7,161 matches
-
os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți; La șoapta lui ni se-nfioară buza; / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii frământatei noastre ginți / Dorm, îngropați la Sarmizegetusa. // Al nostru e; iar nu al vostru, huni, / Ce-ați năvălit de dincolo de Nistru, / Călcând, în goana cailor nebuni, / Peste mormântul marilor străbuni / Și i-ați trezit cu-al vostru râs sinistru. // Voi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge”. Ei, poeții, „au adunat roua plânsului în potirul dorului, știind că speranța moare ultima, că de pe crestele istoriei românești, sub cruntă apăsare străină, cu strămoșii privind Ardealul, românii repetă versurile lui Traian Dragoș: „Veșnicind, prin faptă, litania, / Vor striga să audă și cerul: / E - a noastră, pe veci, Transilvania!”. LAZĂR LĂDARIU P.S. Am încredințat tiparului rândurile acestui editorial, rânduri scrise în memoria acelor poeți care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
întâlnirile de „evanghelizare întru știință” a publicului, dezvăluind auditoriului, cititorilor și telespectatorilor fermecătoarele mecanisme ale Evoluției, vorbind despre Geologia eonilor scurși de la Facerea Terrei, despre zguduitoarele revelații ale lui Charles Darwin, despre misterioasele căi pe care au înaintat către noi strămoșii lui Homo sapiens și ai Omului de Neanderthal. Cartea în care Adrian Nicolae a strâns și a topit articolele celor aproape patru ani de muncă de mare valoare este prima din șirul de opere de știință povestită pe care S
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
plângem jalnic chinul tău amar, Când știm că frații cei rămași în tine Sunt torturați de un popor barbar. Te vom lua, că tu ești doar al nostru, Lăsat pe veci de daci și de romani, Te-am moștenit de la strămoșii noștri Și nimănui nu te-om lăsa în dar. Vom trece iar pe vechea frontieră Dreptatea noastră e stăpână-acum, Prin vijelii și foc de mitralieră Armata noastră își va face drum. Credință-n țară și mereu ̀nainte, Să cucerim
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
ni s-a luat, Dar într-o zi se va trezi poporul Și fii, Ardeal, la fel ca altădat’. Noi te iubim, că tu ești doar al nostru Și viața pentru tine ne-am fi dat, Te-am moștenit de la strămoșii noștri Și nimănui nu te-om lăsa vreodat’. De-aici, din depărtări, privind spre tine Deplângem încă soarta ce-o avem, Dar într-o zi, Ardealule, știu bine, Ca pasărea de foc reînviem ! Veni-vor iar copiii tăi acasă, La
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
fost Principele René de Bourbon Parma și Principesa Margareta a Danemarcei, iar bunicii ei au fost Principele Valdemar al Danemarcei, Principesa Marie de Orléans, Ducele Robert I de Parma și Infanta Maria Antonia a Portugaliei. 3. Regina Ana are printre strămoși atât Familia Regală de Bourbon, cât și Familia Regală de Orléans, aflate într-o acerbă rivalitate istorică. 4. Regina Ana este nepoata (de frate) a Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei, strănepoata Regelui Miguel
Programul funeraliilor Reginei Ana a României [Corola-blog/BlogPost/92653_a_93945]
-
În 1006, Papa Ioan al XVIII-lea a decretat 1 noiembrie ca Zi a morților. Tradiția păgâna, însă, era atît de înrădăcinată în conștiința oamenilor, încât a fost nevoie de un compromise : o sărbătoare creștină, grefata pe vechiul cult al strămoșilor. În Marea Britanie, sărbătoarea s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’E’en și de aici Halloween, sărbătoarea de sorginte americană care, în ultimii
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
confesiune, nu este un păcat. Astfel, încet s-a generalizat“, a mai spus Janeta Ciocan. „Trebuie să mergem la mormânt, să curățăm și să spunem o rugăciune pentru sufletele care au trecut în lumea cealaltă. E o sărbătoare importantă, pentru că strămoșii noștri ne-au crescut și ne-au dat o bucată de pâine“. ZIUA MORȚILOR pe mapamond. Ziua Morților a fost practicată că festival de acum 3000 de ani. Celebrata pe 1 și 2 noiembrie, semnifică onoararea lui Samhain. De asemenea
