552 matches
-
din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile podzolice s-au format în condițiile fitoclimatice ale pădurii de gorun sau ale pădurii în amestec de gorun și fag. Din punct de vedere al vegetației, regiunea satului Enăchești este situată
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
creștere economică semnificativă a putut fi semnalată începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când zăcămintele mari de petrol existente în zonă, au început să fie exploatate la scară industrială. Măgireștiul fiind o localitate situată pe dealuri subcarpatice, deține o suprafață de pădure. În perioada de după al Doilea Război Mondial, când România a cunoscut cea mai agresivă campanie de industrializare, majoritatea locuitorilor Măgireștiului au ajuns să lucreze în domeniul petrolului (industrie deja înfloritoare în zonă din perioada interbelică
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
nordic este mai abrupt și la baza lui se află satul Blebea, o suburbie a orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe partea dreapta a râului Ozana, chiar la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și este bine împădurit în special de foioase, predominând stejarul .( 1) În anumite porțiuni se întâlnesc și arbori ce aparțin ordinului conifere, ne referim în speță la molid. Satul Boiștea face parte din comuna
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile având aspect
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
din Țara Făgărașului. În aprecierea vechimii satelor de pe Țara Făgărașului și încercarea de a ști care sunt mai vechi, cele de pe lângă Olt sau cele de sub munte, trebuie avut în vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau până în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Când s-a ajuns cu despăduritul până aproape de poalele munților, au
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
Țară Făgărașului. În aprecierea vechimii satelor de pe Țară Făgărașului și încercarea de a ști care sunt mai vechi, cele de pe lîngă Olt sau cele de sub munte, trebuie avut în vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau pînă în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Cînd s-a ajuns cu despăduritul pînă aproape de poalele munților
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Drăgoiești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Drăgoiești, Lucăcești și Măzănăești (reședința). Teritoriul comunei Drăgoiești este situat în partea centrală a județului Suceava , într-o zonă de podiș și dealuri subcarpatice (podișul Sucevei). În nord, comuna se învecinează cu teritoriul comunei Ciprian Porumbescu; în nord-est, comuna se învecinează cu teritoriul comunei Moara; în sud-est, comuna Drăgoiești se învecinează cu comunele Horodniceni și Cornu Luncii. În partea de vest comuna se învecinează
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
a existat pe Valea Bisericii este datata în acel an și de asemenea pe harta se pot observa construcții care confirmă faptul că existau case pe dealuri... Face parte din comuna Stroești, Vâlcea, situat pe valea râului Cerna în zona subcarpatica înaltă a județului Vâlcea. Satul este situat atât pe stânga cât și pe dreapta râului Cerna și este format din cătune bine delimitate. Probabil acestea s-au unit abia la sfârșitul secolului 19 pentru că așezarea satului a fost probabil la
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
a relevat inconfundabilul Univers, alcătuind analogii, simetriade, concentricități; el este centrul cercului în care gravitează Cosmosul - și satul nașterii și al copilăriei mele, împrejurimile tatomireștene se constituie în germeni de variabile ale lumii, atât în ceea ce privește cadrul geografic (interferență de dealuri subcarpatice cu câmpia, pitoresc abundent, cu munții - străjeri de zare la nord, cu marea deschidere în câmpie a văii Jiului, spre sud, de-o parte; cu păduri de foioase coborând, cu zăvoaie urcând, până-n marginea satului, pe de altă parte), cât
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
1 grade latitudine nordică și 23,2 - 23,3 longitudine estică. Distanță față de comunele învecinate: Peștișani - 3 km, Baltă - 6 km, Arcăni - 5 km, Șomănești - 7km, Telești - 1,5 km. Este udata de apele: Bistrița, Rău, Râușor și Baltă. Depresiunea subcarpatica a satului a luat naștere în era cuaternală, prin scufundare, fapt care explică lipsa de legătură vizibilă dintre zona muntoasă și zona dealurilor. Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de zăpadă
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
este un sat în comuna Scoarță din județul Gorj, Oltenia, România. Budieni este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarță, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mică Valahie sau “actual” Oltenia Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpatii Getici), la poalele munților Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tg. Jiu, spre răsărit față de acesta, se află așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
