557 matches
-
sine, brutalitatea care sfidează și oprimă, gândul josnic ce ignoră plângerile suferinde toate aceste distorsiuni macabre ale conținutului existențial sunt purtate de mâna noduroasă a nedreptății ca tirani înflăcărați peste ființa umană ancorată imanentului. Și totuși, pentru cel care primește străfulgerări din revelația mistică, tristețea conștientizării morții și a nedreptății drept constante prime ale vieții umane terestre, este profund estompată și, ulterior, proiectată în eclipsa impusă de adevărul unei dimensiuni superioare. Această dimensiune este, în perspectiva celui atins de clarviziunea mistică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și slăbiciune dionysiacă. Menajarea impulsiunilor corporale este postulată pentru trăirea mistică drept precedentul ce oferă elanul exceselor viitoare ale trupului care îi sunt astfel deschise perspectivele unei extensii dominatoare asupra sufletului. Lumina profunzimilor de energie și sublim care își revarsă străfulgerarea în amplitudinea revelației susține resurecția conștiinței ce se aruncă în ascendențele mistice dar resortul acestei reînnoiri, atomul ce activează, tonifică și extinde metamorfoza întru spiritual a conștiinței se află în plenitudinea voinței individuale. Ajunsă în stadii superioare ale saltului spre
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o deschidere a privirilor interioare spre realitatea abordării celuilalt de către o mare parte a ființelor umane. Deșteptarea, trezirea, accesul intelectului la luciditate presupune o etapă anterioară de orbire și sincopă metafizică, un somn lipsit de visele transcendenței, o beznă fără străfulgerări crepusculare. Ciocnirea de răutatea celorlalți și suportarea copleșitoare, adesea traumatizantă, a unei astfel de plăgi negative aduce ca un prim impact disiparea confuziei dintre cei buni și cei răi. Departe de adevărul lumii cotidiene, captivi acelui somn primejdios nu credeam
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
învăluitor peste spiritul celui rănit. Din această pace care echilibrează, care re-așează firea în tensiunea constantă ce a fost opturată de răutatea expansivă a celuilalt, spiritul învinsului își extrage amintirea propriei energii inepuizabile. În liniștea îndurerată el surprinde asemeni unor străfulgerări cristalice potențialul nesfârșit al sinelui, fondul fără contur uitat în noaptea naivității cotidiene. Astfel, întors prin răutatea aproapelui spre profunzimile lăuntricului, naivul își pierde naivitatea iar ochiul interior îl învăluie cu fascicolul unei priviri abisale, cu unda unei lucidități ce-
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
morții poate fi străpuns prin revelație spiritul unui mistic între-zărind și decriptând adâncurile acestui mister. Dar și în situația acestui caz excepțional, misticul nu descoperă ci i se descoperă, nu cunoaște propriu-zis adevărurile ultime ci îi sunt dăruite simboluri și străfulgerări ale acestora, o cunoaștere totală a misterului fiind accesibilă doar misterului însuși, o înțelegere deplină a zeului aparținând numai zeului. Daca în cazul morții proprii viața noastră apare ca o mișcare ireversibilă spre acest reper tainic, ca o tendință către
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
rostirea ni se dovedește incapabilă de a reda, noi indicăm dinamica unor fenomene și implicații afective care se întind dincoace de cuvântul limbajului comun. Desigur că sublimarea rostirii întru spirit pe care o exersează discursul poetic poate revela fascicole și străfulgerări din sferele cele mai adânci ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul, grotescul înveșmântat
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
inferioară și subordonată nesfârșirii învăluitoare a transcendenței. Aici vindecarea sau exilul, cele două soluții evocate, nu implică, așadar, aprofundarea experienței suferinței și acceptarea temeiurilor fundamentale spre care aceasta proiectează conștiința îndurerată. Cotidianul nu-și poate împiedica alergarea rătăcitoare de asemenea străfulgerări revelatorii în bezna naivității mundane aparițiile stelare fiind agonice sfâșieri ce trebuie controlate. Reacțiile individuale în raport cu suferința unui semen pot fi diferite dar perspectiva cotidianului social își arogă atitudinea unică de ocrotire a sinelui, de adăpostire în propria sferă dinamică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
