1,089 matches
-
o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, În 1997. Această apariție prefațează de fapt Cuvinte despre românii-americani, Întregind, totodată, o investigație care a ajuns de mult una predilectă pentru un studios român - devenit la un moment dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că membrii comunității despre care vorbim nu sînt români În America, ci români-americani, și aceasta reprezintă o enormă diferență”, că „grupul românilor-americani este o structură istorică În devenire”. Toate aceste considerații, care au fost nuanțate cu mulți ani Înainte de diverși studioși, au ajuns a fi recunoscute și de Alexandru Nemoianu, după o experiență unică, aceea a devenirii sale ca american, Întregită de o calitate pe care și-o revendică mereu și Întru totul justificat, aceea că și-a asumat „un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vremea grecismului 12. Personalități grecești sprijină, chiar după 1821, educația tinerilor români. Este cazul bursierilor români la Pisa, ocrotiți de Ignatie, fostul mitropolit grec al Țării Românești, care le supraveghea evoluția, cursurile la universitate și lecturile 13, ori cel al studioșilor de la Paris, unde Filip Fournaraki, prieten al lui Adamantios Korais, corespondează strâns cu Nicolae Docan, pe care îl și găzduiește în casa sa din capitala franceză, unde se mai aflau Alexandru Cuza, Vasile Alecsandri, Panait Radu, Mihai Negulici, pe întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Repartizat în învățământul gimnazial, predă la o școală generală din orașul studenției sale până în 1980, când devine cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Studios și tenace, cu o putere de muncă deosebită, D. își consolidează pregătirea în cele câteva stagii de perfecționare efectuate în Germania Federală și Franța. În 1999, și-a susținut doctoratul cu teza Idei estetice și literare în anchetele din presa
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
1955, ca lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, în 1960 este promovat conferențiar și șef de catedră. S-a stins din viață în urma unei maladii necruțătoare. Eminent om de catedră, F. s-a impus în fața multor generații de studioși prin luciditatea inaderentă la canoane, prin calitatea aparte a prelecțiunilor, puse în valoare de un carismatic fel de a fi. A publicat articole și studii de metodică în reviste de specialitate. Împreună cu I.D. Lăudat, Aristide Hasgan, C. Parfene, a semnat
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
cu Teodor Codrescu, manuale școlare, abecedare, cărți de religie, de istoria românilor, de geografie și algebră. O lucrare utilă și în felul ei ambițioasă este Ritorică română pentru tinerime (1852), retipărită - cu corectări și adăugiri - în 1875 (Ritorică pentru tinerimea studioasă). E o compilație, probabil din franceză, cu exemplificări copioase din scriitori și oratori greci, români, francezi, dar și din literatura română. Examinând procedeele poetice, figurile de stil, autorul întreprinde implicit și o critică a poeziei românești: opțiunile, însă, nu sunt
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
ca, în urma unui studiu judicios și nepărtinitor, să caute a stabili timbrul particular, calitatea dominantă a fiecărui autor. Aportul cultural al lui G. precumpănește evident asupra celui beletristic. SCRIERI: Ritorică română pentru tinerime, Iași, 1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de lainici, Iași, 1851. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 199-202; Perpessicius, Alte mențiuni, I
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți parametri (principiul ceteris paribus), nivelul înalt de sensibilitate și cultura maritală și familială sporesc substanțial succesul individului în domeniu. Știind mai mult despre mariaj și viața de familie, tânărul studios își poate îmbunătăți așadar propria viață. Cunoștințele avansate despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte de vedere ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu o patimă a frumosului” (Mircea Zaciu). Perspectiva din care abordează fenomenul românesc este cuprinzătoare, interesul lui îndreptându-se deopotrivă spre istoria românilor (inclusiv a celor din Basarabia, Transnistria, Pind și Macedonia
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
