122,264 matches
-
știa multe a ezitat o vreme înainte de a spune de ce origine poate fi cuvîntul samizdat. Are vreun impact munca dvs. asupra marelui public? R. Anul trecut, cel puțin, biblioteca s-a bucurat de o atenție constantă din partea presei cehe și străine, s-au scris articole, s-au făcut emisiuni de radio și televiziune, atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm consultații prin telefon și e-mail, reproducem și copiem pentru cei ce ne solicită mii de pagini. Pentru o
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
încă în doliu după Héctor (n-a purtat niciodată doliu după Rolo, nu se știe de ce avusese capriciul ăsta), accepta compania lui Mario ca să se plimbe prin Almagro sau să meargă la cinema. Până atunci, Mario se simțise în afara Deliei, străin de viața ei, chiar și de casa ei. Era mereu un „musafir” și la noi cuvântul are un sens precis și despărțitor. Când o lua de braț să traverseze strada, ori să urce scara din gara Medrano, își privea câteodată
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-au transformat în „colectori”. Capitalism curat, nu? Oarecare experiență în acest domeniu exista și pe vremea comunismului. Facultățile care școlarizau studenți străini gemeau de dascăli care, pe de o parte, lucrau strâns cu Securitatea, iar pe de alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze” în patria lui Ceașcă și-
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
fermecătoarele laude ale trăirilor Au putut fi numai exerciții mai acătării de stil, Iar dedesubtul lor era ACESTA, ce nu poate fi numit. ACESTA asemănător cu gândurile hoinarului făr de acoperiș deasupra capului și care străbate prin ger un oraș străin. Cel care seamănă cu clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
ț Suntem singura țară din cele 12 care este masiv respinsă de publicul din U.E. ș...ț Suntem singura țară din procesul de aderare care a semnat acordul privind Tribunalul Penal Internațional, care exceptează soldații americani de la judecată pe teritorii străine. În raport cu europenii, această semnătură a complicat situația. În plus, capacitatea actuală a guvernului de a accelera negocierile este limitată. Avem nevoie, ca națiune, de 12 luni de mobilizare completă.” Așadar, nu de guvern depinde acceptarea țării în UE, ci de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
începi tot felul de activități noi care îți vor îmbucura viața” (virtualarad.net); „C.T. a mai dat o veste care îi va îmbucura pe angajați” (ib.). Forma surprinde mai ales cînd apare în același context cu neologisme și cu termeni străini moderni: „Un reportaj însoțit de câteva poze color. Pot spune că mi-a îmbucurat ziua. Și mie, și prietenilor în anturajul cărora l-am savurat și l-am comentat” (cotidianul.ro; Timișoara); „a îmbucurat inimile noastre cu doua albume Worship
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
păstrezi identitatea literalizînd și adaugi echivalentul în notele de subsol, dublînd traducerea cu un comentariu filologic și semantic solid, ori reconstruiești, în limba țintă, un univers care tinde să piardă trăsăturile gîndirii și expresivității printr-o autohtonizare excesivă. O prezență “străină” nu are cum să diminueze calitatea sau nivelul de înțelegere a unui text. Dimpotrivă, îl face mai interesant, adăugînd poeticității scriiturii, poeticitatea limbii înseși. Altfel cum să numim textul rezultat dintr-o traducere autohtonizantă: “inspirat după” sau “adaptat după”? Evident
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
importanți, ridicoli, slabi, și slugile aiurite, îngălate și nepăsătoare. Că ești, ca în “Sonata Kreutzer”, un martor pasiv, călător în trenul poveștilor, bucuriilor și tristeților unor personaje aproape necunoscute, tulburate însă de întîmplări și situații ce nu-ți mai rămîn străine. Am revăzut spectacolul de două ori, iar cîteva scene chiar de trei ori. E voluptate în joc și multă precizie. De fiecare dată. Nu este alterată filosofia de dincolo de personaje, amestecul de ridicol și sublim bine dozat în replici, în
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
pe care i le lăuda Năstase la investitură. Între punctele de glorie ale beuranului se număra și acela de ilustru reprezentant al mediului academic românesc. Acum, strânși cu ușa, năstăsioții încearcă să elimine din acest cadavru moral îngrășat cu litere străine bucata cea mai spectaculoasă! Poate nu sunt ziariștii bine informați, dar nu cunosc vreunul care să fi auzit, înainte de propulsarea la Cotroceni, de marele manager sau medic Beuran. Se știe însă că persoana cu acest nume a făcut parte din
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
în diverse antologii de poeți universali editate în China timp de două decenii. Prezentările și comentariile despre Eminescu le întâlnim mai ales în enciclopedii, dicționare și istorii literare. Între primele texte trebuie amintită prezentarea făcută de Wang Mingsheng, în Scriitori străini, biografii (Editura Academiei Științelor Sociale din China, 1979). În Marea Enciclopedie chineză, editată la Beijing și Shanghai în 1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
enciclopedii, dicționare și istorii literare. Între primele texte trebuie amintită prezentarea făcută de Wang Mingsheng, în Scriitori străini, biografii (Editura Academiei Științelor Sociale din China, 1979). În Marea Enciclopedie chineză, editată la Beijing și Shanghai în 1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
ales cei tineri, se simțea o lacună vădită datorită lipsei unei ediții chineze accesibile pentru lectură de către marele public. Trebuie să-l amintim din nou pe prof. Feng Zhichen (n. 1936) de la Catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing. Elev al prof. acad. Alexandru Rosetti, este primul chinez care și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București încă în 1965. Românist pasionat de o viață, s-a dedicat în exclusivitate studiilor și cercetărilor în limba
