540 matches
-
au executat studii fizice, chimice și experimentale, au fost construite baze de tratament și s-a îmbogățit patrimoniul țării cu sanatorii și baze de tratament moderne. În contextul progresului balneologic, la Iași a apărut stațiunea Nicolina, de interes național, stațiunea Strunga și au fost captate multe surse mineralizate, aflate în diferite localități. Pe lângă populația sanatorizată, bolnavii din localitățile apropiate izvoarelor continuă să le folosească ca pe un simbol al purității și generozității naturii. Tradiția și mitologia le dau și o semnificație
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
1 g la litru (0,815 g reziduu la 1800). Există, de asemenea, unele indicații asupra apei din sondajul de la gara Munteni, de la fosta fabrică de spirt, apă cu mineralizare mică (sub 1 g la litru), slab clorurată-sodică, bicarbonatată. La Strunga, cunoscuta stațiune balneară, nu sunt analizate decât 5 din cele 11 izvoare citate. Pentru restul Podișului central moldovenesc mai există analize numai indicative pentru 7 izvoare - via Buțureanu, Socola, Piciorul Lupului, Bârnova, Căutășeni, Tomești și Pungești. În nordul Moldovei (județul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
evoce emoția încercată de vizitator pe timpul sejurului. Organizarea programului sanatorial și practicarea unor activități cu caracter profilactic sau curativ este favorizată de elementele geografice și fitopeisagistice care se include în metodele complexelor medicale ale localității. Cu prilejul realizării stațiunilor balneare Strunga și Nicolina din județul Iași, un colectiv format din medic, arhitect și peisagist a elaborat un plan tematic fitopeisagistic din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
adresabilitate. Raportat la situația generală a rețelei sanatoriale, din cele 47.000 locuri în stațiuni, județului Iași îi revin doar 250 paturi, ceea ce reprezintă doar 0,43%. Din 800.000 persoane asistate în stațiunile din țară, în stațiunile Nicolina și Strunga sunt cazați anual puțin peste 3.000 persoane, deci un procent de 0,37%. Această situație este divergentă principiului dezvoltării în teritoriu, nu corespunde necesităților impuse de starea de morbiditate și nu se justifică prin starea reală a resurselor balneare
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Utilizarea lor se bazează pe efecte diuretice în cura internă, sedative, vasodilatatoare și trofice sub formă de băi. Actualmente în județul Iași sunt identificate și studiate un număr de 15 izvoare de ape oligominerale, printre care menționăm sursele de la Bârnova, Strunga, Pârcovaci, Răducăneni și Grădina Botanică Iași. Sunt valorificate prin îmbuteliere, ca ape de masă, impregnate cu CO2, sursele Pârcovaci (izvorul 1), Strunga (izvorul Doina) și sursa Amfiteatru din Grădina Botanică Iași. Ape alcaline Această categorie de ape conține minimum 1
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sunt identificate și studiate un număr de 15 izvoare de ape oligominerale, printre care menționăm sursele de la Bârnova, Strunga, Pârcovaci, Răducăneni și Grădina Botanică Iași. Sunt valorificate prin îmbuteliere, ca ape de masă, impregnate cu CO2, sursele Pârcovaci (izvorul 1), Strunga (izvorul Doina) și sursa Amfiteatru din Grădina Botanică Iași. Ape alcaline Această categorie de ape conține minimum 1 gr. săruri la litru, cu predominanța ionului bicarbonic legat de cationii Na+ și K+. Pentru această categorie de ape minerale, izvoarele din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în boli ale tubului digestiv, hepatobiliare și unele boli metabolice. Sunt cunoscute efectele de alcalinizare a urinei, în cazul tulburărilor metabolice în afecțiuni ale căilor urinare, în litiazele acide. Similare apelor de la Băiceni sunt cele de la Crivești - Gura Văii și Strunga, izvorul nr. 14. Ape alcalino-teroase Definirea acestui tip de ape este condiționată de prezența predominantă a anionului bicarbonic și a cationilor de Ca2+ și Mg2+. Ionul Ca2+ scade procesele inflamatorii și alergice, echilibrează tulburările neurovegetative și tulburările metabolice fosfocalcice. Condiția
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
prezența predominantă a anionului bicarbonic și a cationilor de Ca2+ și Mg2+. Ionul Ca2+ scade procesele inflamatorii și alergice, echilibrează tulburările neurovegetative și tulburările metabolice fosfocalcice. Condiția menționată se regăsește la izvoarele Bohotin, Gănești, Victor (Grădina Botanică), Răducăneni (izvolul Soci), Strunga (izvorul 10). Ape clorurate-sodice Sunt considerate ape clorurate sodice cele care conțin peste 1 g/l NaCl - respectiv 393 mg Na+ și 607 mg Cl-. Prezentarea lor este complexă, întrucât se asociază și alți ioni, care dealtfel adaugă noi caracteristici
