885 matches
-
să ne rugăm". Cuprinde doar trei rugăciuni. Ectenia cererii sau "a implorării" se deosebește de celelalte prin faptul că începe cu cuvintele: "Să plinim rugăciunea noastră Domnului!", iar fiecare rugăciune se termină cu: "(de) la Domnul să cerem", la care strana sau credincioșii răspund "Dă, Doamne!". În aceste rugăciuni, credincioșii imploră pe Domnul să le dăruiască bunuri duhovnicești. Rugăciunea inițială poate fi modificată pentru a indica momentul zilei (de ex: "Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului"), astfel că Ectenia
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
nici în rânduiala celor șapte Laude (Ceasuri), se consideră a se găsi "în afara timpului", în veșnicie, la Ectenia cererii nu se amintește momentul din zi în care este rostită. Ectenia stăruitoare sau "a cererii stăruitoare" se caracterizează prin întreirea cântării stranei (și/sau a credincioșilor): "Doamne, miluiește!" - și de aici denumirea de "stăruitoare". În această ectenie, credincioșii cer în rugăciune lucruri care țin de nevoile particulare are fiecăruia, precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele sunt din lemn sculptat. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, măi scund decât pronaosul cu trei arcade semicirculare frontale, înălțate, sprijinite pe coloane cu socluri și capiteluri decorate floral. Fațadele au pe toată înălțimea un parament cu
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, "dinți de lup" și colonete strunjite, precum și coarda de sfeșnice având o feronerie compusă din trei arcade trilobate, decorate cu motive florale din fier forjat. Acest obiect a fost inscripționat cu următorul text: Această coardă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
veche, de multe ori renovată și modificată, iar reparațiile dovedindu-se zadarnice, în anul 1831, pe timpul preotului Bálasz András, credincioșii construiesc biserica de azi, cu ajutorul materialului ce s-a putut folosi, provenit din biserica veche. Biserica a fost înzestrată cu strane și bănci pe care le-a confecționat tâmplarul din Cluj Eperjesi Nagy András. Una dintre strane a fost pictată de evlavioasa soție Ércz Zsuzsánna, soția preotului, pe cheltuiala proprie. Un alt suflet evlavios, Perlei Karolina, pe propria sa cheltuială confecționează
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
preotului Bálasz András, credincioșii construiesc biserica de azi, cu ajutorul materialului ce s-a putut folosi, provenit din biserica veche. Biserica a fost înzestrată cu strane și bănci pe care le-a confecționat tâmplarul din Cluj Eperjesi Nagy András. Una dintre strane a fost pictată de evlavioasa soție Ércz Zsuzsánna, soția preotului, pe cheltuiala proprie. Un alt suflet evlavios, Perlei Karolina, pe propria sa cheltuială confecționează „băncile domnești”. Tavanul casetat, provenit de la biserica veche, precum și coroana amvonului, sunt opera lui Umling Lörinc
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
capătul vestic al navei centrale o clopotniță cu trei etaje. Clopotnița este deschisă la parter similar unui portic boltit în cruce. Corul este acoperit cu o boltă în cruce și prezintă o absidă semicirculară. Nava centrală avea odinioară tavanul plat. Strana de lemn pictat cu elemente florale, din cor, este datată în anul 1715. Amvonul din anul 1716, altarul neogotic din 1903 și cristelnița din marmură din 1758. Deasupra corului există o fereastră care are, în partea superioară a ei, o
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
peretele de N al corului. Altarul tipic cu panouri în relief plat de la sfârșitul secolului al XIV-lea se păstrează la Muzeul Brukenthal. Astăzi, în cor se află un altar baroc din 1772, realizat de Stephan Adolf Valepagi din Mediaș. Stranele, amvonul și baldachinul amvoului sunt, de asemenea, de factură baroc. În turnul clopotniță sunt trei clopote. Clopotul cel mare datează din anul 1477 și este inscripționat astfel: "O REX GLORIAE VENI CUM PACEM"; clopotul cel mic, din 1644, poartă inscripția
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți . Lucrările de construcție se terminaseră din toamna anului 1933. Deoarece se făcuse toamna târzie s-a hotărât, potrivit dorinței regelui, sfințirea cu tot
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