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
din grupul care publică revista „Contimporanul”. În acești ani, Victor Brauner, după o expoziție personală, mai pronunțat avangardistă, colaborează la organizarea expoziției internaționale din 1924 de la București, momentul de vârf al avangardei românești. Nici printre participanții români, nici printre cei străini nu există însă vreun suprarealist. Orfiști, constructiviști, expresioniști, dadaiști cuminți. Printre expozanții străini se află și Hans Richter, cinefil și cineast, realizator de filme „abstracte”. În același an încep să ruleze și la București filmele mute ale lui Fritz Lang
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
și nici nu a trimis prin altcineva vreun mesaj. Trebuie remarcată performanța Uniunii Scriitorilor și a președintelui ei de a iniția și continua un proiect cultural de anvergura acestuia, implicând o largă participare (la ediția de acum: 73 de scriitori străini din 23 de țări), instituirea unui important premiu, prezența la Festival măcar a câtorva scriitori de incontestabilă reputație internațională. Anul trecut: Alain Robbe-Grillet, Jorge Semprun, Michel Deguy, anul acesta: Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Amos Oz. Numai cu rea voință
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar alții s-au diluat în atmosfera
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
pizmă, istorică, fratricidul unui frate mai puțin dotat?... Fie ca în viitor toate semințiile agresive să se ridice la valoarea victimei!... Citesc, recitesc - vorba vânzătoarei, ca pe un roman polițist - cartea autorului francez... Deși ea este pătrunsă de o raționalitate străină de complexitatea textului comentat, cu grijă, cititorul să aibă un instrument logic de cunoaștere a iudaismului... Știu însă de la un mare cărturar evreu ce-mi este prieten că Talmudul include și iraționalul, în aparență; că el cuprinde o mult mai
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
lui Eliade poartă măști. „Descoperirea“ lui Marcel Tolcea poate însemna două lucruri. Aceasta poate fi cea mai spectaculoasă dintre particularitățile stilistice ale scrisului lui Eliade, dar și un nou cap de acuzare, din moment ce îl pune într-o companie „ideologică“ deloc străină de extrema dreaptă. Sînt lucruri pe care Marcel Tolcea nu le spune, cel puțin nu direct. Un singur lucru îmi displace la cartea-obiect. Una dintre primele file ale volumului poartă o dedicație - îi aparține Georg Lecca, cel care a propus
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
pentru cel exilat/ între hărți, între cărți,// pentru stihuitorul pe cont propriu,/ departe de larma gîngavă/ a istoriei literare” (Să mă alătur turmei?). Anonimatul constituie corolarul explicabil al izolării celui ce se simte „poet neînsemnat de ștampilele/ gloriei literare” (Poveste străină). Care e „filosofia” provinciei? Ioana Dinulescu se străduiește a trece dincolo de suprafețele ei dur pitorești, nu o dată rebarbative, spre a sugera o dualitate a principiului „metafizic” ce-o guvernează. E o înfruntare, socotește poeta, între divin și demonic, un maniheism
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
s-ar fi transmis, prin ziduri, celor aflați pe trotuarul din fața bisericii. Am avut prilejul să contemplu, cu această ocazie, și o altă fațetă a vieții de noapte a orașului. Cu un neascuns patriotism local, eram încântat de mulțimea automobilelor străine, nou-nouțe, care treceau șuvoi pe lângă noi. Limuzine de ultimul tip, conduse în general de oameni tineri și foarte tineri. Tot acest castel de nisip s-a năruit când, pe la trei noaptea, dinspre Piața Operei (de fapt, chiar din Piața Operei
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția artiștilor, plasează toate lucrările în perspectiva certă a unui ambient urban bine definit și cu o puternică personalitate. Spre deosebire, însă, de anii anteriori, cînd participarea unor artiști străini a fost mai restrînsă, de data aceasta sculptorii din Grecia și Italia și-au pus o amprentă mai apăsată asupra configurației simpozionului. Veniți din zone culturale complementare, care, în modernitate, au abordat complet diferit problema statuarului, Antonia Myrodias și Fernando
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
salariale! - promise cu regularitate de succesivele guvernări din acești ani. În scurtele deplasări făcute în afara orașului natal, București, am constatat însă o progresivă degradare a conștiinței cetățenești, secondînd contraperformanțele economice păgubos minate de un soi de mit (post)modern: Investitorii străini. Drept urmare, oriunde ai merge în România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
din Internet: „te sun eu în 10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...”; „mai vorbim noi. Hai pa ”. De cele mai multe ori, salutul apare singur, la încheierea mesajului, fără mărci particulare. Poate intra totuși în combinații: cu cuvinte străine („hai pa all”), cu explicații și justificări („hai pa, că io o tai!!!”; „hai pa că am treabă, nu stau acum...” - și mai ales cu alte formule de salut: „hai pa și să ne vedem sănătoși...”; „Hai pa și spor
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
chiar mai aproape în construcții de tipul Să ai/ să aveți o zi bună (dată fiind mulțimea exemplelor orale și scrise și tipicitatea contextelor în care ele apar, am renunțat de această dată la indicarea exactă a surselor). Imitarea expresiei străine nu reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]