995 matches
-
particulară dintre caracteristicile ocupației (sarcini și operații specifice) sau trăsăturilor muncii și particularitățile individului inclus în situația de muncă. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele - deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
interesante pentru cercetare încă așteaptă clarificări, de exemplu: care componente critice ale vieții social-ocupațional-organizaționale afectează sănătatea?; în ce măsură efectele negative sunt atribuite mediului extrinsec al muncii, persoanei sau interacțiunii dintre persoană și mediu?; cum se menține intensitatea și/sau cronicitatea experienței stresante pe parcursul carierei și cum este ea resimțită?; în ce condiții și ce factori declanșează dezechilibre/disfuncții/boli la nivel psihosomatic și comportamental? etc. Din analiza și evaluarea modelelor teoretice putem desprinde câteva idei (rezultate din constatarea divergențelor sau convergențelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în funcție de tipul ocupației sau organizației); utilizarea experimentală a unor secvențe procesuale de tip emoție-cogniție-comportament, nu neapărat aflate într-o relație unicauzală. O altă întrebare, care prezintă interes în continuare este dacă o situație pe care individul o resimte ca fiind „stresantă” este într-adevăr sursă de stres (obiectivă) sau mai degrabă depinde (și în ce măsură) de percepția subiectivă și de calitatea evaluării persoanei; de asemenea, problema factorilor ocupaționali-temporali (ture de zi sau de noapte, cicluri cronobiologice, schimburi alternante, numărul excesiv de ore prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tranzacția cu mediul, caracterul procesual și semnificația personală. Stresul este o relație continuă și dinamică între individ și mediu, în care ambele părți se modifică. Tranzacțiile se succed și formează un întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză pentru subiect și deci are o semnificație personală. Anticiparea unui pericol, a unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
provocate de acești factori perturbatori. În prima parte a capitolului, făcând apel la o serie de teorii și studii asupra stresului organizațional, autorul încearcă să arate unele modalități practice care pot fi utilizate de manager pentru a ieși din situațiile stresante. În cea de-a doua parte sunt prezentate două documente: primul reprezintă o listă cu sugestii pentru a face față stresului, care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În cea de-a doua parte sunt prezentate două documente: primul reprezintă o listă cu sugestii pentru a face față stresului, care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional stresant; cel de-al doilea este o programă care ajută la creșterea rezistenței la stresul ocupațional a personalului de conducere. „Critica constructivă” este titlul penultimului capitol, în care autorul este de părere că un pas în perfecționarea activității de conducere îl
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un „doctor rezonabil” (sau alt exponent al sistemului medical) o consideră relevantă sau folositoare. În acest fel se dă întâietate privilegiului terapeutic, iar medicului i se permite să se abțină în a releva acele aspecte pe care le apreciază drept stresante sau confuzionale pentru pacient. Problema unei astfel de abordări este că înclină balanța de putere de partea reprezentanților sistemului medical care vor decide care informații merită a fi prezentate și care trebuie evitate. Este tot o atitudine paternalistă menită să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
îi cedează acestuia principiul vital, iar apoi iese prin corp formând aura bioenergetică. Această aură caracteristică lumii vii, depinde la om de calitatea gândurilor sale. În stare de armonie, această aură are un puternic efect antiseptic. Dar în anumite condiții stresante, această aură se deteriorează și microbii își găsesc calea spre or ganism. Cu alte cuvinte, starea și gândurile negative g ene rate de om, reprezintă un factor de risc pentru sănătat ea sa. Pentru cine poate înțelege, este și aceasta
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
persoane, pentru copil apare un factor de stres psihosocial cu efecte nocive în evoluția sa.Vulnerabilitatea la stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice sau unele tulburări de comportament, deoarece la factorul stres se adaugă și factorul temperament. Reputatul medic primar pediatru, u o bogată experiență didactică și practică medicală, dr. Carmen Ciofu, prezintă detaliat relația
