1,841 matches
-
fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte: - Hei , Don Juan de baltă, mai ușor cu sărutatul, că ne-ai sfâșiat rochițele; abia ne-am pus strai de sărbătoare și tu ni l-ai rupt! Cum o să mai mergem în starea asta la balul fluturilor de argint? Stai cuminte și spune-ne din nou basmul lui Mărțișor și al Primăverii! - Am să vi-l spun, dar să
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
și atunci când nimeni nu se mai așteaptă; însă de câte ori reînvie se relevă și se arată în alte forme și circumstanțe precum s-a arătat Mielul înjunghiat după înviere apostolilor și ucenicilor. Dar nici duhul celui rău nu doarme, ci îmbracă straie de lumină să înșele în primul rând pe cei aleși. Post-creștinismul pare a fi un proces emulativ, imitativ și revendicativ. S-a împrumutat metoda folosită cândva de Sfinții Părinți ai Bisericii care pentru subminarea păgânismului au introdus Calul Troian al
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
al patriotismului, al dragostei pentru istoria proprie, pentru limba națională și pentru înfăptuirile ce o definesc. Pornind de la acest principiu, lucrarea de față, destinată preșcolarilor și școlarilor, dă un nou aspect POVEȘTILOR ȘI POVESTIRILOR lui Ion Creangă, înveșmântându-le în straiul versului. Ea încearcă să atingă dezideratului menționat, adică de instruire, prin intermediul unei educații nonformale de tip perișcolar. Adaptarea în versuri transformă poveștile și povestirile lui Ion Creangă, într-o lectură mult mai atractivă și mai ușoară, facilitându-le accesul spre
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
frânghiePe un ghem de umbrăși a clătinat planetaPrecum furtuna pântecul... X. IMNUL ÎNVIERII, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017. Din sfinți părinți sau din părinți lumești Tot se mai nasc copii cuminți Să’mbrace straiele duhovnicești Să aibă neamul și-un sobor de sfinți. Poporu-acesta tras mereu pe roată Popor întins pe cruci de grea tortură A înviat de fiecare dată A treia zi ca Domnul în Scriptură. Și-a mai găsit în duhul său
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
renaște neamul ca un soare Sub boltă, ca la început de leat Peste pământ și’n inimi iar tresare Eternul imn: Hristos a înviat ! Citește mai mult Din sfinți părinți sau din părinți lumeștiTot se mai nasc copii cumințiSă’mbrace straiele duhovniceștiSă aibă neamul și-un sobor de sfinți.Poporu-acesta tras mereu pe roatăPopor întins pe cruci de grea torturăA înviat de fiecare datăA treia zi ca Domnul în Scriptură.Și-a mai găsit în duhul său putereCa Golgota durerilor s-
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
acum pe cale de dispariție. Au rămas ici colo doar scheleții ideilor, insectar de fluturi uscați și veștezi care încearcă să-și ia zborul din vitrinele de muzeu, să-și scuture aripile de praful vetust al istoriei și să-și picteze straiele de împrumut în culorile de sepie ale gândirii seculare, desacralizate. Lipsit de expresivitatea poetică omul riscă să își piardă contactul cu frumusețea de vis a voalului care împodobea cândva fața ascunsă a zeiței Isis. Voalul care ascunde dar și revelează
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
acum pe cale de dispariție. Au rămas ici colo doar scheleții ideilor, insectar de fluturi uscați și veștezi care încearcă să-și ia zborul din vitrinele de muzeu, să-și scuture aripile de praful vetust al istoriei și să-și picteze straiele de împrumut în culorile de sepie ale gândirii seculare, desacralizate. Lipsit de expresivitatea poetică omul riscă să își piardă contactul cu frumusețea de vis a voalului care împodobea cândva fața ascunsă a zeiței Isis. Voalul care ascunde dar și revelează
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DOAR PREZENT ȘI-UN SINGUR NUME Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Hai, iubite, pe-nserate, fără straie de prisos, Să ne-adulmecăm iubirea, îndrăzneț și păcătos! Tu să-mi scrii pe brațe versuri, eu să te pictez naiv În culori de curcubeie, în nuanțe de rogvaviv. Ploile să ne atingă, să ne mângâie ușor, Tu să mă
DOAR PREZENT ŞI-UN SINGUR NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385332_a_386661]
