802 matches
-
vrea a fi unul informativ, prezentând - și totodată, popularizând - rosturile și activitățile societății literare „Adonis” (întemeiată la 7 aprilie 1935), așa cum reiese din subtitlul „Buletin de propagandă și informație servind manifestarea poetică «Adonis»”. Animatorii mișcării (Virgil Treboniu, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor să asigure, prin A., o strângere a rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor să asigure, prin A., o strângere a rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul acestor „literatori” care nu pregetă să contribuie material pentru editarea unor plachete de versuri sub egida „adonismului”. Mircea Streinul traduce versuri de Georg Trakl. Este consemnată întâlnirea celor de la „Adonis” cu T. Arghezi, eveniment petrecut în 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul acestor „literatori” care nu pregetă să contribuie material pentru editarea unor plachete de versuri sub egida „adonismului”. Mircea Streinul traduce versuri de Georg Trakl. Este consemnată întâlnirea celor de la „Adonis” cu T. Arghezi, eveniment petrecut în 1940. D.C.-E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
în suflet o strictă ordine morală... „Coardele vibrează vocea sfântă...” (rmbra Paradisului), „îmi sună voci de clavecin” (Muzică), „robit mă sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza din condei și smirna aprinde / cearcănul lunii” (Iarbă), iar „rana suferindă / ninge o colindă...” (O rătăcire de argint) și reflectând puțin, am zice, că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dar cu „iarna de polen pe guri de astre...” (Naștere), precum un semizeu cu lira-i fermecată (gândind, firește, la Orfeon), Maestrul se lasă curtat de „nesomnul din brazi și din spini” (Baladă munteană), doinind ca pentru sine: „5ătăcindu-mi cerc strein / visez numărul divin / vreme / dintr-o preadevreme / o dată / din niciodată / ca o frescă despuiată / de vremelnicia toată...” (Doină) La Mulți și Luminați Ani, Maestre! Stelian Țurlea 52 53 Iubiri trădate „Viitorul e o pagină albă... și e important ce vrei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a rupt mărunt-mărunt scrisoarea, păstrând totuși plicul). Dubla ucidere (prin "distanța critică" a comentariului și prin reducerea la fragmente a suportului) se referă la acel "enfant de mon esprit potachique", autor al unui text redactat "cu multă grijă în grai strein, arhaizant și prețios", cu multe "propozițiuni (care) n-au alt sens decât să etaleze bravuri gramaticale" dar având o "natură retorică de neîngăduit", mișunând de "autoironii de tot felul" și smălțuit cu improprietăți semantice și erori de "ghilimetizare". Totul anunța
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Cum se va înscena, monta și juca...”, „De vorbă cu...”, „Însemnări”. Colaborează cu versuri Radu Boureanu, Dragoș Vitencu, George Voevidca, Vasile Gherasim, Theodor D. Păunescu, At. Mitric, Traian Chelariu, Gina Sandri, A. Pop-Marțian, Mihail Celarianu, Eugen Liteanu, Cristofor Vitencu, Mircea Streinul (care folosește și pseudonimul V. Lunaru), Neculai Roșca, Nello Bucevschi, Teodor Ulmanu, V. D. Cudla. Proza este reprezentată de Traian Chelariu. Semnatarii articolelor de critică literară și dramatică sunt Constantin Loghin, Vasile Gherasim, Zaharie Crițan, Grigore Nandriș, Ernest Kallós, Valeriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
abandona slavistica, chiar dacă va continua să învețe limba rusă, doar pentru literatură, și să se pregătească pentru concursul de filosofie. Colegii Speranță și Bădărău par să fie principalii candidați, dar Gruber consideră că are avantaje în fața lor, deoarece "nu sunt strein de preparațiune filosofică". Pentru a face posibilă această reușită este nevoie, după părerea sa, să-și ia concediu și "să plece la Leipzig ori la Berlin, să lucreze la Wundt ori la Delbrück". Psihologia este considerată partea cea mai importantă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
lui Gheorghe Grigurcu, îndreptate spre o mai exactă apreciere a activității lui Ov. S. Crohmălniceanu, Marin Sorescu, Augustin Buzura sau spre aducerea în actualitate a unor scriitori ca Brutus Coste, L. M. Arcade, Al. Vona, Aron Cotruș, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Streinul (și mișcarea de la revista „Iconar”), Petru Dumitriu, Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie), Mircea Eliade, Grigore Popa (Jurnalul metafizic), I. D. Sârbu ș.a. Mai colaborează I. Negoițescu, Mircea Popa, Ioan Es
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
să nu dați cuiva trei încredințări, iar altuia nici una. L-ați numit la Culte și în Comisia pentru reorganizarea Bisericii. Nu-l mai puneți și la organizarea preoțimii ardelene, că n-are nici vreme, e departe de noi și oarecum strein de preoții ardeleni legionari de ieri și de totdeauna. Cu reorganizarea lor să fie încredințat unul din mijlocul lor. Problema reorganizării Bisericii române este în primul rând una de purificare morală în sânul clerului mare și mic. E cred cea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit în Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni în limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A. Ureche (1868(, Ion Maiorescu (1857), Simion Bărnuțiu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi împrumutate de la popoarele statelor în care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Soba An am ună feată An iarna u vor tata, Vearu nitsun nu-n va Ugudea Tsei Tunitu Am un lup, care zăurlă Ăn lanta lumi si udă Ugudea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
