KorAP: Find »[drukola/base=subcultură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...33 >

811 matches

Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579

Sutherland între anii 1920 și 1930. Teoria asocierii diferențiale. Această teorie pleacă de la explicațiile teoriei subculturii care consideră că oamenii nu au comportament deviant deoarece ei sunt personalități antisociale sau nesocializate; aceștia sunt devianți deoarece învață și se conformează așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
consideră că oamenii nu au comportament deviant deoarece ei sunt personalități antisociale sau nesocializate; aceștia sunt devianți deoarece învață și se conformează așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel ca și comportamentul, se învață. Există două elemente ale acestui proces de învățare. Primul

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
mare influență decât expunerea scurtă. Dacă contactele cu comportamentele deviante sau nedeviante sunt egale în intensitate și durată, oamenii sunt mai puțin dispuși să participe la un comportament deviant. Așa cum am spus, teoria asocierii diferențiale are drept premisă existența unei subculturi de natură deviantă. Există mai multe feluri de subculturi care explică fenomenul devianței. În sociologia americană unii autori susțin că oamenii din clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
deviante sau nedeviante sunt egale în intensitate și durată, oamenii sunt mai puțin dispuși să participe la un comportament deviant. Așa cum am spus, teoria asocierii diferențiale are drept premisă existența unei subculturi de natură deviantă. Există mai multe feluri de subculturi care explică fenomenul devianței. În sociologia americană unii autori susțin că oamenii din clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
deviant. Așa cum am spus, teoria asocierii diferențiale are drept premisă existența unei subculturi de natură deviantă. Există mai multe feluri de subculturi care explică fenomenul devianței. În sociologia americană unii autori susțin că oamenii din clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor. Un alt tip este subcultura violenței, care încearcă să explice rata înaltă a crimei în clasele de jos ale

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
În sociologia americană unii autori susțin că oamenii din clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor. Un alt tip este subcultura violenței, care încearcă să explice rata înaltă a crimei în clasele de jos ale societății. Se argumentează că cultura clasei de jos pune mai multă valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
și valori culturale sunt diferite unele față de altele. În sociologia devianței, marginalizarea este echivalentă cu starea de inadaptare socială și frustrare resimțită de individ ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca bază de referință. Ea generează, în majoritatea cazurilor, delincvență și e sancționată social prin neacceptarea individului cu drepturi depline la viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile devianței și crimei prin teoria subculturii. O problemă fundamentală în teoria subculturii este eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile devianței și crimei prin teoria subculturii. O problemă fundamentală în teoria subculturii este eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile devianței și crimei prin teoria subculturii. O problemă fundamentală în teoria subculturii este eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi acea subcultură? În acest sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
o serie de critici referitoare la explicațiile devianței și crimei prin teoria subculturii. O problemă fundamentală în teoria subculturii este eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi acea subcultură? În acest sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un corp impresionant de cercetări făcute în sociologia occidentală sugerează

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi acea subcultură? În acest sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un corp impresionant de cercetări făcute în sociologia occidentală sugerează că subculturile criminale printre nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
poate perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi acea subcultură? În acest sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un corp impresionant de cercetări făcute în sociologia occidentală sugerează că subculturile criminale printre nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
realizare a lor. Clasa de jos nu poate realiza obiectivele dorite prin mijloacele acceptate social. Teorii interacționist-simbolice Teoria asocierii diferențiale De ce este devianța mai caracteristică unor grupuri decât altor grupuri? Devianța se învață la fel ca alt comportament social. Valorile subculturilor diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
nu poate realiza obiectivele dorite prin mijloacele acceptate social. Teorii interacționist-simbolice Teoria asocierii diferențiale De ce este devianța mai caracteristică unor grupuri decât altor grupuri? Devianța se învață la fel ca alt comportament social. Valorile subculturilor diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
grupuri decât altor grupuri? Devianța se învață la fel ca alt comportament social. Valorile subculturilor diferă în societățile complexe; unele subculturi susțin valorile care favorizează devianța, ce se învăță prin socializare. Bandele de delicvenți și aceia care se integrează în subculturile comunităților deviante. Teoria prețuirii de sine De ce unii oameni aleg să fie devianți? Rolurile deviante sunt adoptate dacă ele sporesc prețuirea de sine. Eșecul la recompensa comportamentului conform normelor acceptate. Aceia care nu au succes în rolurile convenționale. Teoria controlului