-
mă număr, cred în existența peste veacuri a operei istratiene. Cu cât deschid mai multe porți ale cărților scrise de el, cu cât pătrund mai mult în tainele creației lui, cu atât descopăr - spre surprinderea mea - parfumul limbii române pe straie frantuzești . Dacă nu s-a apucat mai devreme de scris, motivul este, probabil, chiar cel afirmat în “reflecțiile” sale “din orele de singurătate”: teama de mediocritate. Dar, iată că vine perioada anului 1932, an care va ocupa un loc semnificativ
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
șaptesprezece mii (!) de festejos taurinos care se înregistrează anual în Spania, doar cincisprezece la sută au loc în arene, cu intrare pe bază de bilet. Majoritatea manifestărilor de acest gen se rostogolește zgomotos direct pe străzile localităților aranjate fotogenic, în straie de sărbătoare. De când s-a inventat corida au existat și encierros - denumirea dată curselor ocazionate de mânarea vitelor către sau dinspre arena destinată luptei „oficiale”. Ele s-au cristalizat ca alternativă binevenită poporului de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Scârțâie zăpada, pași-s în derută, Lumea de poveste, fulgul îl sărută Sania mă poartă către un copil, Amintirea asta vine iar tiptil... Brazii s-au gătit în straie albite Vor să primenească zilele cernite, Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de stele Ard de-atâtea ori nopțile prin ele... Casele și-au pus pe ascus căciulă, Câte-un viscol trist vine și le-o fură Dezgolite-n
IARNĂ DE POVESTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383159_a_384488]
-
steluțe mii, Chipuri de copii aduc bucurii. Iarna în trăsură trece peste văi, Clinchete răsună, clopot, zurgălăi Copacii își pleacă creaga la pământ Au făcut cu toții, tainic legământ! Îngeri, serafimi apar din icoane, Împlinesc cu toții sfintele canoane, Timpul primenit în straie de nea Peste toată lumea simplu să mai stea... 14.01.2017 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Iarnă de poveste... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
IARNĂ DE POVESTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383159_a_384488]
-
povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de năzbâtiile pe care le debitau copiii, numai ca s-o
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Ceea ce pe mine mă oripilase, cum adică Adina, ființă cu educație aleasă, să asculte cu zâmbetul pe buze, fără să tresară, asemenea vulgarități. Drumul parcurs pe jos până la cabană fusese de o frumusețe aproape ireală, pădurea își etala parcă sărbătorește straiul de nea. Urcam de-a lungul unui pârâu, bolovanii printre care apa se strecura șopotind se aleseseră în urma ninsorii din ajun cu enorme gurguie de zăpadă, iar din micile cataracte ale cursului de apă se ridicau pânze de ceață. Pe
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BUNĂTATEA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bunătatea Bunătatea-și poartă straiul Și discret îi este traiul! N-are tobă să răsune Pentru faptele din lume. Unii cred că e prostie Să dai cu mărinimie Fără să aștepți răsplată Pentr-o lacrimă vărsată... Bunătatea este pâinea Ce-a hrănit atâtea guri Ea
BUNĂTATEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383231_a_384560]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Primăvara parfumată Se comportă că o fată Schimbă straiele mereu Și nu știe ce e greu. În camașa de verdeață Într-o bună dimineață A îmbrăcat subit grădina Și-a negat ca ei e vina... Muguri a pus în copaci De uimire tu să taci Și-n mănunchi de
PRIMĂVARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383240_a_384569]
-
care își plânge frământările și suferința. “ Războiul strigă din câmpie” iar poetul îi ascultă glasul însetat de libertate cum urcă spre munții semeți și nu vrea decât “dreptate în vreme de război”. Vrea ca sufletele dezgolite să se îmbrace în straie de pace, ca cei necăjiți să își găseasca alinarea în pântecul țării, iar glasul gliei sale mult iubite să răzbată în timp și spațiu, atingând inimile tuturor celor însetați de onoare. “E plină Țara de copii sărmani” și asta îl
