2,190 matches
-
îi cântă toamnei ce-a trecut stoluri de ciori parcă-s iscoade prin plumburiul cer tăcut ici-colo fumuri peste case se-nnoadă șerpuind alene o perină de nor descoase fulgii ce cad mânați de lene smolita liotă croncănește cutreieră prin stufuri vânt neaua cu fumul se-mpletește în giulgiu alb peste pământ *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: prohodul toamnei / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1471, Anul V, 10 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
PROHODUL TOAMNEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350130_a_351459]
-
obosite. Se lăsa seara și fiecare vietate se îndrepta spre culcușul ei, așa cum se îndreptau și ei spre casa lor. „Casa lor”. Fiorul de anticipație îi ghemui din nou stomacul. Dacă avea să găsească o cocioabă dărăpănată, cu acoperișul din stuf , prin care se plimbau animale? Îl privi pe Florin pe furiș. Vâslea lejer, de parcă s-ar fi născut cu vâslele în mâini, fixând-o cu privirea de culoarea apei. Mona reuși să schițeze un zâmbet mic. Nu îl vedea dormind
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori a mamei
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu-mă să am grijă să nu cad în apă. Apoi s-a întors la munca sa, iar eu am rămas așteptând să prind primul meu pește, lucru ce nu s-a
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede după el. Doar un pui nevolnic și neexperimentat mai rămăsese să caute de mâncare, ignorând pericolul de-a rămâne prizonierul gheții
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede după el. Doar un pui nevolnic și neexperimentat mai rămăsese să caute de mâncare, ignorând pericolul de-a rămâne prizonierul gheții. Gerul își intensifică tăria, vântul suflă tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
altădată, Indiferent de unde ești, Fiecare avem un loc Scris în cartea de povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În deltă peștele și stuful, Și barba unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosită... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Fila mea e Bucureștiul, Așa cum
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
voastră este alta. În schimbul ei vă dezvălui locul unde sunt ascunse comori. CEI DOI BOIERI:(în cor cu ochii holbați de lăcomie) Oooo.... URSUZ: Zornăitul miraculos al galbenilor îi va lua mințile sultanului și se va învoi cu înscăunarea lui Stuf al vostru pe tronul țării. CĂPITANUL SASU: (îl corectează) Papură Vodă! URSUZ : Tot un drac!... Iată misiunea voastră. Veți merge într-un cimitir anume, scoateți capacele la coșciuge și înfigeți câte o țepușe sau suliță în inima fiecărui cadavru până
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
și întrebându-mă în glumă dacă tremur „de frică sau de frig”, eu am născut al treilea copil. Apoi nu vom uita acele opere „mărețe” ale comunismului din perioada lui Gheorghiu-Dej: canalul Dunăre-Marea Neagră, mina de sulf de la Călimani, culesul stufului din Delta Dunării, sau Casa Poporului și tot bulevardul ei Victoria Socialismului din perioada lui Ceaușescu, care au fost făcute cu mâna de lucru gratuită a deținuților așa-ziși „politici”, în realitate oameni nevinovați și totuși condamnați doar pentru că nu
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
aproape de o răspântie cu șoseaua județeană, cu noroi și toate cele de la țară, în funcție de anotimp și de starea vremii: mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
lui și ai reușit să coși marginile cerului de pumnul lacrimei! - Te-am strigat pe numele de împrumut și am distras atenția incertitudinii, ba chiar am tivit stratul de nesomn ... Între timp o lebădă își prinsese piciorul în zăbrele de stuf și a rămas prizonieră în propriul cuib! Am transpus imaginea aceea în ochii tăi, era păcat să n-o vezi! - Oprește odată ploaia aceea, mi-e teamă că valurile mă vor duce spre arii cu spini și gheață! Și arată
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]
-
