fața oglinzei (1921), subiectivitatea este dimensiunea dominantă, dacă nu unică, iar încercările manifestării epice rămân formule goale de substanță proprie, adevărata lor funcție fiind dispersia confesiunii, din străduința, evident legitimă, de a-i asigura măcar o minimă impersonalitate. Dar fiecare personaj e o portavoce a autoarei; în ele nu se definește o conștiință individualizată, iar atmosfera nu vorbește de la sine prin suportul faptelor, ci prin lirismul jerbelor de
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
a mișcării legionare, soldată cu arestări). Cu toate acestea, atitudinea naționalistă a unor colaboratori capătă adesea accente xenofobe. Aceștia provin din diferite zone politice, de la extremismul lui Leon Țopa la liberalismul lui Traian Chelariu. Diversitatea ideologică poate fi corelată cu străduința scriitorilor bucovineni de a depăși barierele politice în vederea resuscitării tradiției culturale a provinciei, apariția O. coincizând cu reluarea activității Societății Scriitorilor Bucovineni. Rubrici mai importante: „Cronica literară”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Reviste”, „Mozaic”. Înscriindu-se în perimetrul specificului literaturii bucovinene tinere, poezia
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
măsură apreciabilă, evident, nu integral, purtătoarea intereselor claselor și grupurilor dominante. Ea tinde să fie sociologia statu-quo-ului, sociologia pusă în slujba puterii. Ca o reacție, a început să se afirme și o sociologie radicală. Una dintre caracteristicile acestei sociologii este străduința de a dezvolta punctul de vedere al „victimelor sistemului”, al celor nedreptățiți: săraci, muncitori, minorități naționale și rasiale,tineri, bătrâni, femei, handicapați (Becker și Horowitz, 1978). Această abordare este centrată pe evidențierea consecințelor structurale negative ale sistemului capitalist- așa cum apar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care tragicul și ludicul, poezia și proza, emoția și livrescul, simbolicul și cotidianul, oracularul și colocvialul sunt peticele din care se coase veșmântul poemului. În contextul anilor ’70, inovațiile sale la nivel tehnic merită să rețină atenția, dar arareori această străduință reușește să topească sensurile, imaginile, prezentul, amintirea și imaginarul într-o plasmă fluidă, care să comunice „fața secretă a lucrurilor”. Scriitura din Copacul cu 10 000 de imagini (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor), de asemenea eteroclită, se concentrează totuși în jurul unor
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]