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
timp definit țăranii s-au urbanizat; dar, tradiția, obiceiul ... este înrădăcinat. Minune ? Nu. După zeci de generații, am avut - nu-i pot spune surpriză sau uimire - mândria de țăran român, când, Adina, fiica unor vecini, a venit din Capitală în straie țărănești, și ... ce n-ai fi crezut; atât de populară ! Multora li s-ar părea lucru banal. Nu fabulez ! Dar trebuie însușită o simplă morală, acum, de sărbători, la finele unui astfel de an. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: De
DE SĂRBĂTORI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383250_a_384579]
-
fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte: - Hei , Don Juan de baltă, mai ușor cu sărutatul, că ne-ai sfâșiat rochițele; abia ne-am pus strai de ... Citește mai mult Capitolul ICum am aflat de minunata poveste a lui Mărțișorîntr-o seară de april m-am așezat pe o bancă sub caișii înfloriți. Era de acum târziu și zgomotele se subțiau, se răreau și se topeau încet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte:- Hei , Don Juan de baltă, mai ușor cu sărutatul, că ne-ai sfâșiat rochițele; abia ne-am pus strai de ... II. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 11, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. 11.O nevastă nedansată... Nu dură mult veselia lor, că nesuferita de sonerie iar țârâi enervată, probabil că nu fusese
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
asta, pentru numele lui Dumnezeu! strigă cel mai vârstnic dintre cei doi, În timp ce tânărul ridica pe creștet caseta, cu forța pe care i-o dădea disperarea. Într-un colț de la castel prova era un mic grup de refugiați, Înveșmântați În straie nobiliare, care se zgâiau năuciți la cumplita scenă. La acel strigăt, unul dintre ei se dezmetici. Părăsi femeia pe care o strângea În brațe, apropiindu-se de bord. Se Întinse În jos și izbuti să Înșface caseta din mâinile tânărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
drumul. Cerșetorul rămăsese rezemat de perete, Îndurerat, și căuta să-și recapete suflarea. Dante gâfâia și el cu suflul retezat. Își trecu o mână peste ochi, ca și când ar fi dorit să șteargă cu buretele cele Întâmplate. — De ce ești acoperit cu straiele astea murdare? Iar ceilalți sunt oare... — Aceia? replică Giannetto, arătând spre trupurile prăbușite de jur Împrejur. Câțiva se mai mișcaseră, ridicându-și capul, dar mai apoi se Întinseseră la loc, indiferenți, ca și când, În locul acela, o Încăierare nu Însemna un spectacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mizerabile, se gândi poetul, dar se mărgini să Îl ignore. Sucea În mâini ciudatul pumnal pe care Îl găsise În biserică. Există templieri la Florența? Întrebă el. — Ce? — Trezește-te, Bargello. Ordinul cavalerilor sărmani ai lui Hristos, zis al Templului. Straiele lor albe, cu crucile evidente. Știi dacă există vreunul În oraș? Celălalt părea să fi priceput, În sfârșit. Ridică din umeri cu indiferență. — Ah, felul acela de sectă. Erau așa puternici, iar mai apoi au pierdut Țara Sfântă, prefăcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Campaldino! strigă o voce zeflemitoare. Dante se Întoarse ca un câine călcat pe coadă, gata să Își Înfigă colții. Se pomeni dinaintea unui bărbat cu un chip larg și surâzător, care Îl fixa cu pumnii pe șolduri. Era Înveșmântat cu straie scumpe de călătorie, prea bătătoare la ochi și prea Împodobite pentru legile pe care Comuna le emanase Împotriva luxului neînfrânat. Totul Îl recomanda ca pe un străin, Începând cu ușoara inflexiune sieneză. — Au trecut mulți ani de când nu mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se simți dator să adauge. Repete idiotule! strigă Dante. Anunță-mă, fecior de curvă, sau diseară o să dormi la Stinche. Omul se uită la el așa cum te uiți la un nebun. Apoi păru să Își dea seama, În sfârșit, de straiele lui fastuoase. Zăbovi cu privirea peste Însemnele prioratului, În timp ce unul dintre străjeri se apleca să Îi șoptească ceva la ureche. Poate că Îl recunoscuse, ori poate că observase escorta de polițai aliniați la intrare. Acum, omul era perplex, dar Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]