astfel, așa cum ne sugerează DeVito (1988), un soț care-i oferă soției o lenjerie sexy poate să-i solicite prin aceasta să fie sexy, iar părinții care oferă unui copil câteva cărți pot să-i ceară astfel să fie mai studios. Moore (1994, p. 329) adaugă la cele de mai sus și un anume limbaj al timpului, inclus tot în rândul comunicării nonverbale; spre exemplu, pauzele sau tăcerea reprezintă astfel de modalități de utilizare a timpului în comunicare. De obicei, oamenii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lunar, între aprilie și decembrie 1934. Comitetul de direcție este alcătuit din Bartolomeu Popescu, Constantin Gerota, Dumitru Murărașu și Virgil Tempeanu. În articolul-program (Mărturisiri), semnat de Bartolomeu Popescu, se susține că revista va fi prilej de manifestare liberă a tinerimii studioase: „Cei mulți au tot atâta dreptul să tindă spre mai multă lumină, ca și cei puțini. Și cei tineri mai mult, desigur, decât cei în vârstă.” Lipsită de o „ideologie specifică” și fără „idoli de tămâiat”, publicația se remarcă prin
LANURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287744_a_289073]
-
alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică, urmărea a „ațâța gustul pentru lectură” al tinerimii studioase și al locuitorilor orașului. Cabinetul de lectură făcuse abonamente la numeroase periodice de limbă română, dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății. Acum se tipărește „Speranța”, periodic apărut, cu o întrerupere de un
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
SOCIETATEA LITERARĂ A JUNIMII STUDIOASE, asociație înființată la Suceava în 1867. Inițiativa aparține unui grup de intelectuali bucovineni, printre care Simion Florea Marian, Vasile Gherman Pop și Ilie Pantazi, conștienți de necesitatea insuflării în rândul tinerilor a interesului și dragostei față de literatura română și de
SOCIETATEA LITERARA A JUNIMII STUDIOASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289761_a_291090]
-
SOCIETATEA DE LECTURĂ „IOAN POPASU”, asociație înființată în 1868 la Caransebeș. Constituită ca instituție a „junimii studioase” de la Institutul Teologic-Pedagogic, societatea are ca membri profesori, elevi și studenți de la institutele de învățământ ale Diecezei Ortodoxe românești din localitate, animați de puternice sentimente patriotice. Ei se înscriu în mișcarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
Universității. Ziarele românești din Transilvania („Gazeta Transilvaniei”, „Observatoriul”, „Tribuna”, „Luminatoriul”), cât și cele din România („Unitatea națională”, „Carpații”) dezavuează măsurile abuzive luate. Își ridică glasul și ziarul de limbă germană din Sibiu, „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt”, care afirmă că persecuțiile împotriva tineretului studios român lovesc, în același timp, și în celelalte naționalități. Sosesc telegrame de solidaritate din toate regiunile țării. Publicația social-culturală „Noi” (1913-1914), „organ al studențimii române” din Transilvania, având ca director pe Eugen Bianu, apoi ca redactor responsabil pe Lazăr Isac
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului Al. Roman de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș ca primul titular al Catedrei de limba și literatura română de la Universitatea din Pesta. El a restructurat programul societății pestane după cel al junimii studioase din Oradea și i-a dat numele lui Petru Maior. În anii 1869-1872 se conturează și aici două direcții: una „activistă” și alta „pasivistă”, dar în 1873, când statutele sunt aprobate oficial, ele se reconciliază pe planul acțiunii culturale. Dispunând
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
de învățământ al Facultății de Sociologie-Psihologie-Pedagogie în cadrul Catedrei de Psihopedagogie Specială condusă de domnia sa. Dorim ca acest Tratat de igienă mintală, primul de la noi din țară și printre foarte puținele existente astăzi în lume, să reprezinte un îndreptar pentru tineretul studios universitar, iar pentru specialiști, o sursă de răspunsuri la problemele pe care le ridică viața cotidiană. Concepută după un plan original și bazată pe studiile și cercetările personale privind aspectele stării de sănătate mintală și ale celei de boală psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
