1,022 matches
-
reușiți să le identificați vă va ajuta să precizați ceea ce vă deranjează de fiecare dată: posibilitatea apariției unei probleme, sau consecințele unei probleme actuale. Strategia vizualizării Un exercițiu de vizualizare permite ca Marie să fie ajutată să descrie unele situații stresante și să identifice înlănțuirea consecințelor neplăcute, emoțiile și comportamentele sale asociate. De exemplu, Marie spune că i-a fost greu să descrie ceea ce a speriat-o o întreagă după-amiază. Faptul că închide ochii, că-și imaginează situația în detaliu și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oraș (haine, etc.); - să păstreze în poșetă seringile cu medicament împotriva alergiilor în cazul în care copiii săi ar suferi un șoc anafilactic. Expuneri in vivo Terapeutul propune expuneri in vivo la situațiile nesigure. Marie începe cu situațiile mai puțin stresante și ea trebuie să-și limiteze, fără a le elimina neapărat, comportamentele obișnuite care vizează prevenirea, evitarea sau calmarea în prezența incertitudinilor. Marie identifică și ierarhizează unele situații nesigure, care prezintă cel puțin un element deranjant identificat: - să propună soțului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
persoanele care au suferit un traumatism important evită să vorbească despre acesta. Emoțiile sunt, totuși, retrăite în mod involuntar, sub forma unei retrăiri a traumatismului în stare de veghe. Terapia îl ajută în mod progresiv pe subiect să înfrunte factorii stresanți și să modifice emoțiile care l-au copleșit prin povestirea traumatismului cât mai detaliat posibil. Relaxarea permite intrarea în terapie și oferă pacientului un mijloc de a-și diminua răspunsurile neurovegetative. Ea oferă, în plus, un acces mai ușor la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o apropiere de situația respectivă, controlându-se ritmul prezentării acesteia, atunci când natura stresului o permite. Expunerea în imaginație este o metodă mai directă: este necesar să provoci retrăirea senzațiilor corporale care au însoțit traumatismul. Managementul stresului permite combinarea reactivării factorului stresant cu un dialog intern ghidat, situație care reduce intensitatea emoțiilor schimbând gândurile automate în legătură cu pericolul. Au fost dezvoltate succesiv șapte etape. Cele șapte etape ale managementului stresului în cadrul terapiei stresului post-traumatic 1. Pregătire pentru înfruntare cu ajutorul informației și al discuției
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teme. 3. Exprimarea gândurilor automate mai realiste, care anulează monologurile interioare în relație cu teama, pentru a face față emoțiilor. 4. Aprobarea, de către terapeut, a eforturilor de a opune rezistență înaintea fiecărei confruntări cu un nivel mai ridicat al situației stresante. 5. Discutarea principiilor în legătură cu pericolul, personalizarea responsabilității și autocritica. 6. Repetarea în imaginație, în intervalul dintre ședințe, a înfruntării elementului generator de stres (să ieși din casă, să te întâlnești cu ceilalți, să mergi în mulțime, să rămâi singură la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
veghează în așa fel încât aceasta să nu devină dependentă de terapeut... 5. Studiu de caz (modelul lui Young) Prezentarea cazului Xavier, 35 de ani, este funcționar superior într-o societate care organizează evenimente. Munca sa îi place dar este stresantă. Este singur la părinți. Tatăl său, fostul director al întreprinderii în care acesta lucrează, este pensionar, dar continuă să fie mereu prezent (situație în legătură cu care Xavier trăiește sentimente ambivalente). Acesta era un tată puțin prezent în casă, pe care nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timpul ședinței. Gwen își mărturisește teama de a nu o deranja. La insistențele terapeutului, ea telefonează și obține o întâlnire. Gwen se liniștește și este mândră de ea. Restructurare cognitivă Pornind de la auto-observații, Gwen împreună cu terapeutul identifică mai multe evenimente stresante care au declanșat dorințe de a avea crize de bulimie și/sau bulimii efective. Terapeutul actualizează cognițiile și procedează la restructurări cognitive. El o învață să-și trateze gândurile ca pe niște simple gânduri: ipoteze de lucru, care corespund sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
săturat” de toate acestea. Carolyn îl presează și îl stresează ca să-și rezolve repede problema. Hubert nu prezintă o destabilizare psihologică în raport cu anturajul apropiat care este mai degrabă simpatic și primitor. Ii place munca pe care o desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune să-și înregistreze, până la viitoarea întâlnire, ideile negative, obsedante, destabilizatoare. Terapeutul îl întreabă dacă mângâierile intime și cuvintele tandre din intimitate sunt satisfăcătoare. Pacientul face bine această legătură și răspunde: „Eu așa cred. Nu ești singur când
