429 matches
-
desăvârșire profesionistă, aranjată dens. Acest lucru, dacă te lăsai În voia lui, Îți putea crea disconfort. Sammler Îl cunoscuse pe decoratorul răposatei doamne Gruner. Creatorul de ridicol. Croze. Croze era micuț, dar avea puterea unei personalități artistice. Stătea ca un sturz. Burtica Îi ieșea cu mult În față și Îi ridica pantalonii mult deasupra gleznelor. Fața lui avea o culoare Încântătoare, părul Îi era tuns după forma căpușorului bine proporționat, avea o gură ca un boboc de trandafir, iar după ce dădeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și albine Și aduce o scrisoare de la păsări călătoare. Care-anunță, că în zare vor să vie, rândunele, pițigoi, sturzi berze și cintezoi. Rândunica: Bun găsit! lată-ne, noi am sosit din alte zări de soare pline dar și pe-aici e cald și bine. Ș-apoi aici e casa noastră, și nu în zarea cea albastră. Cucu: Cu-cu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
să-l astup cu ciorapul lor mâncat de molii pe când el mârâia ca un câine pe care îl purtam în țeastă. * În regiunea de vest a statului Kentucky a fost declanșată o puternică ofensivă împotriva a milioane de mierle și sturzi, prin împrăștierea din helicoptere a unor detergenți care dizolvă grăsimile ce impregnează penele acestor păsări. Lipsite astfel de protecție și expuse la intemperii, ele nu mai pot supraviețui. 17. Ca niște plăci tectonice, masive, inconștiente și invizibile, se mișcau forțele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cumpătat dintre oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni se strecoară, mereu, printre degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni se strecoară, mereu, printre degete? Sapa sondei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
RST. Foarte complicat de urmărit homeostazia la aceste cazuri, cu totul nemaiîntâlnite... Ascult mesajul doctorului, destul de criptic, pentru mine, comprimându-mi un căscat, până foșnește halatul unei asistente în vârstă, binevoind să mă îndrume spre salonul în care zace Ștefan Sturz. Pacientul îmi întinde o mână, la care mă așteptam să fie robustă, ca odinioară, și pe fața slăbită, subliniată de o mustață subțire și bălaie, ochii îi strălucesc de febră. Don inginer, îmi zice spitalizatul, în vorbe repezi și gâfâite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pucioasă! Degeaba am distrus codrii și de-a surda am ruinat Muntele... Nu-i răspund, îmi aplec ochii și încep să răsfoiesc foile pline de un scris des și tremurat, până depistez pagina întâia a respectivei Cărți. Așa-i zice Sturz scrisorii sale: Cartea celor douăzeci și una de nopți..., iar de la bărbatul tău, subsemnatul Ștefan Sturz, sănătate și ține minte pe următorii: Enea Căpută, 50 de ani, artificier, Daniel Mărăcinescu, 41 de ani, miner, Pamfil Duran, 35 de ani, miner, Manuil Fragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
răspund, îmi aplec ochii și încep să răsfoiesc foile pline de un scris des și tremurat, până depistez pagina întâia a respectivei Cărți. Așa-i zice Sturz scrisorii sale: Cartea celor douăzeci și una de nopți..., iar de la bărbatul tău, subsemnatul Ștefan Sturz, sănătate și ține minte pe următorii: Enea Căpută, 50 de ani, artificier, Daniel Mărăcinescu, 41 de ani, miner, Pamfil Duran, 35 de ani, miner, Manuil Fragă, 28 de ani, ajutor de miner, Ștefan Sturz, 37 de ani, sondor-șef, Corneliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iar de la bărbatul tău, subsemnatul Ștefan Sturz, sănătate și ține minte pe următorii: Enea Căpută, 50 de ani, artificier, Daniel Mărăcinescu, 41 de ani, miner, Pamfil Duran, 35 de ani, miner, Manuil Fragă, 28 de ani, ajutor de miner, Ștefan Sturz, 37 de ani, sondor-șef, Corneliu Braiu, 19 ani, sondor, și Mehmet, căruia noi îi zicem, pe scurt, "Ali" și care, cu adevărat, are un nume de familie foarte lung și care nu poate fi ținut minte. Deci, acest Mehmet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am mers la lucru, eu cu Cornel Braiu și s-a asociat și Ali Străilaș, de buna lui plăcere, zicând că: nea Ștefan, luam pe mine cu voi Iar prin galerie, am ajuns la camera de sondă și eu, Ștefan Sturz, ca sondor-șef am făcut