înălțându-se dinspre soliditatea pământului auster către azurul unui cer nesfârșit care se deschide într-un final de extaz și transfigurare. Aici admiratorul trăiește impactul unei libertăți care se apropie, ca intensitate și persuasiune torențială, de cea dăruită artistului în străfulgerările agonice ale creației. Opera de artă solicită reculegerea conștiinței individuale ca actul regăsirii de sine întru deshiderea lăuntricului spre propriile potențialități nesfărșite. Apogeu al creației unui flux de inspirație și osteneală înnobilantă, depășirea ascendentă a operei de artă din interiorul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Băăă, să nu vă mai furișați așa pe-aci pe sus, că vă Împușcăm. Cu pistolul din Mobilă și durere. Cu care pistol, Întreabă unul din mașiniști, cu ăsta? Și trage un foc În aer. Maeștrii pot să recunoască, În străfulgerarea de lumină născută de capsa pistolului, piese din costume și butaforii de scenă, un coif roman din Titus Andronicus, paloșul lui Ștefan din Apus de soare, o armură. Se aud țipete de la etajul de jos și cei doi rîd sonor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
box). — Ei bine, părinte... Gabriel știa că venise să discute despre George și se simțea agitată. — Bine, bine, într-adevăr bine. M-am bucurat să-i văd pe Alfa și Omega atât de fericiți. Trebuie să întâmpinăm cu bucurie asemenea străfulgerări de fericire pură și să ne înfruptăm din ele ca din mana cerească. — Nu toată lumea se bucură să-i vadă pe alții fericiți, răspunse Gabriel. Când discuta cu părintele Bernard, adopta un fel de a vorbi solemn, care nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să-și lase casa nesupravegheată în timp ce el și Judy vor petrece o lună în America, într-o călătorie de afaceri. Spargerile și vandalismele, pe vremuri cu totul necunoscute în Ennistone, erau acum în plină floare. Tom a întrezărit dintr-o străfulgerare acea sublimă înlănțuire dintre datorie și interes, pe care atât de des o așteptăm zadarnic. Își oferi serviciile. Avea să-și petreacă vacanța lucrând în casa lui Greg și, totodată, ținându-i-o în siguranță și bună îngrijire. Greg și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Osmore intră val-vârtej. Chiar și în acest moment nu se putu uita la Anthea fără să se simtă exasperată de greșeala lui Greg. Era o femeie cu o fire generoasă, dar nu se putu împiedica să-și spună, într-o străfulgerare de gând, că Anthea era acum, probabil, o fată foarte bogată. Dorothy i se adresă lui Tom (a cărui prezență, alături de Anthea, o enerva): — Gata, acum am eu grijă de ea. Tom se ridică. Anthea se ridică la rândul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în jurul unui stilou jos pe trotuar, asta te aștepta dacă făceai imprudența să te apleci după stiloul-bombă. Dar afișul venea cumva dintr-o lume trecută. Deprimarea lui Lucian nu dură decât câteva clipe. Își aminti că pe drum, într-o străfulgerare, privirea îi căzuse pe scenă. Scena văzută din culise. Reconstitui la iuțeală în minte formele ciudate, adânc crestate. Mucava întărită cu stinghii de lemn bătute în cuie, în neorânduială. Dumnezeule, trebuie să fi fost brazii, văzuți dindărăt! Doamna Chivu spuse
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
palatul cu incunabule. Episoadele biblice, reeșalonate conform unui parcurs interior care și le-a apropriat pentru a le oferi cititorului într-o formă în care ezotericul pare atenuat, compun un imaginar liric, cu alcătuire eclectică, din fragmente de real și străfulgerări transcendentale - Cantată sub cerul liber / Gândul lui - plin / Ca un fulger de miere / Cupa florii soarelui dimineața de rouă // Un gând ca o simfonie / Plutind pe cerul de vară (dar cine oare să fie / Unde e microfonul sala concertelor?... -, traversat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o lumină Înșelătoare, dintr-o dată zăresc un tînăr zeu intonînd cîteva descîntece militare contra mea. Pe umărul stîng are așezat, drept rang de cenușă, o femelă a șoimului, care, deschizînd ochiul spre mine, caută să-mi reproșeze ceva. Văd o străfulgerare de eoni cinetici, În ochii șoimului- femelă, aidoma unei semnături pe un pact de agresiune. Acest mîrșav de galonat ține bine strînsă la piept cartea franțuzului Laurent: „De quelque phenomenes mecaniques produits au moment de la menstruation”, de unde cu siguranță a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
situație nouă în viață. Inutil să vă spun că eram extrem de curios să constat că Linda era o femeie atât de religioasă. Observasem de altfel că purta întotdeauna în poșetă o Biblie minusculă, ca pe un obiect sacru. Într-o străfulgerare, toate explicațiile noastre, toate presupunerile, argumentele și contraargumentele mi-au apărut ca o pânză subțire de paianjen, gata oricând să se rupă. Plasa nu însemna nimic, realitatea dură o rupea din loc în loc, făcându-i găuri mari, incolore. Pentru Linda
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
