2,407 matches
-
moment dat, Țara-mamă își va întoarce fața și către ei. Generații întregi și-au păstrat identitatea națională datorită femeilor care și-au legănat copiii gândindu-se la Dunărea ce-i desparte de frați, le-au cântat copiilor dorul în limba strămoșească românească și au păstrat aproape intacte tradițiile românești. Cu aceste „arme“ s-a reușit, bineînțeles cu măsuri diferite, de la un loc la altul, neînclinarea față de o strategie agresivă de asimilare purtată de statul sârb. Astăzi însă, Biserica Ortodoxă Română, prin
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
poziția României față de românii din Timoc: „E ca și cum cineva ar bate un copil în văzul lumii, iar mama lui stă pe margine și se uită fără a interveni în vreun fel“. Românii din Timoc și-au păstrat credința și obiceiurile strămoșești Cei mai mulți au rămas loiali unei vieți duse în vatra satului, în armonie cu pământul și animalele care le oferă în cele mai multe cazuri traiul de zi cu zi. Există însă și fii ai acestei comunități care, pentru a oferi copiilor un
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
în școală, nu au fost sprijiniți, și-au păstrat graiul, cultura și obiceiurile străbune. „Românii din Timoc care știu să vorbească, dar nu știu să scrie și să citească în limba maternă și-au păstrat totuși credința, obiceiurile și cântecele strămoșești, dovadă stând sărbătorile pe care le ținem (Colindrețu - în seara de Ajun, Moașâli - obicei de ridicare la grindă a copiilor pentru sănătate, Praznicul - hramul casei, dar și Pomana, cu întregul cult al morților, care este cel mai bine păstrat). Apoi
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
de curând construită în orașul Negotin, în curtea Protopopiatului Daciei Ripensis, două paraclise în satele Metovnița (comuna Bor) și Bobovo (comuna Svilainaț) și alte câteva biserici în construcție“, explică domnul Jurj. Aici, viii și morții sunt pomeniți în limba neamului strămoșesc, românii venind cu mic, cu mare să primească mângâiere și speranță. Ziarul Lumina
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
Părintele Isidor Berbecar din Parohia Ortodoxă Română Botiza - Maramureș, o icoană vie a spiritualității autentice, strămoșești și românești... “Adâncă prețuire, profundă recunoștință, nedisimulată admirație și necontenit omagiu”... De la bun început, doresc să recunosc că m-am (tot) gândit să scriu câteva rânduri la adresa acestei cărți și, în special, la adresa autorului ei, din câteva motive și considerente
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale: măcelari, agricultori, călăreți, fermieri, dar și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Hunedoarei și poartă numele Sfântului Ierarh Nectarie. Stareț a fost numit tânărul ieromonah Nifon Goangă. Am poposit și noi aici și am consemnat prezența multor credincioși ortodocși de pe a căror fețe desprindeai bucuria unei adânci trăiri sufletești sub semnul credinței strămoșești, a rugăciunii, a iertării și mântuirii. Am mai notat desfășurarea, după Sfânta Liturghie, a unei inedite activități cultural-religioase sub egida Protopopiatului Deva și a Comisiei pentru învățământ și activitate cu tineretul din cadrul Episcopiei Devei și Hunedoarei, și intitulată metaforic „Pace
Un nou schit ortodox pe harta județului Hunedoara [Corola-blog/BlogPost/92900_a_94192]
-
bogați din sat aveau bani și își „cumpărau” libertatea, iar în locul lor erau deportați cei sărmani și nevinovați, astfel a fost ridicată o femeie cu 4 copii mici și dusă în Tiumeni, de unde nu s-au mai întors la vatra strămoșească. Îmi amintesc că era înainte de război și tata a cumpărat o cute de la dugheana lui Iacob al Bahanei, pe care i-a promis-o preotului și mi-a dat-o s-o duc acestuia. Eu, alergând, am căzut jos și
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
sute de ani/. De ce-au murit acești soldați/ Să-i plângem și s-aducem flori?/ I-au plâns și i-au jelit cumplit/ Părinții lor de mii de ori./ Ei au murit cu gând curat/ Să apere ce-i strămoșesc/ Și țări străine au ajutat/ De-aceea aici se odihnesc./ Pământ străin, cum ai primit/ Tineri ca florile de crin/ Să doarmă aici de zeci de ani/ În fața lor, eu mă închin!/ Câte soții, copii, părinți/ Au povestit cum v-
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
-l consider “frate” pe nici unul dintre cei care îi batjocoresc și jefuiesc, în propriul lor pământ, în propria lor casă... - fie el venit dinspre Est, ori dinspre Vest. Omul Pământului, cum este și firesc, nu ține decât cu PĂMÂNTUL/ȚARINĂ STRĂMOȘEASCĂ. Nu are chef ca, prin găurile din scoarța adâncă a moșiei lor, găuri rezultate în urma fracturării (iresponsabilei răniri a Pământului-Mamă, cu pumnalul, vertical, drept în Inimă!) hidraulice, să se dezlănțuie apocalipsa. Deocamdată, țăranii nu-și mai pot bea apa din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete (catrene) de final. Primul aparține prahoveanului Virgil Petcu: ,,Umorul nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat Acolo,-n ziua de Ignat. Pe plaiuri mândre oltenești, Dar
