91,990 matches
-
a pieții. Mă gândesc că sunt foarte mulți editori de carte (în orașele de provincie și, bineînțeles, la București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de difuzare în străinătate. Din cauza considerentelor bănești, editurile din România nu au posibilitatea să încheie contracte cu edituri de anvergură din Occident astfel încât publicațiile lor să ajungă pe piața occidentală. IM: Credeți că este vorba doar de o chestiune de profitabilitate? Sau este posibil
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
apreciată la adevărata ei valoare în Occident; și mă gândesc la scrierile lui Cărtărescu, care sunt, sigur, foarte elegant scrise și foarte, într-un fel, cosmopolite ca limbă, dar și el se referă, inevitabil, la realitățile românești și publicul din străinătate nu are cum să perceapă în totalitate originalitatea abordării sale. IM: Demersul dumneavoastră istoric a fost vreodată privit cu scepticism tocmai pentru că sunteți britanic și nu român? DD: Nu, aș spune că dimpotrivă. Desigur, depinde cu cine vorbești. Dar experiența
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să te duci în străinătate, în cazul acesta, în Statele Unite, ca să consulți un material care există la București, ceea ce nu este o situație normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales în încercarea de a aduna documente pentru un volum care va fi
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Ceva mă face să cred că nici această ultimă anchetă nu e provocată de activitățile propriu-zise ale sectei (?) lui Bivolaru. Mai degrabă cred că forța crescîndă a acestei grupări a pus autoritățile pe gînduri. Asta dacă nu cumva experți din străinătate au atras atenția autorităților române asupra așa-numitului potențial de risc la adresa stabilității statului pe care l-ar putea avea MISA lui Bivolaru. Cîtă vreme părinți disperați de ceea ce au ajuns copiii lor după ce au intrat în gruparea lui Bivolaru
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
social. Eu eram «un pericol potențial» deoarece eram suspectat pentru «activități dușmănoase societății», «tulburător al ordinii publice», «discuții și activități ostile statului și politicii partidului». În cei 18 ani de urmărire au fost folosite nenumărate unități militare din țară și străinătate (am identificat 39 de generali, căpitani și locotenenți, dar majoritatea semnau indescifrabil: anexa 4 din Un tigru de hîrtie, au fost folosiți 28 de informatori etc. Securitatea, prin mijloacele de informare pe care le deținea (umane și tehnice), intervenea în
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Nu se uită, într-adevăr, numai el, ci și mulți alții despre care atât de târziu am aflat (de la ei!) că au fost disidenți sau chiar opozanți, că au fost interziși de la publicare, opriți să călătorească, să primească burse în străinătate și încă atâtea alte necazuri îndurate în vechiul regim. Pe acest trecut mai degrabă imaginar și-au construit, însă, autoritatea morală postdecembristă, ni s-au și înfățișat ca modele etice, mai și mustrând națiunea din când în când, pentru că nu
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
gen Matser. Aceștia e posibil să fie interesați de-o Românie murdară, condusă de-o clasă politică hrăpăreață, cinică și iresponsabilă. Dar nu țin minte ca românii să-și fi dat votul pentru a fi integrați în acest gen de „străinătate”. Dacă nu mă înșel, vrem în NATO și în Uniunea Europeană, și nu să asităm la partide de vânătoare cu mafio-politicieni și la vânzarea de copii contra avantaje economice pentru câțiva „aleși ai neamului”. Marea problemă pe care-o are Uniunea
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
pe tineri să plece în turnee, încearcă să-i țină legați de instituție.” Cum nu credem că Angela Gheorghiu vrea să-i ia locul lui Ludovic Spiess la Operă și nici că fostul tenor umblă să cînte în locul ei în străinătate, înclinăm să admitem că inimoasa soprană s-a transformat în purtătoarea de cuvînt a tinerilor care nu pot pleca în turnee în străinătate, fiindcă li se bagă bețe în contract.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
