682 matches
-
cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe trei picioare având În jurul ei un cuib de cartușe goale, cartușiere Întregi ieșind din cutii, cutia frigorifică, golită Într-o parte pentru că-i zburase capacul, echipajul zăcând În poziții ciudate și, În jurul lor, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mi s-a depus în vene și în mușchi, încât mi-a amorțit o mână. Mă dureau venele și nu mai puteam să mișc mâna. Am oprit imediat consumul de ciocolată. Mi-am pus comprese cu frunze de varză proaspete, strivite, pe mână (am înfășurat mâna), timp de trei zile consecutive. Mi-am recăpătat mobilitatea mâinii și am scăpat de dureri. Atrag atenția că vindecarea sub compresa de frunze de varză este dureroasă, dar suportabilă. Am suportat durerea de vindecare, altfel
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
E foarte aglomerat. Câteodată nici nu poți să te urci în el. La Kita-senju urcă și mai mulți oameni. Ești strivit, de parcă ai fi conținutul unui sendviș. Simți că te afli într-un pericol fizic. Ai impresia că o să mori strivit. Odată am crezut că șoldurile mi-au ieșit din articulații. Stai contorsionat și te gândești: «Doare!» Ești prins acolo, dar numai picioarele sunt în același loc. — Trebuie să ai dibăcia unui luptător profesionist. Nu v-ați săturat să călătoriți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
exagerat, sforțîndu-se să pară tânără. M-a străfulgerat o idee: așa va fi Irina la bătrînețe! Într-adevăr, cu toată carnea boțită, avea mult din aspectul Irinei. Silueta, culoarea feții și a părului, ochii, nasul scurt, dinții lungi, buza inferioară strivită. Apoi gesturile aveau, ca și la Irina, ceva strident în ele. Așa va fi Irina bătrînă! Ce satisfacție am avut! Simțeam că descoperirea asta are să mă bucure întotdeauna, chiar când totul îmi va fi egal. Aveam o răzbunare pentru a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu puteau fi închiși de tot și s-o mai fi văzut vreo dâră de sticlă neacoperită. Părul trebuie să fi fost țepos pe carnea galbenă, iar gura crispată. Avea dinții lungi, și vreun colț va fi apărut peste buza strivită. Fața veșnic mobilă, calitatea ei principală, s-o fi urâțit de imobilitate. Trebuie să fi fost foarte urâtă. N-o pot închipui decât culcată pe o parte, astfel nu pot vedea decât jumătate din față. De încerc să-i schimb
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ianuarie 2004 CU ȘAPTEZECI ȘI TREI DE COSTURI Am ajuns să tot admir Că sunt unii care știu, Într-o vreme fără mir, Că trăiesc și că mai scriu. Trupu-mi este istovit, Dar creierul mai poate Chiar de-i egoism strivit De cei ce dau din coate. Tot ce-a dat, mai poate da - Cuvinte fără noimă, Triste crezuri în sadea, În simplă uniformă. Sărman gând rămas în joc E văduvit de rosturi, Căci i-am dat doar dor de foc
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
sa și sări jos, chipul lui încruntat se lumină aproape dintr-odată. — Divicone! Prietene! izbucni, întinzând dintr-odată brațele robuste și strângându-l pe fostul călugăr cu atâta înflăcărare, încât Sebastianus se temu serios ca nu cumva Divicone să sfârșească strivit. îndepărtându-l apoi de la sine pe Divicone, bărbatul continuă să-l țină de umeri cu strânsoarea de fier a brațelor sale enorme: — E o plăcere să te avem printre noi, îi spuse, măsurându-l, cum ar fi făcut cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ta" îmi ardeau creierul. Și, în sfârșit, târziu, în epoca cinică, culminând spre amiaza vieții, accesul de stupidă demență pentru femeia mare, cu părul 1 Lancinant - sfâșietor. roș, cu ochii mici și verzi, cu nasul turtit și cărnos, cu buzele strivite, arse, cu brațele groase și dure, eșantioane ale întregii ei ființe, cu talia și șoldurile asortate în formă de liră, femeia-fe-melă și nimic altceva, femeia cu maximum de iritabilitate protoplasmatică. Aproape goală sub rochia elegantă, începea să se dezbrace de la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
n-a ajuns încă la indiferentismul meu filozofic. Din vociferările lumii ațâțate, am reconstituit evenimentul în liniile lui generale: un țăran - aducând șefului de post suprema insultă de a nu-i recunoaște dreptul de rechiziție asupra unui purcel - zăcea galben, strivit, nemișcat, în căruța care trebuia să-l ducă la spitalul din Târgu-Neamțului. Trăgîndu-mă la o parte, Adela îmi spuse cu ochii în lacrimi: - Are să moară pe drum! Trebuie să-l ajuți aici. Am convins-o cu greu că omul are