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
biroului. Când au nevoie de o pauză, pentru a reduce stresul sau pentru a se revigora, o răsucesc între palme sau se descalță și o mișcă sub talpă. Alții mi-au spus că rola i-a ajutat în multe situații stresante, deoarece eliberează energia vindecătoare din corp și diminuează suferința provocată de crampe, dureri de cap sau de stomac. Când toate zonele de energie sunt stimulate în același timp, corpul este revigorat și circulația este îmbunătățită. De ce să nu vă simțiți
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
să auziți? Vă feriți cumva să vă ascultați vocea interioară? • GÎtul - probleme de comunicare. V-ați Înăbușit furia și suferința? Vă exprimați sentimentele? Spuneți adevărul? • Umerii - SÎnteți prea Împovărat? Vă lăsați Întotdeauna ultimul pe lista dumneavoastră de priorități? E prea stresantă viața pe care o duceți? • Brațele - De cine sau de ce anume vă agățați? Vă este teamă să Îi dați drumul? Pe cine sau ce anume ați vrea să Îmbrățișați? • MÎinile - corelate gestului de a oferi (mîna dreaptă) și de a
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
stare de sănătate optimă În toate privințele. Aveți o alimentație sănătoasă sau Înfulecați ceva În grabă În drum spre următoarea ședință? Relațiile dumneavoastră Însemnate - cu partenerii, părinții, copiii, rudele sau cu prietenii apropiați - sînt normale și afectuoase sau Încordate și stresante? SÎnteți mulțumit de munca pe care o faceți la serviciu ori acasă sau tînjiți să faceți altceva? Aveți timp să vă bucurați de „hobby-uri” sau de alte lucruri care vă interesează sau nu faceți decît să munciți sau să
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
la nivelul subcultural și cel individual. Climatul social al populației rurale diferă de cel al celei citadine. De asemenea, bărbații se deosebesc de femei prin tendința de a folosi metode agresive de interacțiune socială și este foarte posibil ca circumstanțele stresante să mărească probabilitatea utilizării mijloacelor mai primitive de rezolvare a conflictelor. În ceea ce privește primul grup de factori, ne putem aștepta ca tendința de a rezolva conflictele de educație dintre adulți să fie legată de măsura în care persoanele sunt stresate de către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
potențial de conflict. Bergeret menționează evitarea doar ca apărare accesorie și subordonată refulării. 20) A face pe bufonul, a lua în derâdere (V.): utilizare excesivă sau frecventă a unor cuvinte de duh în vederea reducerii anxietății, care este rezultatul unor situații stresante sau al unor gânduri și afecte perturbatoare. 21) A fluiera pe întuneric (V.): mecanism conținând elemente de conduită contrafobică, de refuz și de formațiune reacțională și implicând identificarea cu o persoană care nu cunoaște teama (ceea ce ar putea constitui o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tolerării exigențelor interne și externe care amenință sau depășesc resursele unui individ. În dicționarul elaborat de Bloch et al. (1991) coping-ul este definit drept procesul activ prin care individul, grație autoaprecierii propriilor activități, a motivațiilor sale, face față unei situații stresante și reușește să o controleze. Literatura de specialitate pe tema coping-ului (vezi Paulhan și Bourgeois, 1995) menționează mai multe tipuri posibile: - coping centrat pe emoție, care vizează reglarea tulburării emoționale; - coping centrat pe problemă, care vizează gestionarea problemei aflate la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
situației, fuga-evitare, reprimarea cognitivă (distanțare sau minimalizarea amenințărilor), recurgerea la gândirea magică, autoacuzarea, exprimarea afectelor, reprimarea afectelor, spiritul combativ sau acceptarea confruntării, stăpânirea de sine etc. Conceput ca o trăsătură stabilă de personalitate sau ca un răspuns la anumite situații stresante specifice, coping-ul este studiat din ce în ce mai mult într-o perspectivă integrativă, care ține cont deopotrivă de abordarea tip „dispoziție” și de abordarea tip „context” (Holahan et al., 1996). 4. Premisele unei abordări integrativetc "4. Premisele unei abordări integrative" Menninger este probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