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
din Bacău. Au contribuit și participanții la aceste cursuri, care au susținut arii în cadrul programului, fiind aplaudați odată cu orchestra. Sejurul orchestrei din Bacău a fost foarte bun, putând fi considerat și ca o vacanță muzicală, deoarece repetițiile nu au fost stresante și au lipsit deplasările 27 lungi pe care noi, de regulă, le facem în asemenea turnee. S-a lucrat atât dimineața, cât și seara, s-au acompaniat și spectacole de operă, dar orchestra s-a adaptat rapid și a avut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
sau sentimentele negative, cum ar fi frica de joc, nehotărârea și lipsa de voință, deoarece acestea se adaugă la stresul jucătorilor. Același lucru este valabil și pentru jucători, pentru că ei se pot afecta reciproc. Dacă un jucător are asemenea emoții stresante, se va declanșa secreția de hormoni care răspund la stres. Aceștia la rândul lor provoacă o varietate de probleme fiziologice care pot inhiba creșterea și refacerea țesutului, pot mări tensiunea musculară, pot micșora răspunsul la inflamații și pot afecta coordonarea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
cu ceea ce reprezintă el, să considere fiecare moment din viața să că este plăcut și folositor. Amenajarea spațiului copilului. Este important ca spațiul copilului să fie amenajat adecvat, astfel încât viața lor - a copilului și a părinților, să fie mai puțin stresantă. Informarea cu privire la creșterea copilului. Perioada de vârstă cuprinsă între 1- 5 ani este un timp crucial pentru o intervenție adecvată în devenirea părinților ca părinți. Dacă nu există suficiente informații despre cum se crește copilul, apar așteptări nerealiste care pun
Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
întreagă și să fac și cursurile la zi și am absolvit la timp. Dar nu voiam să continui studiile, diploma de licență îmi era de-ajuns, nu voiam decât să fiu licențiat, atât. Îmi amintesc că fusese o perioadă foarte stresantă de muncă intensivă. Toate erau ca întotdeauna, aveam o iubită și, când am împlinit 23 de ani, am întâlnit-o pe femeia cu care m-am și căsătorit un an mai târziu. Era recepționeră într-unul din hotelurile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de a descrie perioada cuprinsă între 28 și 33 de ani, când a început să lucreze într-un domeniu complet diferit de ceea ce făcuse ea în facultate: Perioada de tranziție nu a fost o chestie rea. Poate mai degrabăplăcută, nicidecum stresantă. Mergeam la lucru, era bine. știam că fac ceva pentru familia mea și mă simțeam satisfăcută. Poate că n-a fost cea mai grozavă perioadă din viața mea. Nu-mi împlineam chiar visele. Eram dezamăgită că nu mergeam mai departecu
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cântă sau recită, semnele de bâlbâială nu apar. Cauza poate fi de natură somatogenă: predispoziții ereditare, lateralitatea contrariată, întârzieri în dezvoltarea psiho-fizică generală, ori doar în dezvoltarea vorbirii sau de natură psiho-socială: labilitate emotivă, stări de nevroză, greșeli educative, viață stresantă, familii dezorganizate. Din punct de vedere statistic, întâlnim o frecvență de trei ori mai mare la băieți decât la fete. Deși se pretinde și în privința bâlbâielii că majoritatea cazurilor se rezolvă de la sine136, întrucât cele care persistă pot duce la
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai evident când apropiații jucătorului sunt cei care apreciază. Un al doilea mod de apreciere a unui individ ca fiind motric este realizat pe baza anumitor caracteristici de execuție a individului. Aceste caracteristici cuprind: constanță în execuții, rezistența la factorii stresanți, anticiparea răspunsului ce va trebui realizat, etc. Aceste caracteristici pot fi evidențiate corespunzător prin exemple din activități sportive. Dacă un jucător de tenis reușește mai multe lovituri dificile la rând în cadrul unui ghem nu înseamnă neapărat că acesta este motric
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