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
petrecut-o în cerdac, în dreptul geamului ei. Constelațiile se mutau pe cer cu stupida lor indiferență. Comparam, cu sentimentul unui regret sfâșietor, zilele trecute, când viața triumfa în ea, cu ziua de azi, când natura o aruncase la pământ, aproape strivită, aproape inertă. Imaginația, scăpată din frânele voinței, desfășura vertiginos faptele posibile, și care, din posibile, deveneau sigure. Vedeam la capăt pe Adela murind, mă înduioșam asupra vieții ei stinse, mă înduioșam încă și mai mult asupra mea. De la o vreme
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Silsburn și cu mine ne-am răsucit la timp ca s-o vedem privind în direcția soțului ei, pentru prima dată de când ne urcasem în mașină. — N-ai putea să te tragi puțin mai încolo? l-a întrebat ea. Sunt strivită aici, abia de mai pot respira. Locotenentul, chicotind, și-a desfăcut mâinile a neputință. — Iepuraș, eu stau practic pe aripă. Și atunci, doamna de onoare și-a întors privirea, cu un amestec de curiozitate și dezaprobare, spre celălalt vecin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de numere de telefon scrise de mînă prin carnețele. Traficul se Împleticea parcă... PÎnă și camioanele mari Încercau să evite pisica moartă din mijlocul drumului... arăta ca o foaie subțire de hîrtie. Fără să vreau, Încercam să-i caut pisicii strivite un nume și atunci, pentru prima oară după vreme Îndelungată, un zîmbet bizar Îmi topi Încordarea din obraji și tot chipul mi se destinse Într-un surîs... Strămoș al tubului osciloscopic, construit În 1897 de către Karl Ferdinand Braun (1850-l913). Zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
trântim câte o ironie și se mai potolește. Între noi îl căinăm pentru ciupitura de paranoia cu care l-a dotat soarta genelor și mediului. Dar celor două femei afgane, acest bărbat le trăsnește a putere de anihilare. Se simt strivite și mici. Oricum, este o mare necuviință să stea cu bărbați la masă, așa că se volatilizează îndată ce ei apar. Inserție. Nu mă pot abține să nu îmi amintesc alt episod care descinde din cultura islamică foarte tradiționalistă și extrem de prietenoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un jurnal al singurătății asumate, iar acum Adi doarme în camera de alături, de o săptămână. N-am vrut să zic că doarme de o săptămână, dar chiar doarme mult, rupt de oboseală. O să scriu puțin, fiindcă mă simt încă strivită mintal de nenorocita de gripă care a intrat în a cincea zi. Cel mai însemnat eveniment local a fost Thanksgiving (Ziua Recunoștinței) pe 27 noiembrie, o sărbătoare exclusiv americană și universal americană. În Departamente, lumea era deja rărită de luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
liceului - el nu spune «nu», dar încă nu i s-a iscat prilejul să plece. Mă gândesc cu emoție la momentul acela. Cum vei reacționa când mă vei revedea? Eu, oricum, voi părea indiferentă, nici nu s-ar putea altfel, strivită cum voi fi, între două realități străine posibilității mele de comunicare: cu tine și cu tata - mai ales cu tine, cu abia perceptibila ta infatuare.” - „Infatuare ai spus?” - „Da, așa am spus. Poate nu infatuare, greșesc, dar e singura mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
poporul este privit și tratat ca o turma. Există, spunea, și câțiva idealiști între ei, de bună seamă, - foarte puțini - dar prinși în chingile unei puteri de fier, devin neputincioși, dacă între timp n-au fost azvârliți pe bordură și striviți. - Are dreptate... cu ce se ocupă, acum? - Terturian la vremea lui a fost om de afaceri, avea studii de comerț. Deși nu speculase, nu deranjase pe nimeni a devenit în regimul de azi portar la Uzina de curent electric; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mare minune. Și de cum a început a ști că ea va muri, l-au împresurat împotriviri, îl împung dușmănii, îl învăluie ceață, îi vuiește în urechi singurătatea, îl strânge ca o ghiară pustia. E otrăvit și i-i greață; e