1,462 matches
-
cu cea care a fost. Înclin să admit că termenul de clasă socială nu mai poate fi invocat în analiză decât odată cu desprinderea de conotațiile tradiționale, fie ele marxiste sau weberiene, și cu admiterea unei stări de maximă instabilitate a stratificării sociale. Stilurile și strategiile de viață împreună cu identitățile de grup bazate pe criterii cum ar fi etnia, rasa, naționalitatea, sexul și vârsta devin tot mai stabile și mai proeminente, substituindu-se celor care țin de ocupație, loc de muncă și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evita alocările de timp și resurse care sunt „eficiente Pareto”, dar care subminează echitatea tratării studenților sau, respectiv, performanțele cercetării, universitățile nu pot apela decât la soluții normative bazate pe o concepție clară despre misiunea instituției. Ca atare, rezultă o stratificare instituțională între universitățile a căror misiune este centrată fie pe cercetare, fie pe instruire sau predare. O universitate de cercetare selectează studenți performanți, dezvoltă cercetări și atrage mai ales fonduri de cercetare ce subvenționează parțial și instruirea, fără a crește
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și atrage mai ales fonduri de cercetare ce subvenționează parțial și instruirea, fără a crește taxele de studii până la nivelul ce descurajează cererea. O universitate centrată pe instruire reduce cercetarea și crește calitatea serviciilor educaționale pentru cât mai mulți studenți. Stratificarea instituțională de acest gen nu părea să fie agreată de comunitatea personalului academic până de curând. Modelul humboldtian de universitate a instruirii și cercetării rămăsese dominant în Europa și încă este admirat. Susținerea modelului în noul context universitar a devenit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de imperfecte a învățământului superior. În definitiv, învățământul superior este și trebuie să rămână un bun public, iar în lipsa unei piețe funcționale, alocarea va rămâne inevitabil ineficientă. Corectarea și ameliorarea unei astfel de stări nu ar fi posibile decât prin stratificarea universităților și prin introducerea unor criterii clare de autentificare a calității serviciilor academice în instruire și cercetare și de recompensare stimulativă a universităților ce oferă servicii de calitate. Sursele de finanțare, respectiv diversificarea și ponderea lor, nu sunt singurele ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universitățile să-și schimbe structurile și mai ales mărimea lor tradițională, pentru a răspunde cererilor cu care se confruntă, sau se vor întoarce la modelul tradițional care le-au consacrat? Se va impune concentrarea instituțională prin asocieri sau fuziuni și stratificarea universităților pe cercetare și, respectiv, instruire sau vom asista în continuare la multiplicare și diversificare instituțională? În ce măsură unele universități vor avea un profil comunitar și regional, altele unul național, iar altele global? Ce raporturi se vor stabili între acestea? Astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sisteme naționale fără nici o universitate globală, vom avea un spațiu global al mobilității universitare în care studenții și personalul se vor mișca în funcție de performanțe; în genere, se va produce o repoziționare spațială și academică a universităților. Rezultă astfel o nouă stratificare a universităților, pe care până de curând nu o puteam sesiza. De exemplu, în Europa se desfășoară deja un proces de stratificare în universități „europene”, adică universități regionale cu vocație globală, universități naționale și universități locale sau comunitare, ce servesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în funcție de performanțe; în genere, se va produce o repoziționare spațială și academică a universităților. Rezultă astfel o nouă stratificare a universităților, pe care până de curând nu o puteam sesiza. De exemplu, în Europa se desfășoară deja un proces de stratificare în universități „europene”, adică universități regionale cu vocație globală, universități naționale și universități locale sau comunitare, ce servesc cu prioritate interesele unei zone geografice limitate, fără a emite pretenții de depășire a acestui spațiu geografic intranațional limitat. În privința finanțării, universitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Universitate Orientare spre profit, maximizarea profiturilor academice și financiare ale universităților și universitarilor, transformarea fiecărei componente a universității într-un „centru de venituri și profit”, odată cu eliminarea celor ineficiente academic și financiar Opțiuni instituționale pentru cercetare sau pentru instruire, odată cu stratificarea universităților în funcție de aceste opțiuni și de prestigiul pe care îl au în comunitatea universitară și în cea socială Mobilitate universitară bazată pe performanțe, în