2,423 matches
-
zero!” Și acest argument m-a pus pe gânduri, simțindu-mă și mai încurcat, amintindu-mi de întrebarea profesorului de istorie din Leordina „Cum, mama supărării, ... ” fiindcă așa încep întrebările grele în Maramureș. Adică, dacii liberi și-au păstrat obiceiurile strămoșești peste veacuri iar limba lor, maternă, au schimbat-o, doar așa că au auzit că o parte din marele regat a lui Decebal a fost cotropit de legiunile romane ale lui Traian și au rămas pe acolo un timp. Apropo, domnule
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute de mii de biruințe. Lucrarea Eroului
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Ghiță, așa cum ne-am legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit și nu m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit și nu m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă divină de a ne
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
evrei, habsburgi, germani, hohenzolernii cu odraslele din Occident și descendenții lor altoiți cu Duda-ismul scenic, ruși, sovietici, proletari ai Internaționalei comuniste, descendenții liberali, neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
numai mie, iară ție dușman este,/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili, cei jertfelnici
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Hristos - Arhiereul Cel Veșnic, în Împărăția Sa cea cerească și veșnică, de care ne rugăm cu toții Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Preasfințite Părinte Episcop Iustin, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă sănătate, putere de muncă în continuare, fiindcă aveți nevoie și este nevoie de așa ceva, mult spor și multe împliniri duhovnicești, cu liniște și pace în suflet, multă bucurie sufletească, și, totodată
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_episcopul_iustin_sigheteanul_.html [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
poezia lui George Bacovia sau a lui Mircea Ciobanu prin analiza elementelor definitorii, prin asemănări și deosebiri în construcția textului care a devenit o asumare a destinului poetic. Spiritul național răzbate în eseurile autorului, ca fenomen al iubirii de glia strămoșească, al limbii române, al credinței creștine în spiritual ortodoxiei și al tradițiilor poporului din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Un român adevărat care se luptă pentru sfințenia cuvântului, care trăiește întru literatură și care ne aduce date concrete despre istoria literei de-a
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Meditatie_spirit_inteligenta_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
cu 3 publicații editoriale, dornică de a trăi veșnic până când îi va pieri curiozitatea de a decoji cuvinte...precum o spune în versurile sale; Sfidez trecutul ! / Lovesc prezentul ! / Absorb viitorul ! Mihaela Banu ; Poetă, fascinată de multitudinea cuvintelor al graiului nostru strămoșesc. Are în palmares un singur volum de poezii ,, Ne învârtim în cercul vieții,, apărut în anul 2011. Dormi pământ de-o veșnicie / Lasă-mă să-ți scurm țărâna! Să sădesc boabe o mie / Să culeg cu săptămâna . Cristian Bodnărescu ; Are
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Hai_hui_printre_cuvinte_constanta_abalasei_donosa_1360590419.html [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
Pământul nostru vrea iubire Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum trăim în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cuibul-berzelor/ [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
Totodată, precizăm că la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. (Cf. Biroul de presă al Patriarhiei Române - http://basilica.ro/Inaltarea-domnului--ziua-eroilor-sarbatoare-nationala-a-poporului-roman-106804.html - 19 mai 2015). Cuvânt - Panegiric la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465211661.html [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
din pricina nedreptăților unei societăți în care omul își pierde treptat- treptat identitatea ca ființă terestră superioară. Doamna Daniela Popescu este un poet autentic, ce poartă suflul și spiritul românesc pe meleagurile îndepărtate ale Europei. Poezia sa oscilează între credința creștină, strămoșească cu speranța în Dumnezeu și dorul de țară. Dar în același timp versurile sale ating și sfera socială, uneori manifestâmându-se ca un protest față de o societate nedreaptă care i-a împrăștiat pe români pe toate meridianele lumii în lupta pentru
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1442161593.html [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
și la reeditarea volumului “pentru neam și pentru lege” al Episcopului Iustinian Teculescu. În încheiere vom afirma și susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan - căruia îi dorim să aibă parte, în continuare, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, autoarea ne-a făcut un scump cadou sufletului și cugetului nostru, al cititorilor, pentru care îi mulțumim