comunist în decembrie 1989, mitropolitul Daniel Ciobotea a dispus efectuarea unor lucrări de înnoire a acestui lăcaș de cult: s-au pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi (1997-1999), s-au restaurat catapeteasma, strana domnească și cea arhierească și s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
prin tot ceea ce reprezintă și există în ea: "catapeteasma" din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; "policandrul" mare din alamă lustruită din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
a corului este „o piesă de căpătâi a sculpturii decorative din Transilvania secolului al XV-lea”. Pietrele de mormânt au fost executate de către Elias Nicolai. Printre ele se află cea a fostului primar Stephanus Mann și a lui Georgius Krauss. Stranele sunt executate în lemn și au fost realizate de meșterul sighișorean Johann Reychmut. Turnul-clopotniță se ridică pe o bază pătrată cu latura de 11 m, corpul prismatic este înalt de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
această căsătorie va avea un fiu, Lazăr, ajuns destul de târziu preot la Biserica Sfântul Visarion din București. În timpul anului 1821 Anton Pann se refugiază la Brașov, după modelul boierilor, adăpostindu-se pe lângă biserica Sf. Nicolae din Schei, unde cânta la strană. Aici îl va cunoaște pe Ion Barac, celălalt colportor, traducător și tipograf de cărți populare din orașul de sub Tâmpa, cu care va lega o strânsă prietenie. După înăbușirea Zaverei, revine în București în primăvara anului 1822. Reîntors în București, Anton
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
traducător și tipograf de cărți populare din orașul de sub Tâmpa, cu care va lega o strânsă prietenie. După înăbușirea Zaverei, revine în București în primăvara anului 1822. Reîntors în București, Anton Pann își continuă activitatea de tălmăcire a melodiilor de strană. Concomitent, Ieromonahul Macarie reușește să tipărească la Viena în anul 1823 primele cărți de cântări bisericești în limba română: "Teoreticonul", "Anastasimatarul" și "Irmologhionul", în tipografia călugărilor mechitariști (armeni). În anul 1823 ajunge profesor de psaltichie la școala de cântări bisericești
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
sa, după care se vor muta în casa din mahalaua Bradului. Perioada anilor 1840-1854 va fi prolifică sub aspect editorial-tipografic, autorul reușind să tipărească unele culegeri religioase și folclorice, să adauge multe alte lucrări și, în același timp, să ofere stranei românești, toate cărțile de cântări bisericești. După douăzeci de ani de așteptare reușește să tipărească Noul Doxastar, tomul 1, în tipografia lui Constantin Pencovici, cu binecuvântarea noului mitropolit al Ungrovlahiei, Neofit, ales în scaun în iulie 1840. La scurt timp
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
binecuvântarea noului mitropolit al Ungrovlahiei, Neofit, ales în scaun în iulie 1840. La scurt timp după înscăunarea mitropolitului Neofit, Anton Pann îi adresează o scrisoare în care îi dezvăluie îndelungata sa muncă de traducere și tălmăcire a principalelor cărți ale stranei, "Doxastarul" serdarului Dionisie Fotino, "Irmologhionul" sau "Catavasierul grabnic" și "Heruvico-Chinonicarul". Neavând sprijinul financiar necesar tipăririi acestor cărți, intenționa să ceară sprijinul mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, însă, episcopul Chesarie al Buzăului l-a sfătuit să aștepte numirea unui nou mitropolit la
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
de cadastru ale județului, multe dintre cărțile funciare originale păstrându-i semnătura. A înființat și clădit școala din Răstolița, a lucrat - cu toate că nu avea pregătire în acest sens - ca învățător neplătit, a contribuit la construirea bisericii noi - unde a avut strană până în urmă cu câțiva ani. A preparat în pivinița sa iod, pentru a-l oferi locuitorilor care aveau gușă. A fost căsătorit de două ori: cu Tița Görög/Grecu, care a murit la nașterea fiului său: . Ulterior s-a căsătorit
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
lei, crucile de pe acoperiș, de-asupra altarului le-a dat Cadar Vasile și soția Floare, [...] Nelu tot cu 600 lei. Binecuvântarea bisericii a avut loc la 19 octombrie 1980 de către protopopul Șimleului Tăutu Victor și parohul local Pop Alexandru. La strană a cântat absolventul de teologie și candidat de preot la Zalnoc, Pop Ioan originar din Bălan, județul Sălaj. Cântăreț bisericesc a fost A[...] Traian și prim epitrop a fost Alesuțan Liviu.