locul lui Ludovic Spiess la Operă și nici că fostul tenor umblă să cînte în locul ei în străinătate, înclinăm să admitem că inimoasa soprană s-a transformat în purtătoarea de cuvînt a tinerilor care nu pot pleca în turnee în străinătate, fiindcă li se bagă bețe în contract.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
era colaborator fervent al ziarului „România muncitoare”) și Mircea Iorgulescu nu exclude ipoteza ca prima sa plecare în Elveția să fi avut drept resort și o misiune secretă primită din partea acestora. Mai mult decît atît , atunci cînd se află în străinătate (în Elveția, dar și în Franța), Istrati se bucură de sprijinul, inclusiv financiar, al unor oameni devotați (sau, măcar simpatizanți) mișcării. Cu atît mai scandaloase li se vor fi părut, de aceea, unora, ca Henri Barbusse, impresiile sale după vizita
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
rezolve problemele de imagine. Asta însă după ce nici unul dintre ei nu și-a manifestat o asemenea dorință. Dimpotrivă, atît Hildegard Puwak de la Integrare, cît și Mircea Beuran de la Sănătate și-au anunțat intenția de a lupta pînă la capăt. În străinătate, Adrian Năstase a declarat că i-a demis pe cei doi. Și atunci, ca și acum, premierul a avut nevoie de cîteva întîlniri cu președintele Iliescu, înainte de a trece la fapte. Dna Rodica Stănoiu s-a aflat și în precedenta
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
din partea mai multor țări, ca România să organizeze atât cursuri de inițiere cât și de perfecționare privind ridicarea nivelului de trai al populației globului. Acest lucru ne îndrituiește să afirmăm că avem oameni de valoare în domeniu, iar plecările în străinătate a superdotaților s-au redus semnificativ. Este o ordine de idei, în care ne putem mândri, în sfârșit!, ca (,) contemporani ai acestor specialiști indispensabili 2); putem să jubilăm patriotic și moral că Eldorado-ul nu mai e la ei, ci
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
circului și frica a crescut odată cu ea pînă a întrecut-o. Cum să trăiești cu o frică mai mare decît tine? Altă voce: Aglaja locuia concomitent în două lumi, în trei, în cîte lumi vrei și toate lumile sînt în străinătate, spunea. Trebuia să se întoarcă acasă, nu? Toți cei care au citit-o după ce s-a sinucis spun că finalul ei era previzibil, că textele ei ne avertizau, că se simțea disperarea în ele, că erau un strigăt de ajutor
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
nelalocul ei. Mă confirmase o artistă adevărată. Foaierul și balconul Operei din Timișoara sînt înțesate de lume. Candelabre aprinse, flori. Doamna Doina-Ioana Popa, președinta Fundației Culturale “Artmedia”, grație căreia publicul timișorean beneficiază de spectacole extraordinare de teatru din țară și străinătate, face cu eleganță și discreție oficiile de gazdă. Împreună cu Denisa Comănescu și Rodica Binder încercăm înaintea spectacolului să creionăm din cîteva linii tremurate portretul interior al Aglajei. Cîtă aproximație. De ce nu putem înțelege nimic decît raportîndu-ne la noi? În sală
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
Filologia bucureșteană, ci dinspre Facultatea de Medicină. Acum e medic la New York. Înainte de 1989 nu a publicat nimic, pentru a debuta târziu, în 1998, ca poet. Îi apar volume de versuri (inclusiv în antologii) aproape anual, în România și în străinătate. Când publică proză, ca acum în Transatlantice, reușește un melanj expresionist între discursivitate și poezia capabilă de a naște o viziune asupra lumii. Transatlanticele au aparența jurnalului de călătorie, sunt produsul unor excursii pe care autorul le face mai ales
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
cincizeci de ani - ține continentul la respect prin formidabila cavalerie blindată a celor 3000 de chars Renault, noul model Somua, cu tun de calibrul 47. În ce-l privește pe Titulescu - nu avansez deloc în contactarea lui. Pleacă mereu prin străinătăți, ahtiat să-și procure tone de mobilă veche; asta îi e patima, nu diplomația. Mă întreb cum de e omul zilei, cela sent le rance. Un parvenit găunos. Parvenitismul e blestemul României, doar parveniți în politica ei. Azi juvetele ebenist