strivit și nu mai poate. S-ar da cu fruntea înainte, ca să se mântuie toate - dar mai are încă îndărătnicie. —Hah! urlă el răgușit. Hahh! —Vai, Dumnezeule! Vai, Maică Precistă! Uitați-vă, lume, cât de urât face! —Hah! se îngrețoșează el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cotoare de mere și coji de alune sub patul ei, urme lipicioase care duceau de la oalele din bucătărie direct în camera ei. În buzunar îi găseau bucăți de scoțișoară și mărar. În păr, rămurele și, deseori, un cărăbuș de noapte strivit. Dar se trezea odihnită, neamintindu-și nimic din hoinărelile nocturne, festinurile din miez de noapte, insistând că a dormit neîntoarsă în timp ce familia ei, pământie la față și amețită din pricina lipsei de somn, îi punea întrebări dimineața la ceai. În grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
tu de fiecare dată. Ia ascultă - am o problemă. De exemplu, zăceam cu fața-n jos sub o tufă sau un boschet sau un arbust uscat pe un teren viran care mustea de apă, plin de urzici, pachete de țigări strivite, prezervative folosite și cutii de bere goale. Era locul cel mai potrivit în care să mă fi născut a doua oară, cel puțin așa mi se părea. E clar că e un lucru dureros, să te naști: de-aia țipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că e un amărât chiar din prima clipă. Am rămas în aceeași poziție relaxată, lăsându-mi inima să-și vadă netulburată de galopul ei. M-am uitat în scrumiera din fața mea, un morman răvășit, plin de scrum și de hoiturile strivite ale unei duzini de mucuri. Dublez suma. Am rostit cifra revizuită și am simțit fiorul dureros răsucindu-mi-se prin boașe. Și asta e doar un avans. Mi-am scos carnetul de cecuri. Ei, hai. Unde vrei să ajungi refuzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aș fi sărutat bobul acela uleios, ca și cum i-aș fi mușcat ei sfârcul țâței, ca și cum mi-aș fi uns cu seva ei uscăciunile. — Evreii, i-am arătat femeii de lângă mine măslina, cred că destinul lor e ca al măslinei. Abia strivită, măslina dă tot ce are mai bun în ea, uleiul ăsta nemaipomenit după care umblă toată lumea. Un ulei sfânt, care poate arde cât de mult nici nu gândești, atunci când Templul e distrus și altă lumină nu mai este să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și, ușor, să se piardă după cotul liniilor din dreptul Băncii Naționale. Și, într-adevăr, locomotiva a fluierat în cele din urmă. Greoi, vagonul s-a urnit. Aproape i-am simțit smucitura. Geamătul arcurilor. Scrâșnetul osiilor. Licuricii țâșnind. Țipătul șinei strivite. Roțile ezitând să se avânte. În aceeași clipă, la una dintre ultimele ferestre dinspre partea cimitirului, am văzut cum cineva flutura o șapcă roșie. Celebra șapcă a lui Ghidale, pe care i-o adusese tatăl lui când fusese la Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
aflau În fața unei Întâmplări mai puțin comune pentru ei. De obicei nimeni nu se apuca să vorbească despre război la simpla cerere a unui copil. Filmele de război arătau altceva decât oameni din satul nostru povestind lucruri greu de imaginat, striviți ei Înșiși sub povara neobișnuitului a ceea ce aveau se povestit. E ușor de captat atenția cu asemenea lucruri, dar mult mai greu de păstrat. Cu invenția de fapte sau locuri trebuie să fii atent, oricând poți fi prins cu minciuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
O, cătușe cu zimți de oțel care ați împodobit gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de foc în acest secol sângeros - infern diavolesc - cu inimi mutilate, cu trupuri strivite, răpuse de grele morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fost găsită și a început acțiunea de deshumare, dezgropare. S-a lucrat greu la spargerea betonului, într-o crâncenă încordare și sfântă durere. În sfârșit s-a ajuns la momentul năucitor, abis amar, lâncede și negre cadavre, nedefinite, trupuri, buze strivite, fălci zdrobite, frunți însângerate, tâmple găurite, piepturi zdrobite, brațe încrucișate, țeste sfărâmate, spectacol sumbru, dureri înăbușite. Echipa scormonea cu mare grijă țărâna pentru a contura „straniile” oseminte, negru destin. Familiile îndurerate încercau să-și recunoască pe cel drag după un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]