câțiva kilometri de apă rămasă încă limpede și suficient de lată ca să pară sigură. Amurgul se lasă devreme, așa cum se va întâmpla câteva săptămâni de-acum încolo. Cerul, de un albastru înghețat printre sălciile și plopii invadatori, se aprinde, o străfulgerare trandafirie înainte de a se prăbuși în albastru-indigo. Sfârșit de februarie pe Platte, iar ceața rece a nopții plutește deasupra râului, înghețând paiele de pe miriște rămase de toamna trecută care umplu și acum câmpurile vecine. Păsările viguroase, înalte cât un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și înclinat spre teorii ciudate, dar nimic care să iasă din norma locală. Numai Karin știa cât de nepregătit era să-și poarte singur de grijă, darămite să mai umble și cu echipamente industriale complexe. Zilele lui erau presărate cu străfulgerări paranoice, izbucniri de plăcere și furie și explicații din ce în ce mai elaborate. Neobosită, ea făcea eforturi să-l protejeze, chiar și când el o tortura. —Sora mea m-ar fi scos deja din locul ăsta. Sora mea m-a scos tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
încercând să atragă atenția prietenilor lui, căutând o confirmare pe care nici unul dintre ei nu i-o putea oferi. Sub cupola unei crizanteme uriașe, se întoarse și-o surprinse pe Karin în timp ce se holba la el. Și cât dură acea străfulgerare, ochii lui găsindu-i pe ai ei, din el se ivi o foarte vagă urmă a unei legături de sânge. Și tu te simți pierdută aici, nu-i așa? La sfârșitul lui iulie, viața lui Weber schimbă direcția. Când dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cartea ta, Shawna mi-a arătat cronica din Harper’s. Shawna. Normal că uita mereu numele ăsta. —Să-l ia dracu’, spuse fiica lui. În mod evident e invidios, pur și simplu. Eu nu l-aș lua în seamă. O străfulgerare de neînțelegere. Harper’s? Cartea apăruse deja. Editorii lui trebuie să fi știut de cronică de câteva zile. Nimeni nu-i spusese nimic. N-o să-l iau, spuse el. — Și o să-ți faci o aniversare fericită? Măcar atât poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lor se unesc, iar gândirea dispare. Dispare totul, în afară de această nevoie primară. Ceva imens și alb străbate câmpul. El tresare, iar ea tresare odată cu el. El o vede primul, dar ea o identifică. —Dumnezeule. O lebădă de iarnă. Stafii în străfulgerarea aceea de lumină, o groază intimă. Ea îl strânge de braț, ca un garou. Nu se poate să vedem așa ceva. Au mai rămas o sută șaizeci. Dumnezeule, chiar asta e! Stafia lunecă scânteietoare de-a lungul câmpurilor. Nici unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în afară de nevoia imediată. Îi cuprinde antebrațul cu degetele, măsurându-l. —N-ai mâncat deloc. Ba da. —Mâncare? întreabă el, sceptic. Ea nu e așa de slabă. Cine? —Ei, haide! Nu mă lua pe mine cu cine. Sora mea. Dar, la străfulgerarea ei de panică, râde limpede și adânc. — Ia uită-te la ea! Relaxează-te. Te luam și eu la mișto. Mark se lasă din nou pe spate, își întinde pantalonii sport negri și-și pune mâinile la ceafă. Parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dar îl frapa ideea că Yanar nu reacționa ca un tip care era luat la scărmănat pentru prima oară. Știa de efectul produs atunci când nu cunoști dinainte întrebările. O știa atât de bine, încât nu era deloc tulburat. Într-o străfulgerare, Gosseyn pricepu. Se dădu înapoi, teribil de vexat. Incredibil, cât timp îi trebuise să înțeleagă adevărul. Îl privi pe prezicător și zise, în sfârșit cu o voce calmă, dar tranșantă: - Și acum, ai vrea să-mi explici cum ai intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
valoare aici, zise el. Poți să-ți cumperi unul destul de bun cu doi-trei șilingi de la Woolworth. Thaw îl recunoscu pe vecinul lui cu mustață blondă, care stătuse lîngă el de dimineață, cel care doarea să meargă înainte de a alerga. O străfulgerare de intuiție, care nu avea de-a face cu logica sau vreo probă materială, îl convinse că el era hoțul. — Ai dreptate, spuse el pe un ton dur și ieși din clădire. La ceai, domnul Thaw îl întrebă vesel: — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să fie modești. Mi-e teamă că sir Trevor m-a pus definitiv în ultima dintre aceste categorii. Izbucniră rîsete, în special din partea lui Weems. — Demult eram un tînăr șef de departament ambițios. Am lansat diverse politici și am avut străfulgerări de creativitate despre care, credeți-mă, prieteni, eram convis că sînt de domeniul genialului! Ei bine, ambiția și-a întîlnit nemesisul. Acum mă aflu în vîrful imensei piramidei și nu creez nimic. Nu pot decît să primesc propuneri strălucite din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]