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Dar acest trei și paisprezece se mai cheamă „Pi” și, dacă funcționează, adică dacă funcționează Pi... lele, se ajunge la operația de suspendare, iar de aici, prin regula de trei simple...relații mafiote, i se găsește omului un post În străinătate, unde ia calculul de la capăt. Fiindcă și acolo lucrează cu cel puțin un etalon și mai multe necunoscute. Numai cea din țară rămâne aici, etalon pentru alții fiindcă, așa cum spune balada: Mijlocelul ei - Etalon in lei! Uite-așa Îmbătrânește directorul
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
apartament din piața Romană unde o funcționară a Uniunii Scriitorilor îmi dăduse pașaportul "diplomatic" cu viză. Abia mai târziu am înțeles de ce li se dădea scriitorilor un pașaport diplomatic - pentru a fi folosit ca identitate de cei care plecau în străinătate cu misiuni "speciale". Lângă funcționarul de la Uniune era un bărbat necunoscut cu un formular pe care eu l-am completat promițând că în țările străine nu voi aduce prejudicii statului român și nici conducătorului său. Mi se recomandase să dau
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
la Stockholm, gândind că era ușor să mă strivească cu moartea mamei, împiedicându-mă să fiu prezentă la înmormântarea ei. Poate că omul de lângă mine, mă gândeam, mergând cât mai repede, era unul dintre agenții trimiși să execute crime în străinătate, în contul poliției secrete sau al contraspionajului sovietic. Reușisem să mă distanțez de compatriotul meu dar el nu se lăsa deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
scria despre apartamentul meu din București - fusese spartă yala și oameni necunoscuți jefuiseră toate lucrurile mele. Vecinii nu putuseră să-i împiedice pe hoți - aveau hârtii de la poliție pentru a evacua apartamentul, deși era proprietate privată, dar proprietarul locuia în străinătate. Toate hârtiile erau făcute numai pentru a justifica jaful, fără să țină cont de mama care era împuternicta mea legală. Mama mă ruga să nu mă întristez pentru lucruri pierdute - amintiri de la bunica, obiecte de artă țărănească. Mama îmi dorea
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La Los Angeles, am fost ales vicepreședinte al societății locale Doina devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
că ai fost medaliat de Statele Unite pentru activitățile tale americane. Arată-ne mai Întâi despre activitățile tale românești. CGM: Vreau să precizez din capul locului că nu am fost vreodată membru al vreunui partid, nici din țară și nici din străinătate, deși o astfel de apartenență este singura cale ca ceea ce spui să fie cu adevărat ascultat. Mi s-au propus poziții Înalte, În care se aveau Însă În vedere nu atât contribuția, cât girul meu. A fi Înregimentat presupune a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a obținut retragerea Armatei Roșii în 1958, an în care au decis și arestarea a sute de mii de alți potențiali nemulțumiți, printre care și Victor Branea, ridicat a doua oară, în casa Mariei Obrenovici s-a instalat Poșta pentru Străinătate. în hall-ul cu vitralii și în fostul salon s-au pus ghișee de placaj: de aici plecau și veneau scrisorile, iar la etaj corpul de elită al secției de control a corespondenței, muncea pe rupte. Peste circa 8 ani, atunci
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
încă în viață, chiar dacă greu de recunoscut, ieșea, după 20 de ani, din ultima închisoare, cea de la Aiud, ca să respire aerul de Bărăgan al domiciliului forțat, timidul dezgheț inițiat de același Gheorghiu-Dej mărise fluxul ieșirilor și intrărilor în Poșta pentru Străinătate. Odată cu gradul de general, directorul a primit și un sediu nou, mult mai spațios, și o aparatură tehnică adaptată. Bătălia între instituții pentru casa Mariei Obrenovici a fost cîștigată de secretarul de partid al Sectorului 7, un activist argeșan, promovat
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]