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și magneziu variază între 2,430 g și 3,642 g. Sunt calificate ca ape sulfatate: Bohotin MT = 3,282 g/l. Sunt calificate ca ape sulfatate: Bohotin MT = 3,282 g/l, apoi cu mineralizare redusă izvoarele de la Răducăneni, Strunga, Gănești. Atât apele glauberiene cât și cele amare își datorează indicațiile terapeutice acțiunii lor coleretice și de stimulare a peristaltismului intestinal. Ape sufluroase Apele sulfuroase conțin minimum 1 mg sulf titrabil sub formă de H2S, HS -, tiosulfați sau complexe coloidale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sulfuroase din județul Iași este apreciabil, iar concentrația din forajele de adâncime le situează printre cele mai importante din Europa. Aceste ape pot fi grupate în sulfuroase, clorurate, sodice, iodurate (Nicolina, Socola, Victoria) bicarbonate sodice (Băiceni, Crivești), bicarbonate slab sulfatate (Strunga). Acțiunea lor este multiplă. Au efect colagog - coleritic, antitoxic, cresc secreția și stimulează peristaltismul intestinal, scad glicemia la diabetici și unele ape sulfuroase au acțiune diuretică. În cura externă sulful favorizează vasodilatația la nivelul rețelei arteriale tegumentare, ceea ce determină scăderea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
10 mg ioni Fe2+/litru. Apele feruginoase au o utilizare limitată în terapeutică. Obișnuit, ionul Fe2+ se află în apele carbogazoase. Valori peste 10 mg/l se găsesc la Crivești (12,6 mg/l), Răducăneni - Soci (10,4 mg/l), Strunga izvorul 8 (13,9 mg/l), Strunga izvorul 14 (12,4 mg/l). Analizele fizico-chimice executate la Catedra de chimie anorganică a IMF Iași scot în evidență și prezența unor oligoelemente cu posibilă importanță în practica medicală. Nămolurile terapeutice (peloizii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
au o utilizare limitată în terapeutică. Obișnuit, ionul Fe2+ se află în apele carbogazoase. Valori peste 10 mg/l se găsesc la Crivești (12,6 mg/l), Răducăneni - Soci (10,4 mg/l), Strunga izvorul 8 (13,9 mg/l), Strunga izvorul 14 (12,4 mg/l). Analizele fizico-chimice executate la Catedra de chimie anorganică a IMF Iași scot în evidență și prezența unor oligoelemente cu posibilă importanță în practica medicală. Nămolurile terapeutice (peloizii) Peloizii sau nămolurile terapeutice sunt definiți de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Astfel, nămolul de la Nicolina - Iași se încadrează în categoria nămolurilor mineralogene sulfuroase. El ia naștere în urma procesului chimic și apoi biochimic dintre apa minerală, puternic sulfuroasă, și suportul argilos depus în bazine și sub influența factorilor climaterici locali. Stațiunea balneoclimatică Strunga Așezare geografică Stațiunea balneară Strunga este situată în partea de vest a Podișului Central Moldovenesc, la o depărtare de 53 km de Iași, 7 km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
se încadrează în categoria nămolurilor mineralogene sulfuroase. El ia naștere în urma procesului chimic și apoi biochimic dintre apa minerală, puternic sulfuroasă, și suportul argilos depus în bazine și sub influența factorilor climaterici locali. Stațiunea balneoclimatică Strunga Așezare geografică Stațiunea balneară Strunga este situată în partea de vest a Podișului Central Moldovenesc, la o depărtare de 53 km de Iași, 7 km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și Masa Tâlharilor. Aceste înălțimi sunt
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sunt acoperite cu păduri de copaci bătrâni, cu aspect monumental, în care predomină stejarul. Întâlnim mai frecvent stejar, fag, plop, salcie și tei. În desișul pădurii se află poieni înverzite, pâlcuri de arbuști și zone ocupate de boschete. Clima stațiunii Strunga este determinată de așezarea geografică, relieful localității, vegetația și structura solului. Pe glob, stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de 270 longitudine estică, cu paralela de 47012’ latitudine nordică, la o altitudine de 226 m. temperatura medie lunară arată că
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de 200C. Zilele de vară sunt în mijlociu de 83 zile. Vânturile predomină din direcția NV și SE. Vara, viteza maximă a vânturilor se înregistrează după-amiaza. Nebulozitatea cea mai mare se notează iarna; vara, timpul senin predomină noaptea. Precipitațiile: localitatea Strunga se află într-o zonă cu precipitații puține, media anuală fiind de 500-550 mm. Anotimpul cel mai secetos este iarna. Manifestările electrice cele mai frecvente se întâlnesc în lunile mai și august, în orele de dupăamiază. Locul de amplasare a
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
stațiunii spre est și sud favorizează verandele deschise, unde se poate practica aeroterapia și expunerea la soare, atât vara, cât și iarna. Factori terapeutici Analizele chimice efectuate în secolul trecut, comparate cu cele executate mai recent, arată că apele de la Strunga sunt sulfuroase, bicarbonatate, slab sulfatate - magneziene, calcice, sodice, hipotone, atermale. În decursul timpului nu au avut loc variații importante ale principalilor constituenți chimici. Prima analiză a fost făcută în 1834 de farmacistul A.Abrahamfi, a doua în 1856 de către dr.