instructajul de protecția muncii, apucându-ne pe urmă de lucru Și băgând garnitură de foraj, jos, am carotat 0, 90 m și am extras garnitura și am introdus sapa sondei din nou. Iar când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a luat de seamă, rușinându-se, încât închizându-și gura, cu poftele lui și-a plecat mâna hrăpăreață Atunci, domolindu-se oarecum toată preajma și pentru ca să mai scadă, încă și mai mult, toată vrajba, Cornel Braiu a propus Zicând: Ștefan Sturz să împartă, cu dreptate și cu socoteală, puținul cel înfățișat de Enea Căpută, așa că Pamfil Duran să-i supună traista și cu ceea ce este în ea! Iar eu am făcut, așadar, parte fiecăruia, însă, cum firea ne era hărțuită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
l-am luat cu blândețe, spunând că: pentru ce, măi, Aliuță, să fii tu așa de neferice? Pentru ce să ai tu lespede de jale pe inima ta? Ia, mărturisește, tu, lui badea! Ia zi-i, tu, lui nea Ștefan Sturz!... Iar el, stând mult timp în cumpene, s-a înduplecat a zice că: foame mare estem la noi, toți Și eu, atunci, l-am alinat, zicând cum că: nu e mare foame, de vreme ce avem apă și scoarță de brad, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și de atâta liniște, instalate în salonul friguros al Spitalului, îmi întrerup lectura. Începuse să-mi fie teamă de tăcerea rece și de întârzierea prelungită cu răsfoirea și cu parcurgerea manuscrisului, neobișnuit de captivant. Chiar voiam să-i zic lui Sturz, cel îndelung schingiuit de necurmata ispitire a celor douăzeci și una de nopți, că mi-e spaimă de scurgerea timpului: Timpul trece peste noi și ne fură tinerețea era să-i spun... Am ridicat privirea: bolnavul ședea cu capul într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
peste noi și ne fură tinerețea era să-i spun... Am ridicat privirea: bolnavul ședea cu capul într-o parte, pe perna ponosită, cu privirea fixă și cu maxilarul încleștat... Doctore, doctore, am strigat din răsputeri. Să vină cineva!... Moare Sturz!...Moare, omul acesta, cu zile!... Am izbucnit, urlând înspăimântat, pe culoarul pustiu, al Spitalului cu pereții scorojiți și cu uși întredeschise din cauza broaștelor defecte. Într-un târziu, începu agitația tot mai multora din personalul de serviciu: veniră repejor și degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zilelor sărbătorilor de iarnă. Timpul trece peste noi, peste toți, șușuind ușor, ca nisipul degradat și tocit de întrebuințare, ce țârcâie cu sincope, dintr-o clepsidră ponosită și ursuză. Peste ceva vreme, îmi amintii de previziunea decepționantă a defunctului miner Sturz cea privind inexistența zăcământul de sulf din adâncurile Masivului Pietrosul. Cu surprindere, îmi amintii, zdrăngănindu-mi în auz, balada unei cântărețe de muzică folk, având titlul " Lăuntruri de chitară": Priviri târându-se pe lângă ziduri Ciupind sunetele vântului Pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mamă dorm îmbrățișați ... Din „Poezii” Constantin Clisu Prozator, poet de talent, publicist, dramaturg pentru copii, este născut la Bârlad la 14 octombrie 1931. Bibliote car, ziarist, conducător de școală românească,este un desăvârșit. Din opera scrisă: „Pentru un pui de sturz” (197 9), „Cântec de dor”, versuri (1980), „Vine moșul pe cărare”, proză pentru copii (1983), „Dorobanț, clanț”, versuri (1984), „Cocoșul singuratic”, proză (1987), „Văluță descoperă lumea”, proză ( 1988), „Un strigăt în noapte” (1992), „Mama nu e vinovată” - roman (2000), „Bastardul
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fi mulțumit să o fac. Stau la țară; și, de când mi s-au întâmplat acele lucruri din urmă, nu am mai fost la Florența nici douăzeci de zile, dacă le adun pe toate la un loc. Până acum am vânat sturzi cu mâna mea; mă sculam înainte de a se face ziuă, pregăteam bețișoarele unse cu clei pentru prins păsările și porneam cu o legătură de colivii în spinare, de păream aidoma cu Geta când se înapoia din port cu cărțile lui
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