cadrul unor rețele omogene de interese și performanțe Elitism meritocratic vs eterogenitate studențească Urmând filierele schimbărilor din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai de opțiuni. Din combinarea acestora, pot rezulta profiluri instituționale alternative și concurente. Fiecare universitate își construiește un profil, își afirmă propria distincție și se plasează în stratificările academice care se consacră pentru o perioadă și se schimbă în alta. Jocurile de stratificare și prestigiu vor fi numeroase, mereu construite și reconstruite, astfel că orice universitate va căuta să-și definească propria distincție printr-o profilare instituțională în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opțiuni. Din combinarea acestora, pot rezulta profiluri instituționale alternative și concurente. Fiecare universitate își construiește un profil, își afirmă propria distincție și se plasează în stratificările academice care se consacră pentru o perioadă și se schimbă în alta. Jocurile de stratificare și prestigiu vor fi numeroase, mereu construite și reconstruite, astfel că orice universitate va căuta să-și definească propria distincție printr-o profilare instituțională în schimbare permanentă. În acest demers, se va confrunta însă cu dilemele opțiunilor posibile și probabile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales lucrările publicate de I. Mărginean, V. Pasti, D. Sandu etc.) și dinamica statistică specifică diverselor categorii sociale. De aceea, nu mai reiau astfel de analize, cei interesați putând să consulte astfel de lucrări. Cea mai sintetică analiză sociologică a „stratificării postcomuniste din perspectivă weberiană”, o găsim în Manuela Sofia Stănculescu, op. cit., pp. 168-204. Teoreticianul cel mai consecvent al claselor sociale, K. Marx, a demonstrat cum individualizarea produsă în societatea capitalistă industrială, respectiv emanciparea individuală față de comunitățile și relațiile feudale de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a dovedit a fi foarte utilă. Iată, mai jos, câteva dintre premisele oferite de studiile sociologice - „citite” din perspectiva practicianului de comunicare - folosite de echipa de proiect în realizarea conceptului de campanie. I. Lideri locali Populația rurală este eterogenă, iar stratificările sunt mai rigide decât cele de la oraș. La sat, liderii locali au mai mare importanță decât liderii de opinie la nivel național, și au incomparabil mai multă trecere decât liderii locali din mediul urban. Liderii locali sunt persoane foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cel al tinerilor „tehnocrați”, recrutați conform criteriului de competență. Conform lui Szalai, tinerii tehnocrați părăseau aparatul pentru a trece În pătura antreprenorială, În timp ce vechii birocrați Încercau să-și păstreze statutul, menținându-se În ierarhiile birocratice ale economiei și Statului. Această stratificare pe generații, aflată la originea diversității - sau chiar a conflictelor interne - elitei politice a comunismului În declin, fusese deja observată Într-o formă embrionară la turnura anilor ’70 de sociologul polonez Zygmunt Bauman. Alte lucrări de sociologie instituțională aplicată societăților
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că procedează și în Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane. Planurile de interferență ale istoriei religioase și laice familiarizează cititorul cu cele mai variate aspecte ale comportamentului turcesc, cu limitele, dar și cu elementele de durată izvorâte din specificitatea tradițiilor, cu stratificările sociale și ierarhiile politice și ecleziastice ce străbat trecutul acestui popor oriental. Cantemir este conștient că o reconsiderare avizată presupune o paralelă între istoria credinței mahomedane și istoria credinței creștine; este convins că o istorie cronologică nu este posibilă fără
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tranziție de la evul de mijloc la cel modern, o istorie scrisă și cu gândul de a face cunoscută Reforma în Transilvania veacului al XVI-lea, capitolul „De statu Ecclesiastico” (pp. 121-138), fiind relevant în dezvăluirea crizei de conștiință provocată de stratificările credințelor religioase; Martini Bolla, E scholis piis primae lineae historiae universalis in usum studiosae iuventutis claudiopolitanae. Tomus II. Complectens historiam aevii medii: A Migratione gentium quae suit saeculo Christi quinto, ad originem protestantium, Claudiopoli, 1799; cota 6179. M. Bolla a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atât din punctul de vedere al bogăției informației, cât și din perspectiva capacității de sinteză critică. Relativ puțin explorat de criticii interbelici, abundentul material literar de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor îi oferă autoarei prilejul unor stratificări și clarificări de ordin istorico-literar, sociologic și estetic care pun în lumină contribuția unor scriitori precum Ștefan Petică, Alexandru Macedonski, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Nicolae Davidescu, ca și a revistelor simboliste conduse de Ovid Densusianu sau Ion Minulescu la nașterea