caz primează atracția unui alt orizont în speranța să-și valorifice mai bine însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat în noul mediu strein cetățeanul sau grupul poate cere naturalizarea asimilându-se treptat în mediul majoritar. Este un proces social natural pe care îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub stăpâniri barbare Vă rog în așteptarea aceluiași destin, Români de pretutindeni, să mai aveți răbdare. 1998 Agenda activităților 24.II. Aniversarea “Unirii” - Anticariatul Prof. Grumazescu 02.II. Omagiu Prof. Vasile Harea - 10ani de la moartea sa
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Scriitorilor Bucovineni, iar din 1997, redactor-șef al revistei „Bucovina literară”. Cea dintâi carte, Poezia de la „Gândirea”, îi apare în 1997. D., bun cunoscător al vieții culturale, literare și politice din Bucovina interbelică, elaborează două remarcabile cărți în domeniu: Mircea Streinul. Viața și opera (1998) și Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (1999). Acuzată în anii comunismului de iraționalism, spiritualism și misticism, mișcarea „Iconar” este examinată acum în ambianța, contextul și ideile epocii, fiind socotită un fenomen cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului modern, al impersonalității, nonreferențialității și cerebralizării și chiar esența limbajului poetic întemeietor, având ca izvor un eu liric nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea Streinul examinează viața și opera scriitorului în cadrul fenomenului bucovinean interbelic. Acuzat, ca și alți iconariști, de atașament față de mișcările de extremă dreaptă, Mircea Streinul a fost, demonstrează D., doar un simpatizant al legionarismului. De o foarte aplicată exegeză beneficiază poezia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
limbajului poetic întemeietor, având ca izvor un eu liric nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea Streinul examinează viața și opera scriitorului în cadrul fenomenului bucovinean interbelic. Acuzat, ca și alți iconariști, de atașament față de mișcările de extremă dreaptă, Mircea Streinul a fost, demonstrează D., doar un simpatizant al legionarismului. De o foarte aplicată exegeză beneficiază poezia și romanele sale, situate „între reportaj, confesiune și ficțiune”. Criticul pledează, în general, pentru revizuirea imaginii asupra literaturii din Bucovina, ce trebuie despovărată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. În studiul Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate (2002), D. subscrie opiniei lui Nicolae Manolescu că despre autorul Amintirilor din copilărie „lucruri absolut noi nu mai sunt cu putință”. SCRIERI: Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Mihail Iordache, Singurătatea și tristețea oglinzilor, pref. edit., Iași, 2001; Mircea Streinul, Drama Casei Timoteu, pref. edit., Iași, 2001; Iulian Vesper, Glasul, pref. edit., Iași, 2001; Simion Mehedinți, Corespondență, pref. edit., Iași, 2001; Lucian Valea, Viața lui George Coșbuc, Iași, 2001; Traian Chelariu, Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
O altă perspectivă asupra „Gândirii”, APF, 1997, 10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică, ST, 1999, 2; Emil Iordache, Cărțile de pe masă, Iași, 2000, 107-115; Roxana Răcaru, „Textualism” sau ontologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică, ST, 1999, 2; Emil Iordache, Cărțile de pe masă, Iași, 2000, 107-115; Roxana Răcaru, „Textualism” sau ontologie, RL, 2000, 16; Dan Mănucă, Literatură și politică, CL, 2000, 7; Petraș, Panorama, 256-260; Cătălin Constantin, Postmodernism didactic, RL, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
și de un cutremurător, prin premoniție, sentiment al morții iminente (Ruga). „Plecarea lui I. Roșca - notează tot Perpessicius - este una dintre cele mai dureroase pentru tânăra lirică bucovineană și pentru poezia românească în genere.” SCRIERI: Semne-n scuturi, pref. Mircea Streinul, București, 1937. Repere bibliografice: Ghedeon Coca, Tânăra mișcare literară din Bucovina, „Grai moldovenesc”, 1932, 7-8; Traian Chelariu, În memoria lui Ion Roșca, GBV, 1933, 4 168; George Drumur, „Semne-n scuturi”, „Iconar”, 1937, 2; G. Arabolu, „Semne-n scuturi”, „Festival
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
nu să cuvine să mai aibă altă grijă decât, de la vârsta carea copilul începe a vorbi, să înceapă a-i învăța în limba națională a citi și a scrie, deșteptându-i spre datoriile catehismului legii, și oareșce învățătură într-acea streină limbă prin care socotește că să va cuveni să auză tot cursul învățăturilor" (Golescu, 1963: 199). Mulți alți gânditori s-au raportat la această problemă a limbii naționale. Dacă în evoluția sa, conștiința de comunitate pleacă la Motru de la conștiința
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]