înainte de a se face ziuă, pregăteam bețișoarele unse cu clei pentru prins păsările și porneam cu o legătură de colivii în spinare, de păream aidoma cu Geta când se înapoia din port cu cărțile lui Amfitrion; prindeam cel puțin doi sturzi și cel mult șase. Toată luna septembrie, asta am făcut. Pe urmă, joaca aceasta, așa cum era ea, aleasă parcă din amărăciune și neobișnuită pentru tine, a încetat, spre părerea mea de rău, iar care este viața mea acum, vă spun
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și s-a ferit să pună în coș gânduri negre, tristeți, dezamăgiri, care l-ar fi coborât din imaginarul tren, mai ales că în lucrările sale propunea copiilor cărticele de învățătură precum: Vine moșul pe cărare, Pentru un pui de sturz, Cocorul singuratic, Văluță descoperă lumea, Trandafiri de lumină, Un strigăt în noapte , Dorobanț Clanț, Cu toate pădurile în brațe, și alte Cântece de dor. După ce s-a jucat cu copii în fel și chip, adică în proză și în versuri
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
Stridie, nu ai cum să nu găsești hamburgeri de la McDonald’s, aici avem de-a face cu echivalentul unor forme de viață francizate, la nivelul ecosistemului. Toate locurile au devenit unul și-același. Iedera japoneză. Scoica tărcată. Zambila de apă. Sturzii. Burger King. Tot ce este local, tot ce este indigen, tot ce este unic e alungat, expulzat. — Singura dovadă a biodiversității care-o să ne mai rămână o să fie lupta dintre Coca-Cola și Pepsi, zice Stridie. Dăm peste cap lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
din nou, același număr de telefon al lui Stridie. În 1890, zice Stridie, a apărut un alt individ care s-a gândit să se joace de-a Dumnezeu. Eugene Schieffelin a dat drumul la șaizeci de exemplare de Sturnus vulgaris, sturzul european, în Central Park. Cincizeci de ani mai târziu, pasărea se răspândise până la San Francisco. Astăzi trăiesc în America peste două sute de milioane de sturzi. Și asta pentru că Schieffelin voia ca în New York să existe toate păsările pomenite de Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de-a Dumnezeu. Eugene Schieffelin a dat drumul la șaizeci de exemplare de Sturnus vulgaris, sturzul european, în Central Park. Cincizeci de ani mai târziu, pasărea se răspândise până la San Francisco. Astăzi trăiesc în America peste două sute de milioane de sturzi. Și asta pentru că Schieffelin voia ca în New York să existe toate păsările pomenite de Shakespeare. Și, în telefon, Stridie zice: — Nu, stimate domn, numele dumneavoastră va rămâne strict confidențial. Helen închide clapeta telefonului, își acoperă nasul și gura cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
telefon: Mda, aș vrea să plasez un anunț de mică publicitate. Mda, aștept, zice. Mona își pune din nou perna pe față. Vițele și șerpii roșii se-ncolăcesc de-a lungul fiecărui deget. Anizanta, zice Stridie. Muștarul. Iedera japoneză. Crapul. Sturzul. Carne semănată. Uitându-se pe geamul mașinii, Stridie zice: — V-ați pus vreodată problema că Adam și Eva n-au fost decât niște căței pe care Dumnezeu i-a părăsit pentru că erau prea proști ca să-i poată dresa? Lasă geamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mai departe, cu speciile invadatoare și idioțeniile lui apocrife... Virusul informațiilor lui. Ceea ce înainte era pentru mine o junglă verde, adâncă și frumoasă, acum este un ocean de iederă englezească, o calamitate care sufocă și ucide totul. Frumoasele stoluri de sturzi negri și lucioși, cu straniul lor fluierat, fură cuiburile a o sută de specii autohtone. Închipuiți-vă o idee care îți ocupă mintea precum o armată care ocupă un oraș. Dincolo de geamurile mașinii se întinde acum America. O, prea frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu straniul lor fluierat, fură cuiburile a o sută de specii autohtone. Închipuiți-vă o idee care îți ocupă mintea precum o armată care ocupă un oraș. Dincolo de geamurile mașinii se întinde acum America. O, prea frumoase înalturi pline de sturzi, Deasupra valurilor chihlimbarii de cruguliță. O, creste purpurii îmbrăcate în răchitan, Deasupra câmpurilor cotropite de ciumă. America. Asediul ideilor. Marea luptă pentru putere pe care o dă viața. După ce-l asculți pe Stridie, un pahar de lapte nu mai este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]