363 matches
-
unele personaje echenoziene sînt niște paria: lupta cu ceea ce a mai rămas palpabil din, să zicem, „le Șa” devine un fel de condiție existențială cotidiană și, iarăși deloc aleatoriu, scena protagoniștilor minimali este cotidianul, cu toată banalitatea lui ostentativă și stranietatea lui „de adîncime”. Din gigantomahia de odinioară a rămas un război surd de gherilă, derulat cu Încetinitorul, În tranșeele căruia observatorul are timp să fumeze, să stea la taclale sau, de pildă, să observe comportamentul circumspecților combatanți, să-i ironizeze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se hrănește din ele pentru a putea continua. În Castanii roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea le conferă un aer de agreabilă stranietate. Dominată de prezențe feminine (Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată nevoie de ocrotire și asumarea conștientă a propriului destin, eliberat
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
factură parapsihologică, autoatribuirea de anumite capacități în acest sens cultivă suspiciozitatea patologică și sentimentul adevărului propriu. Limbajul își păstrează coerența, dar este bizar, cu neologisme și paralogisme intercurente. Rigiditatea afectivă și răspunsurile emoționale paradoxale se alătură binomului hipersensibilitate-detașare și accentuează stranietatea conduitei. Comportamentul e dominat de excentricități, manierisme și bizarerii, fiind variabil nuanțat, iar relațiile interpersonale sunt sărace și superficiale, caracteristice strategiile de evitare a anturajului uman, cu exepția rudelor de gradul I. Sunt decrise și multiple fenomene fobice care întrețin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să-i spună cine anume se va bucura de minunea trupului ei; motiv narcisiac, combinat cu mitul popular balcanic al țărânei ce înghite în cele din urmă totul. Autorul are știința exploatării combinațiilor mitic-folclorice de acest fel, care atrag prin stranietatea lor. În alt poem, Ñi pitricu mușata-ñi dor [Îmi trimise mândra dor], el exploatează sentimentul de dragoste, niciodată expus de-a dreptul, întotdeauna prezentat cu delicatețe, pe ocolite cumva, spre a nu stingheri austeritatea morală: iubita (sau poate soția) îi
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
este unul mai mult sau mai puțin tolerat, și-a pus o amprentă adâncă asupra operei sale în întregul ei”. Poemele lui românești pot fi aproximate cu dificultate prin recursul la referințe din spațiul modernismului autohton. Puternicul lor caracter de stranietate, amorsat într-un spațiu al angoasei, în care logica sensibilității comune se frânge și se retrage pentru a lăsa loc inciziilor metaforice în carnea unui existent nesigur și terifiant, nu este epuizabil prin invocarea experiențelor suprarealiste care își trăiesc în
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
de intervenția unor „umbre” - în fapt, gânduri ale personajului care se confesează, prea tainice și apăsătoare pentru a putea fi articulate. Piesa încearcă să surprindă, în oglinzile paralele ale discursului „obiectiv” al medicului psihiatru și al aceluia „subiectiv” al pacientului, stranietatea, caracterul de nepătruns din punct de vedere rațional al sinuciderii: internat într-un spital de boli nervoase în urma unei false tentative de a-și curma viața - o farsă menită, în opinia sa, să-i acorde un răgaz de liniște după
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
Doar că, la 1749-1767, când își publica marele biolog francez studiile despre patrupede, tot la fel îi apărea și lui; drept pentru care Buffon care nu se ferea să atragă atenția asupra statutului incert al acestuia, ba chiar insista asupra stranietății creaturii: "Un animal care, precum liliacul, este pe jumătate patruped și, pentru că are aripi, pe jumătate un fel de pasăre și care, în ansamblu, nu e nici una nici cealaltă este o ființă mai bizară, pentru că, întrunind însușirile a două grupe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde se articulează fantasme personale și o ideologie a progresului științific. Aceste titluri sunt un îndemn la reverii, prin faptele și obiectele pe care le evocă; ele evocă, de asemenea, în mod paradoxal, o promisiune a miraculosului, nu lipsită de stranietate, prin alăturări bizare de cuvinte: Dincolo de infinit, Soarele sub mare sau Frontierele vidului etc. Ceea ce promit aceste titluri și ceea ce o colecție mai literară ca "Prezența viitorului" nu oferă este o viziune halucinată, halucinantă a posibilităților oferite brusc spațiului uman