război (Rivolier, 1992), văduve sau femei divorțate (Moser, 1994), tinere mame care doresc să-și alăpteze copilul, persoane care trăiesc stări conflictuale precum depresia, angina pectorală, tulburări cardiovasculare, nevroză, alcoolism, șomaj, doliu, pensionare (Amiel-Lebigre și Gognalons-Nicolet, 1993), cancer, situație profesională stresantă (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Toate aceste studii, majoritatea efectuate în SUA, au demonstrat efectul favorabil pe care-l are o bună susținere socială asupra evoluției persoanelor studiate. Lucru și mai uimitor: un studiu făcut pe șoareci a dovedit că o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Dantzer, 1994). Toate aceste studii, majoritatea efectuate în SUA, au demonstrat efectul favorabil pe care-l are o bună susținere socială asupra evoluției persoanelor studiate. Lucru și mai uimitor: un studiu făcut pe șoareci a dovedit că o situație stresantă nu avea efecte negative dacă șoarecii care crescuseră împreună erau puși la un loc, pe câtă vreme la animalele străine unele de altele se înregistra inevitabil o creștere a tensiunii arteriale (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Studiul lui Berman și Syme (1979), citat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dar deocamdată este departe de a corespunde nevoilor (vezi Hanus, 1994). În cele ce urmează vom descrie afilierea într-un grup de sprijin. De câțiva ani încoace, a devenit ceva frecvent ca persoanele care au trăit sau trăiesc o situație stresantă să dorească să împărtășească din experiența lor altor persoane, aflate în circumstanțe similare. Există grupuri în care se adună persoane cu probleme de obezitate, indivizi aflați într-o situație socială dificilă (șomaj, divorț, doliu, dependență de alcool, de jocurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și din castronele (Ruszniewski, 1995). Observațiile lui Dufour-Gompers sunt confirmate de studiul lui Volicier et al. (1975) (în Paulhan și Bourgeois, 1995). Scala de evaluare a stresului în spital elaborată de aceștia detectează, printre cele zece situații medicale cele mai stresante, trei care sunt legate de lipsa de comunicare cu personalul spitalicesc: - lipsa de informare în legătură cu diagnosticul; - necunoașterea rezultatelor sau motivelor tratamentului administrat; - neprimirea unor răspunsuri la întrebările puse personalului medical. Această lipsă de comunicare nu dăunează numai confortului moral al
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bancar sau pentru servicii publice (financiare sau de altă natură), personalul este perceput în ansamblul său prin nivelul profesional deprins, ținuta afișată și amabilitatea dovedită în relația ofertant-client, care trebuie să fie plăcută, plină de încredere și în niciun caz stresantă, cum se mai pot întâlni în unele cazuri la achitarea datoriilor către stat (impozite etc.). Echipamentele constând din mașini, aparate, instalații sunt mijloace care asigură sau ușurează producerea serviciului, constituie componenta cea mai dinamică, mai mobilă, care poate îngloba cel
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
întreagă și să fac și cursurile la zi și am absolvit la timp. Dar nu voiam să continui studiile, diploma de licență îmi era de-ajuns, nu voiam decât să fiu licențiat, atât. Îmi amintesc că fusese o perioadă foarte stresantă de muncă intensivă. Toate erau ca întotdeauna, aveam o iubită și, când am împlinit 23 de ani, am întâlnit-o pe femeia cu care m-am și căsătorit un an mai târziu. Era recepționeră într-unul din hotelurile pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
33 de ani, când a început să lucreze într-un domeniu complet diferit de ceea ce făcuse ea în facultate: Perioada de tranziție nu a fost o chestie rea. Poate mai degrabă plăcută, de fapt, nici n-a fost chiar numai stresantă. Mergeam la lucru, era în regulă. Știam că fac ceva pentru familia mea și mă simțeam bine. Poate că n-a fost cea mai grozavă perioadă din viața mea. Nu-mi împlineam eu visul. Eram dezamăgită că nu mergeam mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de a nu amâna acțiunea, de a nu abandona ceea ce a Început, de a nu se descuraja de insuccese, perseverând În căutarea de noi soluții la problemele pe care le are de rezolvat, iă Aptitudinea de a face față situațiilor stresante, dictate sau impuse de stările de dificultate ale celorlalți, de natura, caracterul și comportamentul persoanelor aflate În dificultate, cu efecte suprasolicitante sau chiar direct psihotraumatizante asupra celor care Își desfășoară activitatea În aceste condiții, jă Aptitudini psihomorale speciale reprezentate prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Lease, Yanico, 1995). Mai precis, este vorba despre stresul psihologic, expunerea la violența domestică a copiilor și percepția acestora asupra relației maritale discordante asociate alcoolismului părinților, precum și despre încercările de a controla comportamentul parental și de a scăpa de situația stresantă provocată de alcoolismul unuia sau al ambilor părinți (Hodgins, Maticka-Tyndale, El-Guebaly, West, 1993; Lease, Yanico, 1995). Numeroase studii au examinat fidelitatea și validitatea acestui instrument considerat eficient în ceea ce privește identificarea cazurilor de copii cu cel puțin un părinte alcoolic. Astfel, pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]