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
bisericii la vreme de primejdie și la etajul al doilea o încăpere cu rol de apărare, având practicate în ziduri metereze pentru tras cu pușca. În această turlă se intra printr-o ușă secretă, ascunsă în epocă de spătarul unei strane bisericești din pronaos. De asemenea, se remarcă și prezența contraforturilor laterale masive pe colțurile pridvorului. Gheorghe Balș constată că Bârnova ca elansare și zveltețe a formelor sale nu se ridică la nivelul Dragomirnei, deși arhitecții moldoveni din acea vreme au
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un lucru inedit este și prezența în Catedrală a unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul la care
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
Ed. Pontos, 2008 „Igra v pazly” („Jocul în puzzle”), poezie și proza, Chișinău: Ed. Lumină, 2010; ed. a doua (aparte), Chișinău: Ed. Lumină, 2012. „Utenok”, „Șenok”, „Kotenok”, „Zabavnye țifry; „Goluboi țvetok” (traducere din N. Batzaria); Ed. Prut internațional, 2003, 2007; „Strana Bucvaria”, Chișinău: Ed. Litera, 2012; 30 de volume de povești din colecția Disney traduse în limba rusă după versiunea română, Ed. Litera, 2012; Traduceri din limba ucraineană: Tatiana Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Sf. Liturghie la 8 septembrie 1990 în biserica de lemn veche și dărăpănată. În anul 1991, el a început construirea unei noi biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ajutorul a trei frați și al credincioșilor din raza municipiului Botoșani. Catapeteasma, stranele și tâmplăria au fost confecționate de fratele său mai mare, Alexandru Ciobanu . S-au mai construit apoi o casă monahală cu 10 camere, inclusiv trapeza, o bucătarie, o magazie și camere de oaspeți, după care a urmat turnul clopotniță din
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
fusese la rândul său preot în Berindu (1790-1813). Ananie Pop era căsătorit cu Anastasia, fiica unui cântăreț de biserică din Uifalău (Vultureni). Ei au avut împreună zece copii, între care pot fi amintiți Avram, cel dintâi născut, rămas cantor de strană la Berindu până la sfârșitul vieții sale; Xenia, căsătorită cu cantorul din Bonț iar apoi, rămasă văduvă, recăsătorită cu cantorul Bene din Șinteu (Șoimeni); Maria, căsătorită cu preotul din Surduc, pe Someș; Anica, căsătorită cu preotul din Brâglez; Elisaveta, căsătorită cu
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
din fondurile preotului Marin Cilă. În anul 1990 casa parohială a fost consolidată cu tiranți de fier ( preot Nicolae Ion ). Casa parohială necesită în continuare consolidări. Preoții slujitori la această parohie au fost : Mulți tineri și-au facut ucenicia la strană sub îndrumarea preotului Nicolae Ion. Au învățat tipicul și și-au îmbunătățit felul de a cânta. Astăzi sunt preoți la parohii din județul Prahova și chiar din alte județe: Dragu Mihai - Puchenii Moșneni ; Vasilescu Gabriel - Brăila; Ajoiței Ionuț - Cartier Mitică
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
au adăugat două pavilioane pe latura sudică: unul la intrarea în pridvor, celălălt cu acces la altar (cu rol de veșmântărie), deasupra criptei unde se află osemintele unor ctitori și binefăcători ai bisericii. A fost refăcut mobilierul bisericii (balconul cafasului, stranele, ușile și ferestrele) și s-a poleit catapeteasma. În 1886, pictorul N. Roteanu a pictat pereții interiori și bolțile în ulei, în stil neorenascentist. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Biserica Talpalari a fost deposedată de averi
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]