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea virtuală a copilului, așa cum apare ea prin intermediul ecografului. E un miraj insolit, de emoție, uimire, dar și de angoasă, pe care M. SoulØ (apud Antoine, 2008) o denumește „neliniștitoare stranietate”, un fenomen anticipat încă de Freud. Cert este că, din acest moment, debutează statutul lor de părinți. întrucât starea psihologică a viitoarei mame influențează evoluția favorabilă a fetusului, este indispensabil ca gravidă să beneficieze de un climat de viață și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se accepta și a se reconstrui. În rescrierea pe care Gustave Flaubert o face Legendei Sfântului Iulian Primitorul, Alain Montandon vede o istorie legată de distanță și de atingere, fiindcă proximitatea și contactul înseamnă în actul de ospitalitate tocmai o stranietate îmblânzită, acceptată, transformată în familiaritate. Această poveste crudă și sadică vorbește despre himera ospitalității, despre o ospitalitate utopică, imposibilă, care o apropie de miracol. Traiectul de la scena socială care deschide povestirea la cea intimă care o închide pune în evidență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema ospitalității străinului care este textul tradus și secole de-a rândul traducătorii și teoreticienii vremii n-au înțeles respectul față de textul străin și stranietatea lui, sacrificându-i-o prin adaptări și aclimatizări de tot felul. În mod paradoxal, într-o epocă în care vechea și buna ospitalitate e înlocuită cu ospitalitatea turistică, plătită, în materie de traducere abia acum, în ultimele câteva decenii, se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
În mod paradoxal, într-o epocă în care vechea și buna ospitalitate e înlocuită cu ospitalitatea turistică, plătită, în materie de traducere abia acum, în ultimele câteva decenii, se pune cu adevărat problema ospitalității de acordat textului străin în toată stranietatea sa. Într-un sens mai larg, traducerea poate fi în interiorul aceleiași limbi sau a aceleiași persoane și vom vorbi atunci de ospitalitatea de sine, acordată sinelui, de auto-ospitalitatea jurnalului sau a scrierilor autobiografice. Meditația autorului se încheie cu problema dorinței
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care darul mirosului corporal este semn de împărtășire și de identificare cu persoana, cu grupul. Ospitalitatea ca semn de ne- agresivitate și de acceptare înlătură distanța, abolește semnul diferenței, mizează pe recunoașterea celuilalt drept un element familiar, de o stranietate îmblânzită. Imagine a unei incorporări, a trecerii de la exterior la interior, de la partea izolată la întreg. Despre acest corp la corp al ospitalității, Gustave Flaubert ne dă un bun exemplu în rescrierea pe care o face legendei Sfântului Iulian a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vas de argint și aur, aromate, "lucruri ciudate cu întrebuințare necunoscută"), pelerinii care povestesc despre "nisipurile fierbinți, ferocitatea păgânilor, peșterile din Siria, Iesle și Mormânt". Orientul este ținutul de departe, necunoscutul, tot ce e exterior lumii închise a castelului. Evocând stranietatea unui aiurea, stranietatea medievalului pus în oglindă, Pierre-Marc de Biasi scrie că "itinerariul vectorilor narativi ai simbolurilor și ai parodiilor construiește spațiul unei transparențe legendare în care se definește de asemenea pentru cititor, ipoteza oblică a unui aici și acum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și aur, aromate, "lucruri ciudate cu întrebuințare necunoscută"), pelerinii care povestesc despre "nisipurile fierbinți, ferocitatea păgânilor, peșterile din Siria, Iesle și Mormânt". Orientul este ținutul de departe, necunoscutul, tot ce e exterior lumii închise a castelului. Evocând stranietatea unui aiurea, stranietatea medievalului pus în oglindă, Pierre-Marc de Biasi scrie că "itinerariul vectorilor narativi ai simbolurilor și ai parodiilor construiește spațiul unei transparențe legendare în care se definește de asemenea pentru cititor, ipoteza oblică a unui aici și acum locuit de neliniștitoarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