vestul României (Subcarpatii Getici), la poalele munților Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tg. Jiu, spre răsărit față de acesta, se află așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est . Dealuri subcarpatice: Budieniul locuit se află pe dealurile subcarpatice din zona sud, sud-estică din imediata apropiere a municipiului Tg. Jiu, capitala județului Gorj. Odinioară zona de deal a Budienilor cuprindea și dealurile Pistestilor până la cele ale Balanestiului. Marea majoritate erau cultivate de
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tg. Jiu, spre răsărit față de acesta, se află așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est . Dealuri subcarpatice: Budieniul locuit se află pe dealurile subcarpatice din zona sud, sud-estică din imediata apropiere a municipiului Tg. Jiu, capitala județului Gorj. Odinioară zona de deal a Budienilor cuprindea și dealurile Pistestilor până la cele ale Balanestiului. Marea majoritate erau cultivate de sute de ani cu vită de vie
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Piscoiu este un sat în comuna Stejari din județul Gorj, Oltenia, România. Piscoiu este un sat în comuna Stejari, situat pe valea râului Amărăzuia, care se varsă în râul Amaradia. Este situat în regiunea de deal subcarpatică, la o altitudine de circa 240 m, în județul Gorj, aproape de granița cu județele Vâlcea și Dolj, la o distanță de 80 km de Târgu Jiu, 60 km de Tîrgu Cărbunești și 70 km de Craiova. Există cursă zilnică de
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
Polovragi (reședința) și Racovița. Se află la o distanță de 50 km de Târgu Jiu și 60 km de Râmnicu Vâlcea. Comuna Polovragi este așezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud-vestică a țării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistrița Vâlcii și Tismana. Accesul în localitate se face foarte ușor fiind străbătută de DN67 (Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea) la sud și de drumul județean 665 desprins din DN67 pe traseul Horezu - Vaideeni - Polovragi - Novaci - Bumbești Jiu. Denumirea
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
Un alt nivel, jos, în apropiere de ieșirea Oltețului din Chei, în punctul numit “Gura Pietrei”, nivel ce funcționa ca așezare civilă. Începând cu secolul al XIV-lea, sub protecția tânărului stat feudal Țara Românească se afirmă în întreaga zona subcarpatică o puternică viață economică prin introducerea în circuitul productiv a tuturor resurselor naturale și prin circulația bunurilor materiale transilvănene și sud-dunărene. Deși existau cu multă vreme în urmă, sunt atestate documentar toate așezările din zonă, începând cu anul 1480 (Polovragi
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
cât și celei de a doua (La Tene) cu manifestările sale "clasice". O importanță aparte o au monumentele romane - castrul și thermele sale - ridicate în primii ani ai sec. II p. Chr., cu scopul de a ține sub control zona subcarpatică și trecătorile spre și dinspre interiorul arcului carpatic. După organizarea limes-ului roman pe aliniamentul Oltului, sub împăratul Hadrian (117 - 118 p. Chr.), în imediata apropiere a fostei fortificații romane ia ființă o întinsă așezare a dacilor liberi, care se
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
precădere asupra monumentelor care aparțin mileniului I p. Chr. Dintre acestea au fost mai intens cercetate monumentele romane - în special termele castrului aflat aici, care aparține liniei de fortificații romane (Târgșor, Drajna de Sus, Mălăiești, Voinești, Rucăr) ridicate în zona subcarpatică a Munteniei în timpul războaielor din 101 - 102 și 105 - 106 p. Chr., cu scopul de a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic, active în primele două decenii ale sec. II p. Chr. Atenția colectivului de cercetători
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Vaideeni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Mărită și Vaideeni (reședința). Se află în nord-vestul județului Vâlcea, regiunea geografică Oltenia, România, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiuni subcarpatice Horezu. . Suprafață comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este acoperită de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reședința comunei, fiind situat în bazinul râului Luncavăț, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până în
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru fiind specifică portului popular sibian, ungurenesc, combinezon și brâu pe roșu, motivele pe roșu ale brâielor purtându-se în zona subcarpatică din regat.<br> In privința conținutului se propunea un editorial, o poezie, un reportaj sau o notă de drum, un articol de factură didactică sau de critică literară, un basm sau o piesă de teatru inspirată din literatura orală țărănească
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]