497 matches
-
roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român și codru nu este o simplă metaforă poetică
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
imediat fredonate de toți cei prezenți. Aceștia improvizează torțe din ziarele obediente puterii, se roagă, scandează, cer aplicarea Proclamației de la Timișoara, se îmbrățișează cu prietenii și îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu suntem partide!", atestând neîncrederea celor mai mulți în politica militantă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul, Polirom, Iași, 2002. MUNGIU-PIPPIDI Alina, "Cât de revoluționară a fost Revoluția română?", Revista 22, XV, 881, 26-31 ianuarie 2007. NICOLAU Irina (coord.), Graffiti, decembrie 1989 ianuarie 1990, editat de MȚR. NICOLAU Irina (coord.), Imnul golanilor. Strigături, lozinci, cântece, graffit-uri din Piața Universității, Nemira, București, 1997. OPREA, Marius, Moștenitorii Securității, Polirom, Iași, 2003. PALEOLOGU Alexandru, Souvenir merveilleux d'un ambassadeur des golans: entretiens, Balland, Paris, 1990. PATAPIEVICI Horia Roman, Cerul văzut prin lentilă, Ed. Nemira, București, 1995
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
-mi - În mine-am zis și eu, Deși în toată treaba Eu nu găseam nici un rău. E foarte greu a decide De-i rău or bine de-i, Dacă din doi ce suntem Ne-am face de-odată trei. 76. STRIGĂTURI (1876-1878) Eu pe pieptul tău culc capul Și mă uit la tine-n față, Ca copilul ce se uita L-ale maicii sale brațe. Ca miresele să îmble ori să calce ca pe piuă. {EminescuOpIV 522} Chiar sărac, de ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vii, C-a venit urîtu-ntîi 5 Și s-a pus la căpătâi, Și n-am leac din loc să-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322 Nu-i condeiul Tot temeiul TOATĂ ZIUA EU TE VĂZ (p. 633) 2281, 71 r Ochii mei de plâns topiți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
confecționat dintr-un cap care redă cât mai real forma capului de capră sculptat în lemn, maxilarul inferior este mobil, în timpul dansului acesta este acționat fiind tras de o sfoară, producând sunetele unei clămpăniri în ritm de fluier sau a strigăturilor intrepretate de către cioban cum ar fi: Ța, ța, ța, căpriță, ța!... Ca să corespundă cât mai mult cu realitatea capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi și panglici, fixate apoi de un băț care se sprijină de pământ. Corpul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în vorbă și în port. Flăcăi și fete, bărbați și neveste, se prind cu toții de mână, în horă, într-un cerc larg. Joc simplu și patriarhal, simbol al unirii tuturor într-o singură familie. Lăutarii cântă și din gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vertijul acelei teribile scufundări urmate de fantastica înălțare, nu mai puteam decât să privesc în gol, fără gânduri și fără dorințe. Ar fi fost oricum greu să mă adun, căci de la un timp tembelii își începuseră și ei programul de strigături și cîntece: Un salut din vechea Troie: Ahoe!/Și-nc-o dată, că e voie: Ahoe! Un salut din Cantemir: hai sictir!" Când autobuzul a intrat pe poarta taberei, într-un nor de praf, ne-am repezit la bagaje și le-am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Urcat din nou în autobuz și privind prin geam peisajul banal, de țară, cu câmpii și dealuri mohorâte, cu vaci trase de câte un copil prin mușețelul de pe marginea șanțurilor, am ascultat unul după altul tot repertoriul de cântece și strigături. Conacul, statuia și parcul rămăseseră adânc în urmă, goale ca o capcană însîngerată. Câteva ore am privit numai pe fereastră, n-am întors capul nici o clipă spre colegii mei, care lălăiau exuberanți. Undeva în spatele mașinii răsuna neobosită vocea spartă a
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lumina pădurii, cum curge lumina prin pădure, cum mai sare câte un iepure când șuieră trenul departe. La Copșa Mică, te gândești la crestele Înzăpezite ale Făgărașului care se văd În zilele senine de pe dealul Cheslerului spre Micăsasa, la locul strigăturii de unde l-a strigat Anica pe Toader care era tocmai În Sibiu, să vină acasă, să vină acasă că s-o prăpădit moșuso’, și el a auzit de acolo de departe și a venit, la gustul acru dulce al frăguței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