și-n plină fală O vru cu tot cu-al ei regat Dând cu război năvală... Părul bălai de aur-spic Pe spate-n lungi cosițe, Ochi de safir pe-obrazul mic Cu ștrengărești gropițe, Cu trupu-i ca un fir de stuf Subțire și mlădie, Ușoară ca un puf de puf, Când vântu-abia adie. Ci doar gingașă surâzând Cu buzele-i de fragă, Stârnea ispitele căzând Fără de leac de dragă. Și împăratul din Apus, Să-și capete iubita, Fiică de rege nesupus
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
de-o șoaptă să-și schimbe tăcerea pe-o stea grațioasa și demnă plutește mereu peste valurile mărunțite de vint lebădă neagră este ca o fecioara desenată pe ceruri într-un singur cuvînt dar se duc norii peste oceane prin stuful din apa plutesc flori de nufăr dimineață este și ea cu mult mai albă eu, tăcut că o lebădă, sufăr Referință Bibliografica: LEBĂDĂ NEAGRĂ / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de
LEBADA NEAGRA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355806_a_357135]
-
Donosă Publicat în: Ediția nr. 607 din 29 august 2012 Toate Articolele Autorului sunt Dunărea cu lacrima albastră și Bărăganul îngălbenit de soare, sunt vântul adiat al florii din fereastră balada pământului cântată pe-nserare. sunt răsăritul spulberat din delta stufului, și strigătul de păsări brodat în lumina amurgului. sunt geamătul de piatră din albia fluviului și pasul Chiralinei la marginea târgului . sunt strigăt rătăcit ca punctele-n eter, și florile uscate-n câmp și iarba scorojită , parfumul salcâmului pecat în
ELEGIA IV de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355299_a_356628]
-
că locuința vrăjitoarelor se ridica întunecată chiar în mijlocul apei, pe niște picioare lungi de piatră acoperite cu straturi groase de mătasea broaștei. La o vreme, felinarele din dreptul ferestrelor înalte fură stinse și casa fu acoperită de bezna deasă a stufului care o înconjura. Regele pădurilor văzu cu surprindere cum flăcăul își scoase tichia pe care o purta pe cap și valuri aurii de păr ondulat i se revărsară pe spate, mângâiate ușor de vântul ce scărmăna păpurișul de pe maluri. Își
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
țânțarii erau acum inofensivi. Se prefigura o zi frumoasă, chiar dacă nu era promițătoare în temperaturi ridicate și nici nu ne doream asta. Pe lac, din când în când, o broască țestoasă își scotea capul deasupra apei, în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
care este mai ușoara? - Pe cea de șase. - Bine! M-am dus la portbagaj, am scos fixa de șase metri și în câteva minute era gata de folosit, cu râma în cârlig. Am ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat să arunc momeală în acel loc, ca să nu stârnesc interesul broaștei țestoase, când am ridicat undița și în cârlig se zbătea o roșioară destul de frumoasă. - Iată primul tău pește. - Nu-i al meu că l-ai prins
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
a ne relaxa și ne mulțumeam cu ce prindeam. Atmosfera începuse să se încălzească și la propriu și la figurat. Soarele se ridicase deasupra stâncilor de pe malul de vizavi și mângâia cu razele sale pământul. Aburi se ridicau de pe vârfurile stufului și de pe luciul apei, semn că fusese o noapte răcoroasă pe baltă, nu fierbinte, ca la mine în apartament. Transpirați, ne-am aruncat gecile de pe noi. Miruna a împrumutat de la mine o cămașă și un pantalon scurt, care îi veneau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
și alergam să înțep peștele. A fost un mic dejun cu întreruperi, dar numai pentru mine, căci amica mea își vedea calmă de masă și privea cu interes la cârdul de lebede ce apăruseră pe luciul apei, după pâlcul de stuf. Masculul-tată mergea țanțoș, însă vigilent în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb imaculat, cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
S-au aclimatizat la temperaturile de la noi. Nu le-ai văzut pe cele de la mare care stau de ani de zile pe litoral? Sunt de multe generații aici. Oamenii le dau de mâncare pâine, ele depun ouăle și clocesc în stuful de pe lacul Mangalia, unde apa fiind scăzută, găsesc hrană suficientă. Uite, cormoranul care se scufundă acum și ne face concurență la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe baltă, te
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]