insatisfacție, dar dacă este conștientizat ca fiind corect și obiectiv și acesta poate dinamiza înlăturarea nereușitei la învățătură. 2. Funcția selectivă. Aceasta este funcția de competiție care asigură ierarhizarea și clasificarea elevilor sub raport valoric și al performanțelor în cadrul grupului studios. Funcția selectivă asigură satisfacția și recompensarea elevilor prin obținerea prin concurs a unui loc într-un nou profil sau grad superior de învățământ, prin câștigarea prin concurs a unui. 3. Funcțiile diagnostică și pronostică. Funcția diagnostică pe bază de testare
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
sociofugalăfavorizează comunicarea în direcția profesorului, și nu între elevi. Unele cercetări includ în aria nonverbalului și oferirea de daruri, (De Vito, 1988, Pânișoară, Polirom, 2006.) sugerează că părinții care oferă cărți copiilor pot să le ceară acestora să fie mai studioși. Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționării didactice, nu poate fi despărțită de comunicarea didactică. Clasa de elevi și colectivitatea școlară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
ales în sfera literaturii. T. s-a remarcat și ca îngrijitor și prefațator al unor ediții de scrieri din G. Coșbuc, O. Goga, B. P. Hasdeu, Al. Macedonski, Mateiu I. Caragiale, M. Sadoveanu, Al. A. Philippide ș.a., destinate îndeosebi tineretului studios. O insolită proză umoristică, în serial, a publicat istoricul și criticul literar T. sub pseudonimul Thalia Mușat: Jurnalul unei adolescente (1991) și Jurnalul unei fete naive (1993). SCRIERI: Paul Zarifopol, București, 1981; Dinamica valorilor literare, București, 1983; Introducere în opera
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
ale lui Matei Vișniec, demonstrând talent și imaginație. Timide încercări de „spargere” a schemei ideologice, deosebit de pregnantă, dusă până la tipărirea unor numere și suplimente speciale cu prilejul congreselor și conferințelor naționale ale PCR, pline de telegrame de adeziune ale tineretului studios și ale dascălilor lui, sunt câteva articole de istorie literară, semnate de Dumitru Micu (Gând la Călinescu), Barbu Cioculescu (Mateiu I. Caragiale. În jurul unei dispute critice), și paginile tematice speciale ( Pentru o mai dreaptă cinstire a lui Ion Barbu, Romanul
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
cărui reprezentanți au relansat ideile istoriografiei sovietice privind „limba și națiunea moldovenească” . La Începutul lunii martie 1995, În cadrul Ministerului Învățământului s-au inițiat discuții privind modificarea cursurilor de istorie și limba românilor. În luna martie 1995 au Început protestele tineretului studios și intelectualității Împotriva intențiilor Guvernului de a Înlocui În instituțiile de Învățământ din Republica Moldova istoria românilor cu istoria Moldovei. Prin emiterea decretului prezidențial privind stabilirea moratoriului asupra problemei predării istoriei, după două luni de manifestații În stradă , criza și intențiile
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
acreditat la București, M. Giers, considera că, prin emiterea acestui manifest, Comitetul Central al „Ligii Culturale a Românilor Basarabeni” urmărea un scop politic bine determinat: sub pretextul salvării românilor de nedreptățile suportate de ei În Basarabia, documentul Îndemna Îndeosebi tineretul studios să emigreze În România, promițându-i acestuia protecție <ref id="23">23 Ibidem, f. 5. </ref>. La 11 februarie 1905, Giers a transmis un exemplar al acestui document ministrului Afacerilor Externe al României, generalul Iacob Lahovari, indicând că „e În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
este dedicată studenților mei de la Facultatea de psihologie a Universității din București, care au audiat cursurile predate și au participat la dezbaterile teoretice și a analizei cazurilor clinice din Spitalele de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obreja” și „Bălăceanca”. Acestor tineri studioși și entuziaști le închin lucrarea ca îndemn pentru studiile viitoare de cunoaștere a persoanei umane și a celei mai răscolitoare drame sufletești. București, 2001 Autorul Prefață la ediția I Orice încercare de abordare a psihopatologiei se confruntă cu dificultăți inerente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]