folosesc termenul de biosorbție și pentru celulele viabile, dacă se consideră că reținerea poluantului are loc numai la suprafața celulelor. De exemplu, în cazul coloranților textili care au masă moleculară mare, adsorbția externă este preponderentă. În anumite condiții de mediu stresante celulele unor microorganisme pot produce polimeri extracelulari (EPS) care pot fi situați în apropierea celulelor formând o barieră protectoare împotriva unor substanțe toxice (EPS legați), iar o parte sunt eliberați în mediu (EPS solubili) avâd un anumit rol în menținerea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de activitate. Rapoartele de activitate care descriu desfășurarea acțiunii sunt, în cele mai multe cazuri, mai importante pentru instituție decât acțiunea în sine. Atât natura cvasimilitară a activității, cât și funcționarea într-o instituție pot conduce la o situație nedorită și foarte stresantă care să perturbe sănătatea mintală a personalului. b) Statutul de autoritate publică. Pe cei din acest domeniu oamenii îi abordează și îi tratează diferit, chiar și atunci când nu sunt în exercițiul funcțiunii. Când apare o problemă, oricine caută un ofițer
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
constructului de „stres ocupațional/profesional, organizațional”, precum și de îndeplinirea criteriilor științifice riguroase de fidelitate și validitate a scalelor utilizate. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele, deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele-limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
autoapreciere a performanțelor în muncă (ridicat) și strategiile de coping utilizate predominant (focalizarea pe problemă și suportul social); - cu cât strategiile de coping (de tip înfruntare pozitivă) sunt utilizate mai eficient, cu atât stresorii sunt percepuți ca fiind „mai puțin stresanți”, iar satisfacția muncii în general și starea mentală sunt la cote superioare; c) un rol important moderator/mediator în experiențierea efectelor la stres și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și factori de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
al situațiilor cu care ne confruntăm zilnic fac inevitabil un anumit grad de îngrijorare, care, în proporții reduse, poate fi considerată un fenomen normal, cu valențe motivaționale și chiar cu rol declanșator al creativității. Morris (1990) constată că, atunci când solicitările stresante au un caracter permanent și intens, iar individul nu și-a elaborat strategii mature de adaptare, se pot instala efecte ale anxietății cronice la unul sau mai multe dintre următoarele trei niveluri: mobilizare energetică pentru reacția de răspuns imediat, care
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
determinarea nivelului de stres din organizația în care activează; efectele stresului ocupațional sunt contracarate prin elaborarea unor strategii de intervenție, cele mai relevante fiind: selecția psihologică a managerilor (s-a construit un profil de personalitate al managerului rezistent la factori stresanți); optimizarea climatului organizațional (există o serie de componente manageriale generatoare de stres, cum ar fi relația tensionată între diferite poziții ierarhice); inițierea de programe de instruire pentru prevenirea cronicizării efectelor stresului; elaborarea unor proceduri clare de muncă în echipă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
asupra stării sale de confort fizic și psihic a fost identificat de Lazarus și Launtier , Lazarus și Folkman, drept strategie de adaptare (de ’’coping’’). 1.3. Stresul la locul de muncă Deși în ultimele decenii s-au analizat multiple perioade stresante și/sau forme ale stressului (stressul în perioada copilăriei, stresul la adolescenți și persoanele vârstnice, stressul marital, stresul financiar, familial etc), în condițiile vieții actuale, cea mai cercetată fațetă a stressului o constituie stressul la locul de muncă. Deși există
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a dispera”<footnote Steve J. Stein și Howard E. Book “ forță inteligenței emoționale: Inteligența emoțională și succesul vostru” Ed. Allfa, 2003, traducerea: Monica Sibinescu, București footnote>. a) toleranță la stress - capacitatea de a rezista unor evenimente potrivnice și unor situații stresante fără a ceda, făcând față în mod activ și pasiv stresului. Are la bază alegerea unei modalități optime de acțiune pentru a face față stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
rezista unor evenimente potrivnice și unor situații stresante fără a ceda, făcând față în mod activ și pasiv stresului. Are la bază alegerea unei modalități optime de acțiune pentru a face față stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentații de a acționa, de a fi stăpân pe situație și de a controla agresivitatea, ostilitatea și comportamentul iresponsabil. 4. Adaptabilitatea “capacitatea de a percepe și reacționa la o
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]