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
editorial. În următorii ani, cei doi istorici au mai scris și alte volume legate de personalitatea domnitorului român. Pe langă numeroase articole academice și lucrări istorice, Radu Florescu a publicat în 2004, la Editură Militară, o monografie despre unul dintre strămoșii săi, generalul Ioan Emanoil Florescu (1819-1893) — ”Generalul Ioan Emanoil Florescu: organizator al armatei române moderne”. Recent, Radu Florescu a încheiat, împreună cu profesorul Matei Cazacu, o carte despre istoria familiei sale, ” Legăturile de sânge ale lui Dracula: O șaga a familiei
Istoricul Radu Florescu s-a stins din viaţă la vârsta de 88 de ani [Corola-blog/BlogPost/92733_a_94025]
-
privată locuită de o familie europeană. Ei sunt proprietarii plajei, care le aparține de mai multe generații. Elita europeană. Familia celebrează o nuntă, uniunea dintre două părți, atunci când fiecare oferă ceva celuilalt. Siguranță, prosperitate, o progenitură. Se țin discursuri despre strămoși, ereditate și noțiunea de unitate și alianță. În timpul nunții, un străin este aruncat de valuri pe mal, iar familia trebuie să decidă ce face cu acest străin, iar de aici lucrurile iau o cu totul altă întorsătură. Spectacolul se va
Începe Festivalul Internațional de Teatru Interferenţe 2016! [Corola-blog/BlogPost/92753_a_94045]
-
concerta pe 13 decembrie, la Casa de Cultură, de la ora 20:00. ”Colindul, neprețuita zestre spirituală românească, este veșmânt de sarbătoare și lumină pentru cei care îl ascultă. Prin glasul lui Ștefan Hruscă pare că se aud cântând moșii și strămoșii care vestesc bucuria nașterii Mântuitorului. Colindele lui Hruscă refac liniștea și echilibrul sufletesc, facându-ne mai buni, mai iubitori, mai iertatori”, spun organizatorii evenimentului. De partea cealaltă, Ștefan Hrușcă vorbește despre concertele sale de sărbători ca despre o minune ce se
Dascălul de colinde cântă la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98409_a_99701]
-
undeva în a doua jumătate a secolului al XIX-lea dacă românii erau tolerați pe aceste locuri, autoritățile de atunci nesprijinind în mod firesc învățământul cu predare în limba română, în limba maternă a populației majoritare din zonă și atunci strămoșii noștri de aici au considerat că este foarte important să facă școală, este important ca să învețe ceea ce înseamnă a fi român, copiii să-și învețe istoria, să-și învețe obiceiurile, tradițiile pentru că altfel vor risca să se dizolve ca și
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
cu-ndemânăDin ea trăia o comunăToți bine cu voie bună...”din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
se baza pe sclavi, fără drept de mișcare și cuvânt. Mafia continua tradiția Hoardei de Aur, Bizanțului, Despotului, dar fură de la buget mai subtil, sub mantia aparent liberal-occidentală. În parlament, guvern, justiție sunt aleșii baroni ortodocși care refuză din moși, strămoși, prin crez, cultura occidentală și sunt dependenți de crimă organizată, evaziune fiscală, corupție. Dacă cred în acela de ... Citește mai mult Din 1989 statele ortodoxo-comuniste sunt în tranziție spre state mafiote, urmAre a eșecului refacerii unității creștine. Vezi structurile crimei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
se baza pe sclavi, fără drept de mișcare și cuvânt. Mafia continua tradiția Hoardei de Aur, Bizanțului, Despotului, dar fură de la buget mai subtil, sub mantia aparent liberal-occidentală. În parlament, guvern, justiție sunt aleșii baroni ortodocși care refuză din moși, strămoși, prin crez, cultura occidentală și sunt dependenți de crimă organizată, evaziune fiscală, corupție. Dacă cred în acela de ... XXVIII. VIOREL ROMAN - ZECE TEZE, 2015, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015. 1) Românii stau în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