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
În sprijinul acestei afirmații menționăm constituția chimică a apei, în care se întâlnesc 6 microelemente deosebit de valoroase (Fe2+, Cu2+, Mn2+, Zn2+, Cr3+, Ni2+). Apa minerală de masă “Doina” Apa minerală de masă “Doina” este o sursă care debitează în afara stațiunii Strunga, are o mineralizare de 1.155 mg/l, în care prodomină ionii Ca2+ și HCO3 -. Apa a fost îmbuteliată experimental. Din punct de vedre chimic, tabloul analitic evidențiază, alături de macroelementele obișnuite, și existența a două microelemente (Fe2+ și Li+) care
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
evoce emoția încercată de vizitator pe timpul sejurului. Organizarea programului sanatorial și practicarea unor activități cu caracter profilactic sau curativ este favorizată de elementele geografice și fitopeisagistice care se include în metodele complexelor medicale ale localității. Cu prilejul realizării stațiunilor balneare Strunga și Nicolina din județul Iași, un colectiv format din medic, arhitect și peisagist a elaborat un plan tematic fitopeisagistic, din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din strunga albicioasă a muntelui dispus în amfiteatru, se prăvălește un șuvoi de apă care tulbură liniștea specifică spațiului monahal. Aceea este Cascada Urzicii sau a Văii Gardului, care se prăvălește de la peste 17 de metri altitudine). Pe povârnișul nordic, unde gorunul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
flexionare ale acestora. Mai des întâlnite sunt situații ca „ori din pușcă să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
este să înveți bine distincțiile dintre „ființă” și „energie” ori „esență” și „persoană” etc. Dogma Sfintei Treimi nu se mai deschide ca o fereastră prin care mintea se înalță spre cer, în chip doxologic, nici dogma Calcedonului nu-i o strungă prin care, întotdeauna, gândirea noastră s-ar cuveni să treacă pentru a recunoaște chipul veșnic al lui Hristos. Dogmele sunt niște formule abstracte, niciodată mai puțin plictisitoare decât ereziile (e.g., Filioque). Pe acestea din urmă studenții sunt chemați să le
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viziuni panoramice asupra umanității. Pentru a înțelege cum am ajuns aici, breasla istoricilor discută pasionat structura enciclopediilor despre „istoria istoriei lumii”. Cu multe secole înainte ca savanții vechii Europe să fi cunoscut vertijul în fața alterității ori ca niște țărani din strunga Carpaților să întâlnească primii turiști japonezi în vatra propriului sat, au existat alte încercări de înglobare a experienței pluralității într-un concept general al istoriei și umanității. Culturile tradiționale au făcut experiența „unității de destin” a omului, la temperaturi diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
T. Adrian George (Buzău); Vălean J. Adina Ioana (Călărași); Uioreanu D.V. Horea Dorin, Pușcă P. Mircea Valer (Cluj); Dragomir P. Gheorghe, Iustian M.S. Mircea Teodor (Constanța); Popescu N. Florin Aurelian (Dâmbovița); Voicu G. Mihai Alexandru, Buzatu Gh. Dan Horațiu (Dolj); Strungă F. Emil (Galați); Ujeniuc V. Dragoș (Giurgiu); Paveliu C. Marian Sorin (Gorj); Rușeanu S. Dan Radu (Hunedoara); Hoinaru V. Marian (Ialomița); Fenechiu A. Relu, Adomniței C. Cristian Mihai, Crăciunescu H. Grigore (Iași); Petrache I. Marian (Ilfov); Hoban Ioan (Maramureș); Nicolăescu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de specialitate. Printre caracteristicile limesului de podiș, în afară de amplasarea ingenioasă, se remarcă nerespectarea principiului liniarității (specific limesurilor de câmpie), dar abordarea în schimb a principiilor geostrategiei și înglobarea într-un amplu sistem defensiv a următoarelor elemente: cetățile geto-dacice din comunele Strunga, Butea și Oțeleni, urmate de "cetățuile" Gârbești, și "Între Șanțuri" (com. Țibana)ultima având o suprafață de cca. 16 ha-, cetatea Marcodava de. la Mogoșești și cele din Șcheia (o cetate mare ș i 24 de cetăți rotunde), Țuțora, Comarna
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]