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
a Ierarhului Melchisedec Ștefănescu. La anumite zile din calendarul creștin-ortodox, pe lângă sfinții cinstiți în Biserica Creștină Primară, pentru luare aminte, Vlădica adaugă date despre martirii, mărturisitorii, cuvioșii și Voievozii neamului românesc, care și-au jertfit viața lor pentru marile idealuri strămoșești: Credința, Neamul și Patria stăbună. Ca un arc peste timp, Vlădica nost face un calendar al Ortodoxiei Românești, astăzi, valabil în mare parte. Una dintre aceste informații ne privește direct, anume cea - notată la sfârșitul lunii decembrie - referitoare la Sfântul
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
musulman, dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ”. Copilul, ca renăscut, își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos. În acest an, 2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, să declare acest an drept unul
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
o dovadă de cinstire a Sfinților Martiri Brâncoveni, de către creștinii de pretutindeni, ceea ce adaugă un plus de însemnătate lucrării. Antologia «Poeți români slăvind dumnezeirea» - în curs de apariție, se înscrie în bogata tradiție creștină românească, de a păstra valorile spiritualității strămoșești prin cultură și artă, ceea ce duce, implicit la edificarea omului zilelor noastre în drumul lui spre mântuire. Îmbucurător este și faptul că atâția poeți cunoscuți și mai puțin cunoscuți, continuă tradiția creației literare cu tematică religioasă, contribuind la reînvierea credinței
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
ocupației de sub ruși, caznele, lipsurile, batjocura și nenorocirea - multe dintre ele trecute sub tăcere de înșiși basarabenii care se tem și astăzi de represalii sau deportări și care vorbesc rusește, pentru că au teamă să mai rostească vorbele în graiul lor strămoșesc... Nu puțină a fost jalea taților luați cu forța de acasă și surghiuniți la mii de kilometri distanță, fără speranța de a se mai întoarce vreodată... Dar nimic nu i-a putut zdruncina. De ce? Pentru că aveau LIMBA și CREDINȚA... Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părintele Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că vorbea frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lui preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
explicativă a autorului: „O personalitate care sintetizează calitățile, sbuciumul și lupta Poporului român, din ultimul sfert de veac de dominație străină asupra Transilvaniei.” Semnificativă este și dedicația: „Închin această carte tuturor generațiilor de învățători și de slujitori ai sfintelor altare strămoșești, pentru împreuna lor lucrare, în serviciul Poporului.” Cea de a doua publicație, mult mai amplă (peste 500 de pagini) e intitulată Școli românești din Arad - Pârneava de la începuturi până în 1947. Lucrarea (apărută în 2008) poartă semătura profesorului Virgiliu Brădin și
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
mă gândesc, de-a dreptul înduioșat, că dacă stau eu să cuget mai bine, dă ea, dar cu milă și tot ea îmi pune borș rece dimineața să mă dreg. Băi, dă-o-n-colo de treabă, nu-mi las eu credința mea strămoșească pentru niște chestii care dacă stau să mă gândesc s-ar putea nici să nu se petreacă. Pentru că dacă nenorocita de Marcela pune mâna pe vătrai n-am nici o șansă. Lor, musulmanilor, le convine pentru că ei nu au vătraie! Referință
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
e sufletul românesc”, că „aici s-a născut cultura română”, și că „aici curge cultura, aici curg valorile românismului”. Se știe prea bine că Vâlcea este un vechi, puternic și curat izvor de valori umane ce asigură, alături de alte vetre strămoșești, trăinicia noastră ca neam, iar acest volum, prin valorile prezentate - liant al trecutului cu viitorul românesc, vine să întărească cele spuse de către distinsul om de știință și de cultură. Mulțumim autorilor, colaboratorilor și celor ce s-au implicat financiar în
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu le mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de Mușatini
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
să spicum câteva repere care creionează portretul orașului de pe malul Oltului, dându-i unicitate și culoare. Revelatorii ni se par câteva definiții literare: „unul dintre altarele României” (Ioan Barbu), „oraș al pensionarilor” (Lucian Avramescu), „mândra capitală a culturii și credinței strămoșești - Râmnicu Vâlcea - o lumină densă și arzătoare ce m-a orbit instantaneu” (George Călin), „tărâm plin de sacralitate, ținut binecuvântat de Cel de Sus cu munți, podișuri și dealuri, văi de o incomparabilă frumusețe [...] acest Paradis al României” (Sandu Aristin
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]