corupt, la regasirea de sine. Trupa a mai cântat și la la alte festivaluri precum: Stufstock, Manifest, Peninsula,Coke Live. WARCHANT: WarChant este o formație de Folk/Păgân Melodic Death Metal din Timișoara. Versurile acoperă subiecte precum faptele și cultură strămoșilor românilor - dacii, dar și cântece despre români, de-a lungul istoriei. Piesă de debut a fost intitulată "Graiul Oștirii". Toate aceste nume anunțate sunt așteptate să electrizeze atmosferă în iunie la OST FEST! Prețul biletelor este situat între 90 lei
10 trupe noi la OST FEST 2012 [Corola-blog/BlogPost/99453_a_100745]
-
Béla: “Au desenat un pătrat pe jos și au spus “Atât pământ ai...” Au adus... o basculă cu scânduri. Le-au răsturnat acolo pe parcela de pământ și cu asta... basta. N-aveam pe nimeni, în mijlocul iernii...” Béla e anticar. Strămoșii lui au venit la Cluj la finele secolului al XIX-lea. Erau negustori de cai. “Transportau din Serbia, din Rusia, aduceau din Ungaria, din alte părți, când era mai liberă trecerea, înainte de Război”. Pasiunea lui Béla (cel mai mic între
Povestea lui Béla, țiganul anticar by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20236_a_21561]
-
documentarea dezvoltării noastre istorice și pentru confirmarea valorii civilizației populare tradiționale făurite de străbunii noștri, în respectul lor desăvârșit pentru pământ și natură. Vă invităm la Muzeul ASTRA, deoarece acolo este locul în care vă veți întâlni cu moșii și strămoșii noștri, acolo veți vedea cât de puternice sunt rădăcinile noastre istorice în acest pământ. Bucurați-vă de aceste valori și arătați-le copiilor.
Bucuraţi-vă de tradiţii! [Corola-blog/BlogPost/99961_a_101253]
-
azteci sportul era considerat o invenție a zeilor, pe care îi „vedeau” jucându-se pe cer cu o minge, închipuiți fiind de desenele curioase ale stelelor. Totodată, potrivit legendelor care circulă în zona Oceaniei, la desfășurarea jocurilor cu mingea spiritele strămoșilor ar fi participat și ele, încurajând și ajutând pe urmașii lor. Numeroase izvoare arheologice atestă că sportul a fost practicat pe scară largă încă din antichitate și de către perși (care aveau un sistem de educație fizică foarte bine pus la
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
suliței, scrima. Desigur, sportul însemna pentru toate aceste civilizații în principal un mod de pregătire fizică pentru război și vânătoare, însă era întrezărită totodată și latura lui spirituală, de destindere și ascuțire a voinței, a spiritului de competiție. Chiar și strămoșii noștri, dacii, se conformau principiului lui Zamolxe, după care numai cine are un suflet sănătos poate păstra și sănătatea corpului. Odată cu apariția creștinismului, noua religie a adus o viziune novatoare asupra a ceea ce înseamnă educație fizică, sport. Creștinii din Biserica
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși, Să nu se risipească-n zări străine, Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși... Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă, ... Citește mai mult Auzi un murmur tainic în ogradă?Se-apropie de prag colindători.Ei vin să cânte iarăși
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
nuci, colaci și mere ies la pragBunici, colinda ca să le-o asculte,Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor...Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe...Căci au rămas în sat să privegheze,Ca doina și colindul din strămoși,Să nu se risipească-n zări străine,Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși...Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă,... XXXII. PRIETENIE CU UN FULG, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016. De la o
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
avut curajul să-l impună pe Ștefan Dumitrescu în literatura română, prezentându-l publicului într-un mod fulminant: „O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
Arieș târziu Cu toată apa lui să scriu Povestea unui neam întreg Pentru acei ce nu înțeleg Că Țara Moților pe hartă N-a fost nicicând și nu-i deșartă! Mi-e dor de-o Roșie Montană Și de-a strămoșilor dojană, De adevărul lor cel crud, Mi-e dor de Sohodol și-Abrud, S-alerg desculț peste poieni, De mâna întinsă la Câmpeni, Mi-e dor de tot , mi-e dor de toate, Mi-e dor atât cât se mai poate
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]