medievalului pus în oglindă, Pierre-Marc de Biasi scrie că "itinerariul vectorilor narativi ai simbolurilor și ai parodiilor construiește spațiul unei transparențe legendare în care se definește de asemenea pentru cititor, ipoteza oblică a unui aici și acum locuit de neliniștitoarea stranietate a propriei sale istorii"363. În acest sens nu putem decât să ne raliem criticului care vede în Orient un rol de întăritor problematizator pentru edificarea unui sistem legendar. "Orientul este, mai întâi un moment de vis, ca și cum ar fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lipite în iudaismul tatălui, iar labele din față nu găseau teren nou. Disperarea care apăru de aici a fost și inspirația lor". El care nu vorbește nici ebraica nici idiș este crescut în această limbă "străină" a cărei artificialitate și stranietate o simte: germana este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate spune afectul, sentimentul, iraționalul senzației și al emoției. Germana este mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către vers în fața cititorului în clipa însăși a lecturii, la o înălțime unde rămâne într-o lumină gingașă poate dar pătrunzătoare". Desigur, Kafka nu repune niciodată în cauză faptul de a scrie în germană, care este limba sa, în ciuda unei stranietăți legate de un germanism de împrumut. K., arpentorul din Castelul cu toate că vorbește aceeași limbă ca și cei din comunitatea în care dorește să se integreze, descoperă că aceleași cuvinte nu au aceeași semnificație și că, de fapt, comunitatea de limbă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
murdărie aproape animalică atestă rădăcini primitive care continuă să alimenteze, să hrănească, să fortifice sălbatica lor vitalitate. Dacă idișul exercită o asemenea fascinație (foarte condamnată de către tată) este și pentru că el este o paradigmă a unei unheimlich lingvistic, a unei stranietăți de limbă familiară și străină totodată. Printre limbile străine, franceza este frecvent evocată de către Kafka, cu suflul ei "scurt din cauza supapelor sale care se succed rapid" (Jurnal, 12 noiembrie 1911) ceea ce îi dă o calitate de rezistență admirabilă. Dar ceea ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de magie lingvistică mistică prin care omul participă la forța creatoare a limbajului. Dacă a numi înseamnă a da existența și ființă proprie, importanța numelor în ele însele nu ar pute fi subliniată îndeajuns. El însuși încearcă un sentiment de stranietate în fața numelui său propriu: "Ich sehe meinen Namen nicht gern geschrieben und nehme unwillkurlich von jemanden, dem ich mich nah fuhle, das gleiche an. Was im Namen steckt, ist diesem menschen gegenuber selbstverstandlich" (Kafka către Grete Bloch, 3 martie 1914
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin scrisul jurnalului intim, loc de mare ospitalitate care găzduiește foarte generos și fără mari constrângeri confruntarea față în față a eului și a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de identitate, a unei identități întotdeauna incomplete și care îl reclamă pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o frontieră a Eului este încărcată de sentimentul libidinal intens, dar nu este aprehendată în conținutul său, rezultatul este un sentiment de extaz; când, pe de altă parte, el este doar aprehendat și nu este simțit, survine un sentiment de stranietate" (Federn, citat de către Didier Anzieu, op. cit., p. 93). Oscilația între sentimentul de straniu, de nefamiliar, de ireal și, pe de altă parte, cel de extaz este întru totul caracteristic pentru Iulian. 371 Trad. rom. cit., p. 77 (nota trad.). 372
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la țară, și la oraș, în România și oriunde. Personajul straniu poate crea un anumit tip de anxietate, într-un anumit mediu, anxietate pe care o suportă și el însuși. A.V. ...și spectatorul. A.V. Valeria Seciu avea această stranietate, și mai avea ceva, care era important, și o făcea în film: nu era la locul ei în acea lume! A nu fi la locul tău și a da o dimensiune intensă acțiunii iată susținea construcției scenariului. O femeie între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
blagiene se restituie treptat pe măsură ce iese la iveală marele poet expresionist european". Izbită însă de un discredit acut se arată producția lui Dimitrie Stelaru. Atmosfera sa "halucinogenă/ halucinantă" ar fi văduvită de o substanță poetică creditabilă, impresionînd nemotivat, odinioară, prin stranietatea sa și, mai cu seamă, prin "obscuritatea organică a actantului boem" pe care E. Lovinescu l-a numit, condescendent, "înger vagabond": "Promiscuitatea boemei latente se extinde la toate nivelele receptive, atunci cînd recitim textele care, reluate, nu mai comunică aproape
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
ordinul a 10 s. Această comportare sugera că era vorba de două mecanisme diferite: particulele stranii erau produse de interacția tare, dar se dezintegrau prin interacția slabă. Murray Gell-Mann și Kazuhiko Nishijima au introdus un număr cuantic nou, numit "strangeness" ("stranietate"), pentru a le caracteriza. În 1961, Gell-Mann a introdus o clasificare a particulelor care interacționează tare, denumite colectiv hadroni (din greacă: ἁδρός = gros, masiv), pe care a numit-o "calea octuplă" (în engleză: "the eightfold way"). În această schemă, atât
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]