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_luminita_cornea_.html [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
natale, imagini ale acestora au însoțit-o în permanență, ascunse în suflet, minte și inimă, constituindu-se într-un izvor nesecat la care, ori de câte ori o cuprindea melancolia sau dorul de casă, ca o sete greu de ostoit, se adăpa. Credința strămoșească - ”.../ Adu-ți aminte de această Betanie,/ Când agonia crucii te va înseta cumplit!/Gândește-te că cei din urmă prieteni/ Plâng lângă tine, la picioarele crucii tale,/ Așa cum a plâns Betania Domnului Isus,/ În ceasul celui mai negru apus./” ( Betania
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1443606696.html [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IA STRĂMOȘEASCĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am cusut pe ie macii toți în floare Spicele de grâu scăldate în soare, Hora bătrânească ce o știau moșii Dimineața pură când cântau cocoșii
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435986130.html [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
Ia am s-o îmbrac ea îmi este portul, Când îmi petrec Moșii am să cos și ortul, Vămile să trecem înspre veșnicie Cu făclii speranțe aprinse pe ie! 02 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ia strămoșească / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1435986130.html [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
prin bogăția spirituală imensă pe care ne-a dăruit-o cu mare dragoste. Este, alături de alte mari personalități un titan al culturii, care a pătruns în miezul cuvintelor și a zămislit cărți pline de înțelepciune dragoste și respect pentru graiul strămoșesc și neamul acesta mereu încercat de furtunile istoriei. Fiecare dintre Noi, ar vrea, uneori, să oprească sau să dea timpul înapoi, numai că nu putem decât să-l”răscumpăram” prin urmele pe care le lăsăm pe”chipul”sau. Timpul, viața
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Smerita_pretuire_pentru_artur_silvestri_tainica_lumina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
-va-ntre popoare, / Ca soarele, aici, în răsărit!”. Sunt acestea cântecele, poeziile, baladele, marșurile care ne-au însuflețit istoria acestui neam atât de încercat, din toate părțile, cum s-a văzut, lovit uneori, dar a rămas neclintit, apărându-și glia strămoșească și drepturile cu sânge pe câmpurile de onoare. Acei ostași, care, în august 1940, după Diktatul de la Viena, aveau ordin să părăsească granița de Vest, Ungaria urmând să ocupe nordul Ardealului, după bătăliile din Răsărit, din Stepa Calmucă, de la Odessa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
ne vor clinti”. Nu putem părăsi, noi, românii, pentru că, neclintiți, credem, cu sfințenie, în leagănul nașterii ființei noastre, în „Transilvania românească, eternă și nedespărțită”, cum spunea Liviu Rebreanu. În recursul nostru la memorie și la istorie, trăim sub îndemnul șoaptei strămoșești, din timpuri de jale-amară, chiar și atunci când „s-au zguduit Carpații”, ne-am apărat visurile, idealurile, limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
frumosul, revarsă o rază de speranța, insuflă curajul de a visa și de a lupta pentru împlinirea viselor. Prin versurile sale, D-na Olguța Trifan Luncașu își dezvăluie frământările sufletului, bucuriile copilăriei, dragostea față de satul natal cu tradițiile și obiceiurile strămoșești pentru care are un deosebit respect, dragostea față de părinți, față de oameni, față de țară, speranțele sale pentru un viitor mai luminos. "Te vreau, române, demn în țara ta, din poartă-n poartă să nu mai cerșești..." Fiecare poezie este o poveste
VOLUM DE POEZII AL D-NEI OLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN DE DOINA DEMENY de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1436942676.html [Corola-blog/BlogPost/374797_a_376126]
-
cetății asupra lui Teodosie, de teama mulțimii de credincioși care deja îl urmau pe străin. De aceea comisese această faptă urâtă pe întuneric, în afara cetății, pentru a zădărnici lucrarea omului venit de la capătul lumii să citească Evanghelia, stricând vechile credințe strămoșești. Zăcu acolo bietul Teodosie fără cunoștință toată noaptea, doar spre zori își reveni și își aduse aminte de bătaia cumplită din seara trecută, după care începu să se roage. Când se făcu ziua plină, porni încet, de-abia pășind de
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1425277640.html [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
de suportat, nu doar din punct de vedere economic cât din punct de vedere spiritual! Fiecare din noi suntem parte dintr-un întreg, un mic univers ce are puterea da o amprentă de neconfundat în drumul său spiritual către pământul strămoșesc. Referință Bibliografică: De ziua ta Românie, țara mea! / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul III, 25 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DE ZIUA TA ROMÂNIE, ŢARA MEA! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_ziua_ta_romanie_tara_mea_gheorghe_serbanescu_1385351471.html [Corola-blog/BlogPost/347260_a_348589]