alt barman amenințarea către o masă apropiată. Era clar că era obișnuit să joace rolul băiatului rău. Clientul a băut aproape tot paharul pe nerăsuflate, ceea ce a stârnit comentarii încurajatoare din partea prietenilor: „Bravo!“, „Nu risipi nici o picătură“ și alte variate strigături. Până și Laura a participat: Dă-l peste cap! Am trecut pe lângă respectivul client cam după cinci minute. Era chiar în fața barului. Era asistat de doi dintre prietenii lui la fel de beți și voma copios. Când am ieșit în ușa barului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-i iubea pe unguri, era șovin. De-un șovinism entuziasmant și scrisă-ntr-o limbă de lemn armonioasă ca un făcăleț de la Fondul Plastic, Patria se află și ea la primul număr. E 69. Poziție din care editorialistul lansează cîteva strigături de pupăză beată: „iredentismul maghiar și-a dat frîu liber”, „păi bezmeticilor”, „n-o să vă dăm satisfacție, nemernicilor”, „chiar de-ar fi să vă scoatem din viespare”, „nu veți Îngenunchea oamenii minunați ai acestui popor blajin cu instinctele voastre ordinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucătăreasă-șefă, Natalia, cea mereu doritoare să fie scoasă la joc, tropotea dezlânat și mereu în contratimp. Îl sfătui cu hazlie îngrijorare: Măi, Faraoane, joacă, bre, mai repede, că acuși se termină iar cântecul! Ia vezi! îi adresă el o strigătură anume făcută pentru cei din Kotonoaga, care nu prea știau să învârtească hora: Dă-te, vere, mai deoparte / Nu joci, numa' dai din coate / Pe-aici, nu te-mpiedeca / Du-te 'nvață a juca / Că încurci și cetera!... Orășeanul, cel fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cules nu a fost sistematizat și publicat găsindu-se, probabil și astăzi, la Paris. Prima localitate cercetată de Constantin Brăiloiu a fost Deliblata unde el consemnează 29 cântece propriu-zise, 10 numărători, 7 balade, 3 piese de joc, 2 bocete, 1 strigătură, 1 cântec din repertoriul de nuntă. Urmează apoi localitatea Vladimirovaț unde Brăiloiu va descoperi 9 cântece propriu-zise, piese din repertoriul copiilor, 3 bocete, 2 cântece de nuntă, 2 piese din repertoriul de primăvară-vară, 1 baladă, 1 cântec funebru. Ultima localitate
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
localitate pe agenda lui Constantin Brăiloiu a fost satul Torac unde cercetătorul va nota 6 cântece propriu-zise, 7 cântece de nuntă, 4 balade, 4 bocete, 1 piesă din repertoriul de dans, 2 cântece funebre, 5 piese din cadrul repertoriului copiilor, 1 strigătură, 1 cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
cântec de cerșetor. Sistematizând culegerile lui Constantin Brăiloiu, ajungem la 109 piese folclorice din care: 44 cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
18 colinde, 9 balade (3 fantastice- Voichiță, Iovan Iorgovan, Șarpele, 5 haiducești - Gruia lui Novac, Pătru Mandu, Crăișor cu mult dor, Mârză, Fata răpită de turci, păstorești- Miorița), 68 cântece propriu-zise, 2 doine, 16 melodii din repertoriul de dans, 7 strigături, 3 romanțe, cântece din ceremonialul de nuntă, bocete. Materialul cules în localitatea Ovcea a fost sistematizat și reprezintă o bază documentară pentru cercetările ce vor urma. Un aport deosebit la cercetarea folclorului din partea sârbească a Banatului l-a avut și
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
poporului”, „Unirea”, „Universul literar”. V. începe să culeagă folclor în 1872, la îndemnul profesorului și mentorului său, canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan, preluând metoda acestuia de anchetă prin elevi. Inițiază în 1879 o mare colecție de literatură populară, cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904, 130-142; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914, 172-176
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
era izolat ne-o oferă câteva texte folclorice culese În epocă, știut fiind că folclorul ipostaziază, de regulă, situațiile tipice, și nu pe cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti XE "Pauleti" . Un alt tip semnificativ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu români, cu oameni din poporul cucerit”, evidențiind același tip de actualizare naționalistă a unor observații cu caracter etnografic. Asemenea constatări, făcute de diverși observatori ai epocii, erau confirmate și În planul expresiei tradiționale țărănești, prin intermediul textului folcloric. Doinele și strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai fi o româncuță
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aparținând unor etnii diferite reprezenta o aventură menită să se lovească, adeseori, de dureroase adversități. Folclorul atestă asemenea cazuri și surprinde dificultățile pe care le Întâmpinau protagoniștii: Io română, badiu sas, Nu-i dragoste făr’ năcaz! se spune Într-o strigătură de la 1838. Răsfoind corespondența intimă a vremii, descoperim atari ostilități și În mediile intelectuale. În 1869, liderul politic ardelean Ilie Măcelariu Îi scria lui George Bariț XE "Bariț" că Iza, fata distinsului om de cultură și militant național Pavel Vasici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]