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
și necesitățile emoționale îi implică într-un conflict continuu. Evident că astfel de oameni contribuie la crearea problemelor sociale. Alți devianți devin problemă când ei sunt stigmatizați de o societate care insistă pe etichetarea comportamentului acestora. În sfârșit, pattern-urile subculturilor deviante sunt inevitabile în societățile complexe. În aplicarea abordării devianței personale pentru analiza problemelor sociale trebuie să punem întrebările următoare: * Ce persoane și grupuri deviante sunt implicate? * Sunt oamenii devianți în mod fundamental adaptați nesatisfăcător la cultura societății? Sau ar

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
devianței personale pentru analiza problemelor sociale trebuie să punem întrebările următoare: * Ce persoane și grupuri deviante sunt implicate? * Sunt oamenii devianți în mod fundamental adaptați nesatisfăcător la cultura societății? Sau ar trebui ca aceștia să fie considerați doar membri adaptați subculturii lor deviante? * Sunt devianții înșiși o problemă? * Cât de mult din devianță este un produs al etichetării? Cauzează devianța rău altcuiva decât devianților înșiși? * Sunt normele contraculturilor implicate în fenomenul devianței? Care sunt aceste norme? * Cât de mult din devianța

Sociologie generală by Mircea Agabrian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

grup din cadrul organizației. Aceste nivele interacționează În multiple moduri. O schimbare produsă la nivel de convingeri se reflectă sub diferite feluri În valorile, atitudinile și comportamentele personalului respectiv În cadrul organizației. Problematica nivelurilor culturii organizaționale este strâns legată de cea a subculturilor care o alcătuiesc. Majoritatea specialiștilor delimitează subculturile organizaționale În funcție de două criterii: apartenența organizatorică și profesia salariaților. Subculturile instituționale se conturează la nivelul principalelor subdiviziuni organizatorice ale firmei. Convingerile, aspirațiile și modul de comportament organizațional prezintă anumite elemente specifice ce reflectă

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
multiple moduri. O schimbare produsă la nivel de convingeri se reflectă sub diferite feluri În valorile, atitudinile și comportamentele personalului respectiv În cadrul organizației. Problematica nivelurilor culturii organizaționale este strâns legată de cea a subculturilor care o alcătuiesc. Majoritatea specialiștilor delimitează subculturile organizaționale În funcție de două criterii: apartenența organizatorică și profesia salariaților. Subculturile instituționale se conturează la nivelul principalelor subdiviziuni organizatorice ale firmei. Convingerile, aspirațiile și modul de comportament organizațional prezintă anumite elemente specifice ce reflectă caracteristicile și condițiile definitorii ale activităților realizate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
reflectă sub diferite feluri În valorile, atitudinile și comportamentele personalului respectiv În cadrul organizației. Problematica nivelurilor culturii organizaționale este strâns legată de cea a subculturilor care o alcătuiesc. Majoritatea specialiștilor delimitează subculturile organizaționale În funcție de două criterii: apartenența organizatorică și profesia salariaților. Subculturile instituționale se conturează la nivelul principalelor subdiviziuni organizatorice ale firmei. Convingerile, aspirațiile și modul de comportament organizațional prezintă anumite elemente specifice ce reflectă caracteristicile și condițiile definitorii ale activităților realizate În cadrul lor. Subculturile instituționale sunt importante Îndeosebi În firmele de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
două criterii: apartenența organizatorică și profesia salariaților. Subculturile instituționale se conturează la nivelul principalelor subdiviziuni organizatorice ale firmei. Convingerile, aspirațiile și modul de comportament organizațional prezintă anumite elemente specifice ce reflectă caracteristicile și condițiile definitorii ale activităților realizate În cadrul lor. Subculturile instituționale sunt importante Îndeosebi În firmele de dimensiuni medii și mari, cu activități de o mare complexitate și diversitate. Subculturile profesionale reflectă specificul principalelor categorii de salariați după profesiunea pe care o au. Subculturile profesionale sunt bine conturate și importante

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]