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
asociației s-a elaborat Enciclopedia română, coordonată de Corneliu Diaconovici și structurată în trei volume, apărute la Sibiu, în 1898-1904. Instituție reprezentativă a culturii românești, A. a avut rolul ei, însemnat, în menținerea unității naționale, dincolo de diferențele confesionale ori de stratificarea socială, și a pregătit sistematic, perseverent emanciparea politică și Unirea din 1918, participând, în etapa următoare, la consolidarea acestor realizări. Repere bibliografice: Eugen Hulea, Astra, Sibiu, 1944; Vasile Curticăpeanu, Mișcarea culturală românească pentru Unirea din 1918, București, 1968, 59-139; Dicț
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
la moșia Stâncești-Botoșani, loc în care își petrece copilăria și C., sub atenta supraveghere a bunicii Zenaida. Martor al revoltelor țărănești din 1907, copilul își va forma de timpuriu păreri diferite de cele ale anturajului, privitoare la raporturile impuse de stratificările socio-economice. Obține licența în drept la Paris și, în 1915, se înscrie voluntar în armata franceză. Revine în țară pentru scurt timp, în 1916, după care călătorește prin Norvegia și Rusia. În 1917, era la Petrograd. Participă la luptele de la
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
plata strictă a foloaselor obținute. Probabil a sosit momentul să-și plătească datoria. Un suspin dureros îi umflă pieptul. De voie, de nevoie, este și el prins în această rețea de patronaj și prietenie care unește ca un liant haosul stratificărilor sociale, de la senatori la cavaleri, la nobilimea locală și tot drumul în jos până la funcționarii publici și oamenii de rând. Va trebui să-l ajute. Cine știe când s-ar putea să aibă din nou nevoie de el? Prietenia cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se comportă oamenii în momentul de față? Unii oameni mănâncă și beau (alcool), până se umflă, se îmbolnăvesc și mor în dureri și suferințe. Sunt lacomi, acaparează cât mai multe bunuri materiale, privându-i pe alții de strictul necesar. Acum, stratificarea socială se face după suma de bani pe care îți permiți s-o cheltuiești pentru nevoile personale, altfel spus „pe ce picior trăiești”. Sunt prezentați la T.V. miliardari români (deveniți bogați după 1989): unul în scaunul cu rotile, unul cu
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
văd, nu m-o amenda ăștia că mă duc cu ea pe tren?“ Zare se uită cu multă atenție la vagoanele clasă când cursa de persoane trage la peronul din fața lor. Se gândește la clasele de obiecte care ar face stratificarea socială a posesorilor. La vagoanele de cale ferată, proprietatea colectivă deci, stratificarea după confort și estetică funcțională ar fi cel mult o bază pentru clasificarea călătorilor. Urmărește cu mare atenție cât de confortabil reușește să se așeze o capră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tren?“ Zare se uită cu multă atenție la vagoanele clasă când cursa de persoane trage la peronul din fața lor. Se gândește la clasele de obiecte care ar face stratificarea socială a posesorilor. La vagoanele de cale ferată, proprietatea colectivă deci, stratificarea după confort și estetică funcțională ar fi cel mult o bază pentru clasificarea călătorilor. Urmărește cu mare atenție cât de confortabil reușește să se așeze o capră pe platforma unui vagon de pasageri, clasa a doua. Contrastul nu e destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
o mare parte dintre ele. Autorul își evocă nu numai copilăria, ci și adolescența și maturitatea întâmplată la Bârlad, oraș căruia îi dăruiește tot ceea ce poate ca șef de clasă, de promoție, ca exemplu de corectitudine morală. Este o profundă stratificare, în ordinea păturilor sociale, din vremea când Școala Normală din Bârlad însemna un drum pentru copiii satelor (unul dintre acestea este Priponești - Bârlad, locul natal al lui Alexandru Mânăstireanu). Dacă am gândi și întreaga „biografie” sub raportul real, al vremurilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adormiți, ca mai toți dintre noi, visau fără efort și disciplină deosebite. Visul profesionist, care poate fi înregistrat și difuzai pentru distracția celor mai mulți, este o meserie extrem de căutată. E nevoie de capacitatea de regularizare și canalizarea impulsurilor creatoare semiconștiente, de stratificare a imaginației în straturi paralele, ușor de observat. E vorba de o combinație extrordinar de greu accesibilă. Această combinație, atunci când se realizează, face din visătorul profesionist cel mai organizat dintre toți artiștii, dar și cel mai spontan: un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]