969 matches
-
85) nu se sfiește să ignore această interdicție: Cel mai trist moment la Văcărești e acela în care bate clopotul pentru masă. De prin camere, de prin ateliere, pușcăriașii ies în curte și, așezându-se pe două rânduri, așteaptă cu strachina în mână să li se dea mâncarea. Nu pot să spun câtă amară ironie cuprinde cuvântul acesta față de ceea ce capătă pușcăriașii la Văcărești. N-am văzut niciodată ceva mai îngrozitor. Am știut că prin orice împrejurări voi trece, îmi vor
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bucurie trecută, căci socoteam cele trei zile petrecute în vremea dragostei noastre (...) incomparabile în viața lui și a mea. (...) Cu puțin înainte de plecarea trenului a intrat însă în compartiment un comisioner ....care avea în brațe un vas, un fel de strachină înțesată de viorele, ca o floarea-soarelui albastră, închisă în smalț verde."453 Florile adaugă subtil un interesant comentariu de factură poietică. Încercarea de a introduce într-o categorie, subiectiv romantică și psihanalitică vs. obiectiv realistă, opera lui Camil Petrescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani decât primele piese utilitare, oale, ulcioare, străchini etc. Când au frământat prima oară lutul și au observat că el se întărește, își păstrează forma datorită razelor soarelui dar, mai ales, focului, oamenii sau gândit mai întâi să-l închine zeilor și au creat în lut primele imagini
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
un turnuleț și din acest moment se acționază pentru formarea interiorului. Netezirea și finisarea pereților se face cu o bucată de lemn numită „pieptene” și cu o bucată de piele, „potlogul”. Toate acestea se petrec cu mare repeziciune, modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la câmp, cu corp rotunjit și toartă transversală, arcuită deasupra gurii; ulcioare, cu pântecele bombat și gâtul lung; gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat, gura bilobată, toarta arcuită, prinsă de gât și de pântece; străchini și străchinoaie de formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă. Huma lichefiată se toarnă cu lingura în „limbi” sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și întețirea focului în sobă, se folosea de un băț din lemn de corn, ușor și îndemânatic. Acest băț era pentru mama un instrument indispensabil și multifuncțional. Cu el arunca după câinii, pisicile și găinile care dădeau iama prin oale, străchini și alte ustensile folosite la gătit, cu el lua în primire vitele când veneau de la cireadă, cu el intervenea pentru a tempera hârjoana sau certurile dintre noi, copiii, când acestea luau proporții, și tot cu el miluia pe acela dintre
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
locuiau ei. În plus, când s-au înțeles asupra chiriei, au convenit să-i asigure și mâncarea. Într-una din seri, gospodina a pregătit pentru cină obișnuita ciorbă, de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a mai rămas puțină ciorbă pe care gospodina a răsturnat-o înapoi în oală, urmând să fie consumată a doua
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din seri, gospodina a pregătit pentru cină obișnuita ciorbă, de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a mai rămas puțină ciorbă pe care gospodina a răsturnat-o înapoi în oală, urmând să fie consumată a doua zi. Acest fapt a reprezentat, se pare, picătura care a făcut să se reverse paharul amărăciunilor pe care le-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice o bucată de brânză la demnitatea de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la mână. Calculând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de tot, cu o vorbă pe care boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja, când în străchinile înflorate de un meșter al ținutului, aburea un borș încropit dintr o întreagă zburătoare de ogradă, ce a fost apoi adăugat cu un scrob uriaș, corcit și cu felii de afum ătură, scoase de la păstrare dintr-un chiup de lut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bucate reci și pr oaste înainte de a aduce zeama și sarmalele pe care le ține în spuză, pregătite pentru soțul său. Te rog s-o ierți. Cum sfârși șătrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe care le ține în spuză, pregătite pentru soțul său. Te rog s-o ierți. Cum sfârși șătrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn de paltin și ieși de înd ată cu f emeile. Șătrarul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu cu înfruntare. Așteptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalț, abatele privi curios la sarmale. Ochii lui nu mai văzuseră așa ceva, însă nările îi dădeau o bună î nștiințare; așa încât urmă pilda boierului ș-a căpitanului Ilie, aducând cu lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzișorii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cele ale obștei, istorie port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
animale. Singură, ruptă parcă de lume, mama era parcă și preot, și mirean. În sfânta seară de Crăciun, la căldura molcomă a focului din vatră, mama începea rugăciunea cea cuvenită, privind cu mulțumire ți împăcare masa ce trosnea sub greutatea străchinilor pline de bunătăți cerești. În primul an când mama n-a mai fost lângă mine am simțit un freamăt îndepărtat ce venea tot mai aproape, până când atingerea lui a făcut ca în sufletul meu să încolțească o stea. Iubiți-vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
isl. klósett, magh. klozett, rom. closet, esp. klozeto "idem" etc.) < [water]closet (scris și water closet) "idem" (closet "cămăruță, debara; dulap, garderob", water "apă; urină"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. reg. huscă "sare obținută prin fierberea apei colectate din izvoare sau din bălți sărate" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie depusă pe fundul vasului, sediment, depunere", sol "sare"); rom. pasăre "orătanie, pasăre domestică crescută pe lângă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sclifoseală" < tc. (loc. adj.) gün güne [uymaz] "schimbător, variabil" (uymaz "care nu se potrivește, care se schimbă", gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam de departe. Postea după vechea rânduială creștinească. Deși postea, nu ne obliga pe noi copiii să postim așa cum postea ea. La soroacele obișnuite să se facă pomenirea morților, făcea colivă, cumpăra străchini și linguri de lemn și căni de lut, pe care le „împărțea”, cu lumânare aprinsă, pline cu mânăcare de post, aproape la tot satul. în noaptea învierii, se scula din timp, sau nu dormea deloc, (locuiam departe de bisericăă, punea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acestor plante se utilizau, alături de cele de dovleac și de nuc, la prepararea uleiurilor vegetale. În vederea extragerii uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte de bou”, se fierbea în oală până când se îngroșa. Sărată, pasta respectivă se consuma unsă pe pâine, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau de a proteja oamenii de „teama de rău”; dacă se înconjura casa cu el de trei ori, nimeni nu se mai putea apropia. La fel, a existat obiceiul de a i se da miresei un fuior răsfirat, pe o strachină cu făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăcat în straie de mire, respectiv de mireasă, iar alaiul era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia „moșilor” de vară și de toamnă, de iarnă și din post. Atunci se dau de pomană străchini cu mâncare caldă, ulcele cu vin, colaci și lumânări aprinse, de sufletul celor morți. Exista credința conform căreia lumina și aburul mâncării calde ajung la sufletul celui decedat. Înainte de a se împlini un an de la înmormântare, se face praznicul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]